3,189 matches
-
anonim de a reda viața interioară a personajelor reprezentate. Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterioară (executată "al fresco"), mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a păstrat în bune condiții. Stilul frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu influențe din goticul internațional și chiar din arta Renașterii. Cei mai mulți specialiști consideră că pictura de la Moldovița este realizată de zugravii coordonați de vestitul Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareș. Mănăstirea Moldovița
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
Val Gheorghiu, să o numim faza marilor pînze decorativ- simbolice, vaste și exaltate cromatic unde domină roșuri sîngerii și albastruri astrale, griuri calde și suprafețe tratate cu o impresionantă disponibilitate orfică și o insațiabilă poftă de a picta modern sugestive fresce pe pereții edificiilor noului mileniu, apelul la memoria recuperatoare vrea să infirme observația că istoria funcționează eficient doar la nivelul înregistrării șirului nesfîrșit de ingratitudini. Ideea Ușilor celebre, ușilor umile a declanșat reverii retrospective și a irigat capilarele indiferenței pentru
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
acum, ca și atunci, va trebui să o facă rămînînd, neîndoios, în perimetrul acestor trăsături generoase". C.R. Constantinescu, 1980 „În anul 1968, pictorul Val Gheorghiu trăiește, cu ecoul plin de patimă al faptului parcă dintotdeauna așteptat, o anume particularitate a frescelor din nordul Moldovei. Cele mai emoționante descoperiri se petrec acolo, unde a inventariat totul, cu gravitate si competență. Dovadă că gravitatea și competența sînt una și alta simțirea, alta trezirea, înfiorarea bruscă a unor fibre ale spiritului, duhul plin de
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
este interzis, în realitate, acest lucru. De asemenea, Bruno Schulz se folosește pe sine ca model pentru o vrăjitoare, aluzie posibilă la ideea vânătorii de vrăjitoare (în sensul căutării de țapi ispășitori) care descrie foarte bine atmosfera acelor ani. Descoperirea frescelor a dat naștere unei mari controverse asupra celor îndreptățiți la recuperarea moștenirii culturale a lui Bruno Schulz: este o moștenire evreiască sau poloneză? Cinci fragmente din picturile sale au fost mutate în memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel cu aprobarea
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
în Polonia. În esență, identitățile iudaică și poloneză nu ar avea de ce să fie contrare, mai ales având în vedere respectul pentru suferința evreilor arătat de Polonia după perioada comunistă (redeschiderea sinagogilor, festivalurile de cultură evreiască etc.). Cealaltă parte a frescelor se găsesc în clădirea liceului unde a predat Bruno Schulz și sunt deseori „în turneu” ca și muzeu itinerant. De asemenea, pe baza fotografiilor și filmărilor realizate de Benjamin Geissler s-a construit o instalație virtuală care prezintă camera copiilor
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
în clădirea liceului unde a predat Bruno Schulz și sunt deseori „în turneu” ca și muzeu itinerant. De asemenea, pe baza fotografiilor și filmărilor realizate de Benjamin Geissler s-a construit o instalație virtuală care prezintă camera copiilor cu întreaga frescă, așa cum a fost inițial desenată de Schulz. Proza poetică a Schulz construiește un univers oniric, centrat pe un viața într-un orășel imaginat pe modelul Drohobîciului care trece prin diverse faze de dezintegrare. Elementele autobiografice sunt combinate cu detalii fantastice
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
Galata a servit ca model Bisericii Aroneanu, Mănăstirii Dragomirna și Mănăstirii Trei Ierarhi. În concluzie, la acest edificiu apar pentru prima dată o serie de inovații de origine munteană, cum sunt: Biserica Mănăstirii Galata a fost pictată în interior în frescă la începutul secolului al XVII-lea, în mod sigur în altar și naos, după cum remarca secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, arhidiaconul Paul de Alep. Istoricul Nicolae Grigoraș își exprimă opinia că ar fi fost pictat pe alocuri și pridvorul. Pictura
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Șchiopul, soția sa Maria și fiica sa Maria (cea care s-a căsătorit cu Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic). Toate personajele au aceeași înălțime, cu costume de aceeași culoare și coroane identice. În afară de tabloul votiv, se mai păstrează frescele reprezentând Sfânta Treime, un sobor de îngeri, liturghia îngerească în două tablouri pe cele patru timpane mari, heruvimi, medalioane de sfinți pe arce și motive decorative florale. În anul 1811, s-a repictat interiorul bisericii de către zugravul Vasile Dubrovschi, care
