KorAP: Find »[drukola/base=fort & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...98 99 100 ...105 >

2,619 matches

Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669

et coordonnés pour former un être anormal, séducteur et déroutant" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Identitatea pariziana este schimbătoare și înșelătoare 130, cum îi apare contesă de Gulleroy lui Olivier Bertin: "Elle était fausse, changeante et faible comme toutes" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70]. Într-un studiu de epocă, Paul Perret constată: "La Parisienne transforme son âme aussi bien que son corps, et cela le plus souvent, comme M. Jourdin faisait de la prose, sans le savoir. Elle a des

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
calculate. Olivier Bertin are despre Parizienele mondene o părere preconceputa: "Leș femmes du monde l'inquiétaient un peu, car îl ne leș connaissait guère. Îl leș supposait en même temps rouées et niaises, hypocrites et dangereuses, futiles et encombrantes" [Maupassant, Fort comme la mort, p.46]. Pariziana din românele decadente este considerată, cum o face Sar Péladan, "le relatif de l'homme" (Curieuse!), buna amantă, dar departe de activitatea spirituală. Femeia este un compus binar (corp și sentiment) și nu ternar

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désœuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
un barbat prin care-și pot realiza ambițiile de putere. Iată cum este caracterizată doamna Dambreuse: "Avide, sans doute, de pouvoir et d'action, et mariée à un homme médiocre qu'elle avait prodigieusement servi, elle désirait quelqu'un de fort pour le conduire" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. Această persoană pe care o poate manevră doamna Dambreuse nu este doar soțul ei, ci și Frédéric: "Puis elle l'emmena dans să chambre, et ils firent des projets. Frédéric devait

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette existence, qui durăit à présent depuis sept ans, sans la fatiguer, sans lui paraître monotone, car elle adorait cette agitation incessante du monde, lui laissait pourtant parfois désirer d'autres choses" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Că revers al societății de plăcere apare nevroza plictiselii. Plictisul devine o experiență și un motiv literar al timpului. M.-C. Bancquart [p. 213] consideră că el își are sursă în rafinamentul extrem al femeilor

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
Moi, je voudrais aller à l'Opéra, comme ça, avec țoi, pour te montrer" [Maupassant, Bel-Ami, p.62]; pentru a flirta cu sala: "Une nouvelle mariée, la marquise d'Ebelin, soulevait déjà leș lorgnettes. "Joli début", se dit Bertin" [Maupassant, Fort comme la mort, p.256]; sau a-și da o întâlnire secretă: "Georges et Sidonie se rencontraient au théâtre" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.116]. La teatru, Fréderic descoperă, în spatele măștilor purtate și de spectatori (lucru semnificativ!), ca

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
intendenta. "Elle était devenue toute jeune, une parfaite maîtresse de maison, sachant recevoir, sourire, causer, discerner leș gens, et distinguer ce qu'on devait dire à chacun, tout de suite à l'aise dans la vie, clairvoyante et souple" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Pariziana excelează în aceste domenii. Femeile de societate au zilele lor de primire, iar după-amiezile și le petrec în vizite reciproce. Burgheza Renée, care imită aristocratele, isi fixează chiar două zile de primire pe săptămână

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
o face doamna de Marelle sau într-un mod indirect și subtil, cum o face doamna Forestier 313. Seducerea este o preocupare irezistibila pentru Pariziana. "Elle sentit croître en elle le désir naturel de le séduire et y céda" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Scenă seducerii (verbală și para-verbală) este o operație dirijata cu bună știință, care manifestă maleabilitatea Parizienei 314. Tactică pe care femeia pariziana o folosește este una complexă: "Elle l'avait attiré, (...) cherchant à l'affoler

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
avait attiré, (...) cherchant à l'affoler sans rien donner ensuite, le provoquant pour se refuser, employant pour lui toutes leș manœuvres (...), tânt que l'homme qu'elle rend pareil aux chiens des rues n'est pas haletant de désir" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70]. Femeia pariziana, în viziunea romancierilor, nu are alt scop decât să cucerească prin farmecul tertipurilor sale315: Ce fut pour la petite Chèbe le plus beau moment de șa vie. Même en dehors de toute visée

