3,085 matches
-
Constanta încredere în dimensiunea umanistă a culturii l-a determinat pe Erasmus să evidențieze rolul formativ primordial al disciplinelor umaniste în detrimentul celor realiste. În acest sens, avea în vedere în primul rând literatura, care, prin conținuturile sale, avea valențe modelatoare, formative și educative în devenirea umană. Cultura nu însemna însă erudiție, în opinia sa, ci umanizarea pornirilor instinctive ale copilului prin contactul său nemijlocit cu marile opere literare, inclusiv cu cele ale culturii greco-latine. François Rabelais (1494-1553), prin întreaga sa concepție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
clasice și a limbii materne, pedagogul englez propunea utilizarea metodei conversației, interpretarea textelor în cazul gramaticii și a metodei inductive în stabilirea regulilor. În cadrul procesului instructiv-educativ propriu-zis, Locke insista nu atât pe aspectul informativ, cât mai cu seamă pe cel formativ, ultimul asigurând dezvoltarea capacității de cunoaștere. Educația morală, ocupând o poziție centrală în sistemul său pedagogic, avea ca scop formarea unui om cu voință puternică, virtuos, politicos și manierat. Metodele preconizate în domeniul educației morale de succes sunt exemplificate prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mijloc de existență și de sănătate mintală. Jean Jacques Rousseau (1712-1788), autor al lucrărilor Confesiuni și Contractul social (1762), a rămas în conștiința umanității mai ales ca autor al romanului pedagogic Emile sau despre educație (1762). Autorul nu neagă capacitatea formativă a educației, rolul ei în devenirea copilului și omului de mai târziu, ci își exprimă totalul dezacord față de sistemul educativ al contemporaneității sale, exprimând plenar dorința ca în procesul de educație să i se asigure copilului întreaga libertate de manifestare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
părinți a unui minim de cunoștințe de psihologie și pedagogie în direcția atingerii scopului educogen al familiei. La temelia întregii educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să formuleze principiile educației, prin care să fie canalizat procesul instructiv-educativ: principiul trecerii de la concret la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
junimei (...) studiați, analizați și apreciați individualitatea lor.” Din perspectiva relației dascăl-elev, autorul susținea ideea unei discipline blânde în actul didactic în vederea unei reușite integrale a educației intelectuale, morale și fizice. Eliade rămâne între primii pedagogi români care a apreciat dimensiunea formativă a jocului didactic în școală. În cadrul didacticii, același autor susținea rolul deosebit al intuiției ca metodă de predare-învățare, inspirat fiind de concepția lui Pestalozzi. Pe aceeași linie, autorul ploieștean susținea cu insistență nevoia de pregătire temeinică, teoretică și metodică, îndeosebi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în cadrul național, prin intermediul culturii naționale, intoleranța de orice factură fiind considerată de autor un adevărat viciu; 4. Educația modernă se poate înfăptui doar prin intermediul instrucției sistematice care, la rândul ei, nu trebuie să capete aspect informativ, ci mai degrabă unul formativ, respectiv un gen de fundament de valori culturale, un temei axiologic în formarea personală a fiecăruia. În domeniul didacticii, Popescu este cunoscut drept primul autor român al unui abecedar, ,, Întâia carte de lectură și învățătură pentru școalele poporale române”, un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
francez propune un învățământ care să fie astfel organizat și desfășurat încât să pornească de la înclinațiile și interesele elevilor, adică să aibă o fundamentare psihologică, astfel încât să se ajungă la emanciparea forțelor lor spirituale, interne, punându-se accentul pe latura formativă, în detrimentul celei informative. Ca atare, pedagogul critică caracterul intelectualist al învățământului herbartian și pledează pentru un învățământ centrat pe activismul elevilor. În sprijinul acestei idei, Ferrière evidențiază valențele unui astfel de învățământ conexat de muncă, de viața reală, care să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a deosebirilor dintre unul și altul are un reflex păgubitor pentru învățământ, unde orice principiu didactic este înțeles adesea în mod absolut.” Se impune astfel adaptarea continuă a curriculei școlare la cerințele psihologice ale fiecărei etape de vârstă: ,,Orice anticipare formativă, pentru epoca următoare, zdruncină echilibrul natural al epocii actuale și aceasta este o siluire.” Dimitrie Todoran (1908-1981) poate fi socotit continuatorul