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Zugravii au încercat să imite pictura originală, fără a reuși să egaleze calitativ. Cu ocazia lucrărilor de restaurare începute în 1961, a fost înlăturată pictura în ulei din interior. Inițial, biserica a fost pictată și în exterior, de asemenea în frescă. Aceste picturi s-au șters în decursul celor 400 de ani de existență ai bisericii. Biserica Mănăstirii Galata a fost folosită și ca necropolă domnească de către voievodul Petru Șchiopul. Lucrările de restaurare din anii '70 ai secolului al XX-lea
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Dosoftei Barilă, Veniamin Costachi, Leon Gheucă sau Iosif Naniescu, pecețile Mitropoliei Moldovei, Episcopiilor Romanului și Hușilor din 1650, a Rădăuților, precum și hărți ale Iașului din secolul al XVIII-lea sau pecetea orașului Iași din 1652, precum și un fragment din vechea frescă a mănăstirii, pictată cu așa-numitul "roșu de Galata". Deși nu există surse cu privire la anul înălțării turnului clopotniță, se presupune de către istorici că ar fi fost construit tot de Patru Șchiopul, având și rolul de loc de intrare în mănăstire
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
de intrare. Biserica a fost restaurată începând cu 1875 de către arhitectul francez Lecomte du Noüy, a cărui tehnică controversată consta din demolarea completă a edificiilor și refacerea lor din temelii, ceea ce a dus și-n cazul mânăstirii Curtea de Argeș la distrugerea frescei originale și înlocuirea acesteia cu o pictură „nouă, rece și străină de monument”. În anul 1886 s-a terminat restaurarea bisercii și a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului. La se află și moaștele sfintei Filofteia
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
au mai păstrat din vechiul mobilier doar strana domnească și cea arhierească, bogat decorate cu frunze, flori aurite și îngeri cu mâinile întinse. Ansamblul pictural al bisericii este de o mare valoare artistică. Biserica a fost pictată în 1673, în frescă, de meșteri aromâni, frații Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina (Grecia), ajutați de zugravii români Nicolae "zugravul cel bătrân" și Ștefan care lucraseră și la pictarea Bisericii Trei Ierarhi. Pictura originală nu s-a păstrat decât parțial, restul picturilor fiind
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
patru console frumos ornate. Pe cele câte opt nervuri de piatră cioplită ale bolților se află decorații în formă de rozete pătrate. Sala este luminată prin opt ferestre care dau spre curtea mănăstirii. Inițial, sala gotică a fost zugrăvită în frescă, urme de pictură (în care se disting personaje biblice și scene biblice) observându-se și astăzi pe pereții sudic și estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 ai secolului al XX-lea s-a
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
și uși cu chenare de piatră profilată. Rolul său era pur defensiv, fără nicio preocupare pentru lux sau cel puțin de confort, pentru a servi ca loc de refugiu domnitorilor. Alecu Russo afirmă că încăperile palatului au fost pictate în frescă, dar ca urmare a faptului că pereții au fost văruiți de mai multe ori de-a lungul timpului, astăzi nu se mai observă nici o urmă de pictură. În clădire se intră printr-o scară lipită de perete care duce la
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
este descris cu exactitate: naratorul insistă îndelung asupra începutului pasiunii și aventurii care îi urmează: cf. D-na de Rênal - Julien, Julien - Mathilde de la Mole, Lucien Leuwen - D-na de Chasteller, Fabricio - Clélia. "Roșu și Negru" și "Lucien Leuwen" sunt fresce acerbe ale societății sub regimul Restaurației, așa cum indică sub-titlul din "Roșu și Negru" : «Cronica anului 1830»; "Lucien Leuwen" este amplul tablou al Monarhiei din Iulie; "Mânăstirea din Parma" descrie moravurile politice ale monarhiilor italiene din sec.al XIX-lea. Aceste
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
22 de ani, Ramses a inițiat o altă campanie în Nubia, însoțit de doi dintre fii săi, printre care Amun-her-khepeshef și Khaemwaset .Deși, în timpul domniei lui Ramses, Nubia era colonie de 200 de ani, cucerirea ei a fost consemnată pe frescele templelor de la Beit el-Wali ridicate de acesta. Următorii șaisprezece ani ai domniei sunt dominați de o serie de revolte în zona Canaanului și a fenicienilor care, sprijiniți și de hitiți, nu mai doreau să accepte autoritatea egipteană. Astfel, Ramses, a
Ramses al II-lea () [Corola-website/Science/302466_a_303795]
-
polulației romanice autohtone. Atrage atenția replica unui cuptor de ars ceramică din așezarea de meșteri olari de la Ceala. Aceasta a funcționat în perioada secolelor III - V, producând veselă pentru toate comunitățile așezate în Câmpia Aradului (sarmați, daci, germanici). O ampla frescă prezintă situația geo-politică a spațiului intracarpatic de la cumpăna veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustrează primele incursiuni militare maghiare (inventarul mormintelor de cavaleri unguri de la Siclău) și rezistența formațiunilor politico-militare românești (descoperirile din cetatea de pământ de la Arad-Vladimirescu). Primele informații
