2,724 matches
-
în mod special alegerea materialelor de construcție nepoluante sau cu poluare redusă, inclusiv mobilă, covoarele și instalația de ventilare propriu-zisă, în locul creșterii debitului de aer exterior în scopul diluării acestor emisii posibil a fi evitate. Debitele indicate pentru zonele de fumători sunt valabile pentru zonele în care este permis fumatul. Se recomandă definirea zonelor de fumători și nefumători și adaptarea instalației la situația corespunzătoare. Debitele specifice de aer exterior raportate la aria pardoselii Această metodă poate fi utilizată în anumite cazuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
și instalația de ventilare propriu-zisă, în locul creșterii debitului de aer exterior în scopul diluării acestor emisii posibil a fi evitate. Debitele indicate pentru zonele de fumători sunt valabile pentru zonele în care este permis fumatul. Se recomandă definirea zonelor de fumători și nefumători și adaptarea instalației la situația corespunzătoare. Debitele specifice de aer exterior raportate la aria pardoselii Această metodă poate fi utilizată în anumite cazuri la proiectarea instalației pentru încăperi fără ocupare umană și fără o destinație clară (de exemplu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
E.1. Dacă nu se specifică nici o informație cu privire la fumat, se presupune că fumatul este interzis pentru toate destinațiile indicate în tabelul E.1. În cazul în care fumatul este permis, se recomandă cu tărie defalcarea clară între zonele de fumători și cele de nefumători. Aria pardoselii pentru o persoană, în mp/persoană*) Birou mic │de la 8 până la 12 │ 10 Sala de clasă │de la 2 până la 5 │ 2,5 Salon de spital │de la 5 până la 15 │ 10 *) Aria utilă a pardoselii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
este de 35% pentru sexul masculin și de 12% pentru sexul feminin, dar se constantă o tendinŃă ascencentă a fumatului în rândul populaŃiei feminine, în ultimii ani în tări dezvoltate, precum FranŃa și Suedia. S-a estimat că viaŃa unui fumător este scurtată, în medie cu 7 ani. Datele unui studiu epidemiologic desfășurat în Marea Britanie, având ca lot de studiu medici fumători, cu un interval de urmărire de 40 ani, au arătat că fumătorii care încep acestă practică în adolescenŃă prezintă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
rândul populaŃiei feminine, în ultimii ani în tări dezvoltate, precum FranŃa și Suedia. S-a estimat că viaŃa unui fumător este scurtată, în medie cu 7 ani. Datele unui studiu epidemiologic desfășurat în Marea Britanie, având ca lot de studiu medici fumători, cu un interval de urmărire de 40 ani, au arătat că fumătorii care încep acestă practică în adolescenŃă prezintă o prematuritate a decesului estimată la o medie de 8 ani. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Suedia. S-a estimat că viaŃa unui fumător este scurtată, în medie cu 7 ani. Datele unui studiu epidemiologic desfășurat în Marea Britanie, având ca lot de studiu medici fumători, cu un interval de urmărire de 40 ani, au arătat că fumătorii care încep acestă practică în adolescenŃă prezintă o prematuritate a decesului estimată la o medie de 8 ani. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile obstructive pulmonare cronice. PrevalenŃa bronhopneumopatiei obstructive cronice și a astmului bronșic este
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în adolescenŃă prezintă o prematuritate a decesului estimată la o medie de 8 ani. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile obstructive pulmonare cronice. PrevalenŃa bronhopneumopatiei obstructive cronice și a astmului bronșic este mult crescută în cazul fumătorilor activi. PacienŃii fumători cu bronhopneumopatie obstructivă cronică au un risc de deces de 10 ori mai mare faŃă de nefumători. Fumatul reprezintă de asemenea, o cauză principală a astmului bronșic infantil, fiind raportate anual, 8000-26000 cazuri noi în Statele Unite ale