liniei pedagogice a lui Ghidionescu, impusă la Catedra de pedagogie de la Cluj. Format la Catedra de psihologie experimentală a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe sensibilizarea acelor stări psihice creatoare ale elevului. Drept urmare, în concepția sa povestirea/nararea (utilizată nu numai în predarea istoriei și literaturii, dar și în predarea științelor naturii) trebuie să ocupe un loc important, chiar dacă profesorul Nisipeanu admitea și rolul formativ al muncii manuale în educație și autoeducație. Conform convingerilor sale, pedagogia este înainte de toate o artă, apoi o știință, pentru ca spre finele carierei autorul să-și redefinească poziția față de pedagogie, definind-o prin sintagma ,,școală psihologică”, înțelegând prin aceasta acțiunea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
exprimată și prin interes, poate fi evaluată drept cea mai influentă tendință de formare, afirmare și perfecționare pedagogică. Nisipeanu nu avea în vedere plăcerile mărunte și efemere, ci acele stări emoționale și sentimentale superioare și durabile, între care cel mai formativ ar fi cel al credinței: Sentimentul încercat de mistici și martirii tuturor religiilor (...) sentimentul plăcerii imense de a complace divinității.” Radu Petre (1892-1972) prin întreaga sa contribuție pedagogică și didactică rămâne consecvent concepției ,,școlii active” integraliste antonesciene. Și-a dobândit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
măsurile educative. Pe de altă parte, convins fiind că chiar de la vârsta de trei ani copilul poate fi dominat de instinct, pulsiuni potrivnice normelor de conviețuire socială, acțiunea educativă a familiei devine singura cale de intervenție în asigurarea unui cadru formativ adecvat. În momentul în care nu există un echilibru afectiv în familie, apar manifestări de angoasă sau de agresivitate, însoțite de neputința reprimării acestora, cu consecințe traumatizante asupra comportamentului viitor al copilului. Educația colectivă, prin și în grup, în special
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care este procesat adecvat întreg evantaiul de resurse ale dimensiunilor educației. Proiectarea lor presupune în mod obiectiv depășirea tendințelor monodisciplinare în favoarea strategiilor pluridisciplinare, axate simultan asupra conținuturilor științifice preluate și prelucrate informativ, dar și a efectelor sociale și aplicative, prelucrate formativ, în sens intelectual, moral, tehnologic, estetic și fizic; 4 . demersul transdisciplinar, cel care angajează noile abordări educative la nivelul unor ,,sisteme științifice”, propuse semestrial sau anual de un colectiv de profesori. De pildă, problemele globale și speciale ale educației ecologice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățământului românesc de pe arealul Regimentului valaho-iliric al cărui sediu era în Caransebeș. Între anii 1807-1811 el a îndeplinit competențele de director al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la ceea ce oferă conținutul formelor limbii. Tot limba este aceea care face posibilă orice construcție intelectuală, individuală sau de grup, încît în relația ei cu cultura adaugă dimensiunii constitutive și o dimensiune constructivă. În sfîrșit, limba are și o latură formativă în raport cu cultura, în sensul că oferă materialul din care se alcătuiesc operele culturale, determinînd în multe cazuri chiar modul în care se alcătuiesc asemenea opere și aspectul lor. Aceste constatări explică de ce, deși istoria și starea limbilor nu este întotdeauna
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin faptul că în operele literare (înde-osebi în cele poetice) limba se comunică și pe sine, își comunică propriile trăsături, iar nu numai informația pentru care este mijloc de expresie a unei gîndiri. În acest caz, limba are și rol formativ, iar nu numai denominativ și comunicativ, ca atunci cînd este chemată să exprime realizările gîndirii. Această dublă ipostază a limbii de a comunica gîndirea și de a se comunica pe sine este în relație cu o dublă componentă a conținutului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