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
ai Italiei. Solul și subsolul Etruriei, corespundea Toscanei actuale, bogate în resurse naturale: lemn utilizat pentru construcții navale, mine de plumb argentifer, staniu , cupru și fier. Etruscii au format o civilizație urbană prosperă, relevată de numeroase monumente: morminte ornate cu fresce, vase, reliefuri. Au fondat orașe opulente, în care au introdus , sistematizat și codificat practici grecești. În orașul Caere (care măsură 150 ha) se concentrau 25 000 de locuitori. În secolul al VII-lea î.Hr. civilizația etruscă a cunoscut o largă
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Carol cel Mare și fiul său, Ludovic cel Pios. Are loc o reformă a scrierii, rezultând minuscula carolingiană. Brațul cultural și ideologic al Imperiului Carolingian viza restaurarea simbolică a Imperiul Roman în Occident, în acest fel dezvoltându-se artele (manuscrise, fresce, sculpturi, arhitectura, muzica - cel mai vechi sistem de notație muzicală din Occident). Unul dintre primii istoriografi a fost Alcuin din York (735-804), călugăr venit din Anglia, apropiat de Carol cel Mare, a scris teologie, gramatică și poezii și a protejat
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Mircea Diaconu) etc. A fost profesor onorific al Facultății de Arte Hyperion din București, al cărei decan este regizorul Geo Saizescu, interpret în ultimul film al cineastului basarabean. În afară de filmele de ficțiune, Loteanu a realizat și filmele de scurt metraj: "Frescă pe alb" (1967), "Academicianul Tarasevici" (1970), "Orașul meu alb" (1973), "Ecoul văii fierbinți" (1974), "Eugeniu Doga" (1983), "Svetlana Toma" (1984), "Grigore Grigoriu", "Durerea" (1985) etc. Emil Loteanu s-a făcut cunoscut și ca autor de cărți de poezie și proză
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
Dimineața" și imediat î Ed. Cartea românească, reapare cu titlul schimbat în "Cazul Magheru", în Ed. Bucur Ciobanul și este recenzat pozitiv de "Viața românească:, "Gândirea", "Rampa". Apare volumul "Teatrul", ediție bibliofilă. În 1946, romanul " Elevul Dima dintr-a șaptea", frescă a adolescenței din literatura noastră, alături de "Medelenii" lui Ionel Teodoreanu, îl aduce pe autor din nou în atenția cititorilor. În anul 1961 Editura militară îi publică romanul "Se revarsă apele", cu subtitlul "Cronică împletită dintr-o seamă de povestiri despre
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
derivat din numele Minos , este folosit în expresia „civilizația minoică”, sinonim pentru „civilizația cretană”. Acest mit (al Minotaurului) provine probabil de la realitatea sacrificării taurilor. Singurii expuși pericolului erau acrobații, antrenați să execute salturi peste tauri, prinzându-se de coamele acestora. Frescele viu colorate, pictate pe pereții palatului de la Cnossos, sugerează faptul că membrii societății minoice erau optimiști, relaxați și iubitori ai plăcerilor vieții. Se pare că populația era pașnică și se simțea în siguranță, deoarece palatele și orașele nu erau fortificate
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
mici s-au dezvoltat în apropierea palatelor. Cei morți erau îngropați în "pithoi" și "larnakes", de-a lungul unor camere tăiate în piatra și în mormintele subterane "tholos". Continuitatea este manifestată prin agricultură, meșteșug și forme de administrare reprezentate pe frescele palatului, de la arhitectură și pictură la religie și ceremonii până la elementele de bază ale sistemului palațial, caracterul centralizator și redistributiv al producției, existența unei administrații birocratice și a instrumentului său, scrierea silabică. Suveranii locali ai palatelor de la Cnossos, Faistos sau
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
și reprezentările egiptene, ipotezele despre existența unui imperiu cretan maritim n-au întârziat să apară. Apar obiecte cretane în Sicilia ce datează din secolele XVI-XV î.en. și în insulele Lipari ori sunt atestate ambasade cretane în Egipt, reprezentate pe frescele din timpul domniei lui Tutmes al III-lea; sau la Phylakopi din insulele Melos și Thera unde sunt monumentele minoice care atestă o prezență cretană efectivă în vreme ce numeroase elemente de civilizație minoică se regăsesc în Cipru, Cythera sau Rodos, precum și
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
mediteraneeană a rămas un fapt de neconstestat. Minoicii dețineau flote puternice ce concurau cu cele ale Greciei Continentale în comerțul maritim. Influența extinsă a micenienilor le-a permis acestora să pătrunda pe insula. Influența asupra culturii minoice este evidentiață de frescele găsite în palatele cretane din Thera, Melos, Kea și Rodos. Ocupația miceniană este atestată si prin intermediul inscripțiilor Linearului B. Între 1627 și 1600 î.Hr. , vulcanul Thera a erupt in Santorini , distrugând insula și asezarile minoice de acolo . Tsunami-ul gigant
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]