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
Elle l'avait attiré, séduit par des ruses de fille, cherchant à l'affoler sans rien donner ensuite, le provoquant pour se refuser, employant pour lui toutes leș manœuvres des lâches coquettes qui semblent toujours prêtes à se dévêtir" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70]. Aceste imagini evocă eroziunea valorilor și confuzia claselor. Similitudinea v a l o r i l o r, dar mai ales lipsa lor, este simptomatica pentru acest sfârșit de secol. Valorile agonizează și acest lucru

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
paturile de jos și este o tendință naturală: ""Elle a tenu un hôtel, n'est-ce pas? Autrefois, elle logeait Rougon. On raconte même qu'elle lui prêtait de l'argent... Et maintenant, quel métier fait-elle? (...) Mme Correur est une dame fort respectable", dit-il nettement" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. Proaspăt căsătorită, mic-burgheză Sidonie Chèbe intra triumfătoare în rândurile mării burghezii: "un sourire de triomphe éclairer tout à coup ce joli visage énigmatique" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
intra în sfera judecății de gust364: "ce sport de la causerie française fine, banale, aimablement malveillante, inutilement spirituelle, vulgairement distinguée qui donne une réputation particulière et très enviée à ceux dont la langue s'est assouplie à ce bavardage médisant" [Maupassant, Fort comme la mort, p. 39]. Abilitatea retorica, destul de apreciată în acest mediu, constă în a spune lucruri cât mai multe și cât mai diferite. Faptele diverse sunt selectate și reconstruite după criterii și convenții culturale comune ale publicului prezent. Salonul

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
ne voulais pas vous gener en ce moment. Dans la façon dont elle prononça "Olivier", elle mit tous șes reproches et tout son attachement. Vous êtes la meilleure femme du monde, dit-il, ému par l'intonation de son nom" [Maupassant, Fort comme la mort, p.97]. Schimbarea timbrului invocă o atitudine sau un sentiment 370. Originea nobilă a lui Sidonie Chèbe este contestată de conținutul, vocea și intonația vulgara: "Et à mesure qu'elle exhale să colère en paroles injustes, să

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
toate acestea devine o ceremonie: "elle mit dans toutes șes manières avec lui, dans șes regards et șes sourires cette glu de séduction que répand autour d'elle la femme en qui s'éveille le besoin d'être aimée" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Balzac a atras atenția asupra faptului că actorii sociali se autocaracterizează prin cuvintele lor, dar și prin gesturile, îmbrăcămintea și obiectele care îi înconjoară. Astfel, personajele "șont des émetteurs permanents de signes" [J.Dubois, p.

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
știe să descifreze privirea lui Olivier Bertin, răspunzându-i prin mișcarea aproape imperceptibila a rochiei: "Comme îl lui jetait să reconnaissance dans un regard, elle le devină, et îl cruț sentir un remerciement dans un frôlement de șa robe" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104]. Mângâierea părului, semnul cu mâna, îmbrățișarea toate sunt semnificative. Mâna este explicit asociată cu motivul erotic: "J'avais bien envie de m'en aller, mais elle me tenait la main, et ferme. Elle la posa

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
ochiul pictorului sesizează imediat mobilierul și obiectele de lux, "le bureau de comtesse, meuble coquet du dernier siècle. (....) Sur leș tables légères, aux pieds dorés, des bibelots de toutes sortes, inutiles, jolis et coûteux, traînaient dans un désordre cherché" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104, 96]. Spațiile în care se produce Pariziana vizează punerea în valoare a predilecțiilor și ocupațiilor sale, astfel Nana cheltuiește o avere pentru patul sau regal, iar Renée pentru sala de baie. Spațiile intime ale Parizienei

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe rouge, piquée dans șes cheveux noirs, attirait l'œil violemment, semblait marquer să physionomie, accentuer son