baza latină). Asemenea împrumuturi lipsesc în neogreacă unde o influență latină aproape că nu există. Limbile europene atestă un paralelism accentuat între elementele ce pornesc de la cele trei surse sub aspectul domeniului de aplicare și, deseori, chiar sub aspectul elementelor formative. Atunci cînd un cuvînt nu a fost luat direct din limbile clasice, greacă sau latină, s-a realizat un împrumut dintr-o limbă romanică (franceză și, rar, italiană) ori dintr-o limbă germanică (germana și, rar, engleza). Prin aceasta, unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost o continuare a situațiilor din secolele anterioare, cu multe aspec-te ce țin de feudalism. Din păcate, învățămîntul nu a fost orientat suficient spre latura practică și spre științele folositoare, fiind năpădit de literatură și de discipline fără valoare formativă și, de aceea, epoca dintre cele două războaie mondiale, deși este apreciată ca fiind bogată în realizări culturale prestigioase, este de fapt lipsită de semnificația unui salt autentic în existența poporului român. Este drept că atunci au existat cîțiva scriitori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o construcție a închipuirii, deseori scăpate de sub controlul rațiunii. Dacă activitatea criticilor ar fi într-adevăr eficientă și necesară, aceasta s-ar reflecta în mod deosebit într-o evaluare corectă a literaturii, astfel încît studiul ei în școală să fie formativ și să realizeze mijloace de înălțare spirituală. În acest caz, se cere mai întîi o selecție judicioasă a bucăților literare aduse în discuție și apoi o exigentă interpretare a lor din perspectiva artei literare, al modelelor umane întruchipate de personaje
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se cere mai întîi o selecție judicioasă a bucăților literare aduse în discuție și apoi o exigentă interpretare a lor din perspectiva artei literare, al modelelor umane întruchipate de personaje, al imaginii despre lume oferite etc. Ținînd cont că rol formativ poate avea numai ceea ce este coerent, consecvent și argumentat, atît textul literar, cît și cel interpretativ ar trebui, prin urmare, să reprezinte cu certitudine un bun cultural veritabil. În această perspectivă, nu poate fi un bun cultural relatarea faptului că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Argument Într-un articol din ziarul Timpul din 28 iunie 1880, Eminescu pledează în favoarea studiului elinei și latinei în școlile românești pe temeiul utilității lor pentru societatea actuală. Valoarea formativă a culturii clasice i se pare indiscutabilă, căci ea are calitatea determinată de a crește, fiind în esență educativă. E drept, pentru a-și împlini menirea de a favoriza evoluția intelectuală, e necesar ca apropierea de lumea veche să vizeze
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
au și cărțile viața lor, sună un adagiu binecunoscut. Își au și rațiunea lor. Adeseori această rațiune e mai greu de pătruns. Axiomatic, orice carte se scrie spre a fi citită. Axiomatic, cu un profil anume pentru lector - intelectual, estetic, formativ. Căci fără o zilnică legătură cu o carte, omul nu se poate nici edifica, nici împlini.” Ion Țăranu 575. „Cărțile mari, cărțile de mare rezistență, opera vieții, operele de o viață ce dau impresia mai multor vieți condensate, aceasta este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în care promovarea cărții și a lecturii este obligatorie. 100 Sociologi și teoreticieni ai lecturii au stabilit cu exactitate funcțiile cărții, având în vedere că unele analize sociologice au căpătat expresii semnificative pentru stabilirea influenței asupra omului, din diversele unghiuri formativ, informativ, educațional, integrator etc. A fost fixată mai întâi macrofuncția teleologică (cartea există pentru a fi citită) din care derivă funcțiile: formațională, informațională, culturalizatoare, educațională, estetică, de tezaur (al cunoașterii umanității), cooperațională (prin carte, toate țările contribuie în mod egal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În ce măsură v-au influențat evoluția ulterioară? Am studiat mai întâi Filozofia și apoi Germanistica la Universitatea "Al I. Cuza" din Iași, iar mai târziu, aceleași discipline, ca doctorand la Universitatea statului Texas, U.S.A. La Iași am beneficiat de influența formativă a unor Theofil Simensky, Petre Botezatu, Ernest Stere, Vasile Pavelcu, Al. Dima, Isac Davidsohn, Hertha Peretz. Acestora și altora le datorez mai mult decât pot exprima în cuvinte. Și ei au investit în studentul lor, care se străduiește încă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1980 a: 27) Împotriva ștergerii, de către sistem, a producției, distribuirii și receptării culturii, Hall a reclamat necesitatea problematizării culturii și a clarificării proceselor prin care anumite forme de cultură devin dominante (ibid.)35. Raymond Williams, unul dintre persoanele cu influență formativă remarcabilă în studiile culturale britanice, a reclamat necesitatea "unui materialism cultural... analiza tuturor formelor de semnificație în cadrul condițiilor și mijloacelor reale de producere a lor" (1981: 64-5), subliniind mai ales nevoia de a plasa analiza culturală în contextul relațiilor socio-economice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]