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o prematuritate a decesului estimată la o medie de 8 ani. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile obstructive pulmonare cronice. PrevalenŃa bronhopneumopatiei obstructive cronice și a astmului bronșic este mult crescută în cazul fumătorilor activi. PacienŃii fumători cu bronhopneumopatie obstructivă cronică au un risc de deces de 10 ori mai mare faŃă de nefumători. Fumatul reprezintă de asemenea, o cauză principală a astmului bronșic infantil, fiind raportate anual, 8000-26000 cazuri noi în Statele Unite ale Americii. Fumatul activ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de deces prin boala cardiacă ischemică, anevrismul aortic, accidentul vascular cerebral, etc. În Germania sunt diagnosticate anual, 30000 de cazuri noi de neoplasm bronhopulmonar datorate fumatului, iar cazurile noi aparŃinând patologiei cardiovasculare atribuite fumatului reprezintă 80000-90000. Riscul de cancer la fumătorii activi a fost estimat ca fiind de 7,8 ori mai mare faŃă de nefumători și este independent de sex. Fumatul constituie un factor de risc în apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
acŃiune are efecte proinflamatorii dependente de prostaglandina E2, contribuind la carcinogeneză și progresie tumorală. În plus, tromboxanul A2 mediază și alte efecte biologice, precumactivarea plachetară, angiogeneza, care pot interveni ca factori de facilitare a creșterii tumorale și apariŃiei metastazelor la fumători. Rolul ciclooxigenazei 2 și prostaglandinei E2 a fost demonstrat ca fiind de maximă importanŃă în producerea cancerului pulmonar, gastric și al vezicii urinare la fumători, în timp ce datele referitoare la rolul tromboxanului A2 și prostaglandinei I2 sunt încă insuficiente (30Ă. 2
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
angiogeneza, care pot interveni ca factori de facilitare a creșterii tumorale și apariŃiei metastazelor la fumători. Rolul ciclooxigenazei 2 și prostaglandinei E2 a fost demonstrat ca fiind de maximă importanŃă în producerea cancerului pulmonar, gastric și al vezicii urinare la fumători, în timp ce datele referitoare la rolul tromboxanului A2 și prostaglandinei I2 sunt încă insuficiente (30Ă. 2.7. Metalele grele Fumatul aduce în organism cantităŃi mici de metale grele: cadmiu, crom, nichel, plumb și stronŃiu. Este cunoscut efectul acestora în inhibarea lanŃului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
DiluŃia acestor gaze în aerul ambiental și natura intermitentă a inhalării fumului de Ńigară previn apariŃia efectelor letale datorate monoxidului de carbon. Nivelul carboxihemoglobinei plasmatice se corelează cu cel al monoxidului de carbon în aerul expirat. Datorită monoxidului de carbon, fumătorul mediu are un procent de carboxihemoglobină în sânge de aproximativ 5,5%. Nivelurile carboxihemoglobinei scad progresiv după renunŃarea la fumat, prin eliminarea respiratorie a monoxidului de carbon. Rata eliminării depinde de circulaŃia pulmonară și de ventilaŃie, precum și de nivelul activităŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
se realizează această relaŃie complexă fiind: stresul oxidativ, inflamaŃia sistemică și disfuncŃia sistemului nervos vegetativ cauzate de diferite componente chimice ale tutunului. Stresul oxidativ este mecanismul fiziopatologic cu un rol esenŃial în inducerea răspunsului inflamator localizat și sistemic, în organismul fumătorilor, prin generarea de radicali liberi, cu depășirea mecanismelor antioxidante endogene, care protejează în condiŃii normale sistemele cardiovascular și respirator. Fig. 3.2. Rolul fumatului în inducerea stresului oxidativ Efectele acute ale fumatului includ de la modificări minime ale funcŃiei pulmonare, frecvenŃei
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sporirea numărului de macrofage, reducerea numărului de limfocite Thelper și creșterea numărului de limfocite T-supresor. Din punct de vedere al răspunsului imun umoral s-a constatat o creștere a nivelului imunoglobulinelor Ig M și Ig G. Macrofagele alveolare la fumători reacŃionează printr-o producŃie anormală de citokine ca răspuns la diferiŃi stimuli din aerul respirat. Limfocitele din pulmonii fumătorilor prezintă o diminuare a răspunsului la substanŃe mitogene. S-au constatat de asemenea, modificări ale celulelor inflamatorii în sângele periferic: creșterea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vedere al răspunsului imun umoral s-a constatat o creștere a nivelului imunoglobulinelor Ig M și Ig G. Macrofagele alveolare la fumători reacŃionează printr-o producŃie anormală de citokine ca răspuns la diferiŃi stimuli din aerul respirat. Limfocitele din pulmonii fumătorilor prezintă o diminuare a răspunsului la substanŃe mitogene. S-au constatat de asemenea, modificări ale celulelor inflamatorii în sângele periferic: creșterea numărului total al leucocitelor, inclusiv polimorfonuclearele neutrofile, eozinofilele, monocitele și scăderea limfocitelor T-killer, cu normalizarea acestora la o lună