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
Edmond et Jules, Germinie Lacerteux HUGO, Victor, Paris, în Anthologie de l'oeuvre de Victor Hugo, Lille, Paris, 1987 MAUPASSANT, Guy de, Bel-Ami, L'Aventurine, Paris, 2000 MAUPASSANT, Guy de, Contes Normandes et Parisiens, Hachette, Paris, 1993 MAUPASSANT, Guy de, Fort comme la mort, Gallimard, Paris, 1983 MAUPASSANT, Guy de, La parure et autre contes parisiens, Garnier, Paris, 1984 MAUPASSANT, Guy de, Notre cœur, Gallimard, Paris, 1983 MERCIER, Louis Sébastien, Tableau de Paris, Le Nouveau Paris, în Paris le jour, Paris

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
il eût peint, car îl avait șu voir et fixer ce je ne sais quoi d'inexprimable que presque jamais un peintre ne dévoile, ce reflet, ce mystère, cette physionomie de l'âme qui passe insaisissable sur leș visages" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70] (v. Montandon, p.517). 44 Diferite elemente ce stau la baza constituirii mitului Parizienei nu se exclud reciproc, intervenind uneori concomitent în formarea mitului. Totuși, nu este indispensabil, cum menționează N.Ferrier-Caverivière, ca toate elementele

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
sex, îmbrăcăminte), portretul moral (caracter, trăsături psihologice, opinii) și portretul social (proprietăți, meserie, bani, situație geografică, loc în ierarhie). 101 De menționat că frumusețea la Paris își extinde vârstă, ca, de pildă, în cazul doamnei de Jeunon: "Elle était encore fort belle à trente-six ans, d'une beauté régulière et grave de Junon" [Zola, L'Argent, p.252] sau al doamnei Correur: "elle montrait son cou gras, encore très beau, malgré șes quarante-huit ans" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
son cou gras, encore très beau, malgré șes quarante-huit ans" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. 102 De regulă, Parizienele se considera femei frumoase: "la jolie Mme Bouchard" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.28], Michèle de Burne este "fort jolie" [Maupassant, Notre cœur, p.74], Clorinde Balbi este "d'une admirable beauté" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Cum portretul fizic al Parizienei este incomplet, ea nu apare, deseori, nici frumoasă, nici urâtă. Termenul "urât" este considerat neelegant

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
alte calificative, cum ar fi, spre exemplu, "să beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83], ilustrând parcă ceea ce spunea Baudelaire: "frumosul trebuie să fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al frumuseții "fort jolie", dar care este relativizat prin verbul "sembler": "Elle semblait fort jolie" [Zola, L'Argent, p.29]. 103 Important ne pare faptul că termenul de modernitate este utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83], ilustrând parcă ceea ce spunea Baudelaire: "frumosul trebuie să fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al frumuseții "fort jolie", dar care este relativizat prin verbul "sembler": "Elle semblait fort jolie" [Zola, L'Argent, p.29]. 103 Important ne pare faptul că termenul de modernitate este utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o frumusețe misterioasă, inca nedescoperita

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
d'une robe! On peut mettre tout là-dedans, de la vérité, du désir, de la poésie. Rien n'est plus gracieux, plus joli, qu'un pied de femme, et quel mystère ensuite: la jambe cachée, perdue et devinée sous cette étoffe!" [Maupassant, Fort comme la mort, p.41]. 108 "Îl regardait parfois să voisine, dont la gorge ronde le séduisait" [Maupassant, Bel-Ami, p.28]; " Îl commençait à entrevoir des complications extraordinaires. Un instant, îl eut l'intuition très nette de la puissance de ces

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
une femme, n'a-t-il pas dès lors une fortune cotée?" [Zola, L'Argent, p.252]. Mariolle o privește pe Michèle de Burne că pe o bijuterie: "Îl la regardait comme on regarde leș objets précieux des musées qui tentent și fort leș amateurs et qu'on ne peut pas emporter chez soi" [Maupassant, Notre coeur, p.181]; " C'était un objet de luxe rare, attrayant, exquis et délicat, sur qui s'arrêtaient leș yeux, devant qui battait le cœur et s

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]