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
inflamatorii în sângele periferic: creșterea numărului total al leucocitelor, inclusiv polimorfonuclearele neutrofile, eozinofilele, monocitele și scăderea limfocitelor T-killer, cu normalizarea acestora la o lună după renunŃarea la fumat. ConcentraŃiile serice ale imunoglobulinelor Ig E și Ig G sunt crescute la fumători. 3.1.1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOCĂ Bronhopneumopatia obstructivă cronică afectează 600 milioane de persoane în întreaga lume și prezintă o prevalenŃă în continuă creștere și o rată ridicată a mortalităŃii. Dacă în anul 1990 era a șasea cauză de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a șasea cauză de mortalitate la nivel mondial, se estimează că în 2020, BPOC va ajunge pe locul al treilea. Fumatul este unul dintre cei mai importanŃi factori etiologici pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică. Peste 80% dintre pacienŃii cu BPOC sunt fumători. În plus, fumatul este dovedit a fi principala cauză de mortalitate la acești subiecŃi. Efectele patogenice ale fumatului în BPOC pot fi rezumate astfel: hiperplazia glandelor secretoare de mucus și inflamaŃie la nivelul bronhiilor, distrugere alveolară, pierderea eculului elastic și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
că există o susceptibilitate genetică la fumul de Ńigară la subiecŃii cu BPOC, fiind singura boală cauzată de fumat care este puternic asociată cu o afectare genetică specifică, manifestată fenotipic prin deficitul de α1 antitripsină (AATĂ. PrezenŃa BPOC la tinerii fumători reprezintă indicaŃie pentru testarea deficitului de AAT, dar acest test nu este recomandat drept screening în populaŃia generală. Stresul oxidativ indus de fumat în patogenia BPOC Numeroase studii au arătat rolul central al stresului oxidativ indus de fumat în patogenia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
atât în faza gazoasă, cât și de gudron. Există 1017 astfel de radicali liberi pe fiecare gram de tutun. Studiile experimentale au arătat că stresul oxidativ provenit din fumul de Ńigară induce leziuni ale epiteliulul bronșic, precum și ale alveolelor pulmonare. Fumători cu BPOC au valori crescute ale markerilor stresului oxidativ (apei oxigenate, nitrozotiolului și oxidului nitrică în condensatul din aerul expirat. Valorile nitrozotirozinei sunt mari în leucocitele din sputa pacienŃilor cu BPOC și sunt corelate negativ cu VEMS. Monoxidul de carbon
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
corelate negativ cu VEMS. Monoxidul de carbon din aerul expirat, măsură a răspunsului hemoxigenazei la stresul oxidativ, prezintă valori ridicate la subiecŃii cu BPOC. PrezenŃa monoxidului de carbon în fumul de Ńigară limitează utilitatea acestui marker al stresului oxidativ la fumători. Produșii de peroxidare ai lipidelor, ca de exemplu malondialdehida prezintă valori ridicate în sputa subiecŃilor cu BPOC și sunt corelate negativ cu VEMS Niveluri crescute ale 8-izoprostanului, un alt marker al peroxidării lipidelor sunt prezente atât în condensatul din aerul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
malondialdehida prezintă valori ridicate în sputa subiecŃilor cu BPOC și sunt corelate negativ cu VEMS Niveluri crescute ale 8-izoprostanului, un alt marker al peroxidării lipidelor sunt prezente atât în condensatul din aerul expirat, cât și în plasma și urina subiecŃilor fumători cu BPOC. Izoprostanul reflectă efectul sistemic cauzat de speciile reactive ale oxigenului. Nivelul seric al F2 izoprostanului scade după sistarea fumatului. Studiile au demonstrat o corelaŃie între markerii stresului oxidativ și gradul obstrucŃiei bronșice în BPOC. Această evidenŃă este un
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
rol dovedit de afectare a aparatului ciliar bronșic chiar și la expunerea la doze mici. HipersecreŃia de mucus, reducerea clearance-ului și deteriorarea mecanismelor imunologice pulmonare determină condiŃii favorizante pentru apariŃia infecŃiei și exacerbărilor acute. Fiecare exacerbare în plus la un fumător, determină o progresie a declinului funcŃiei respiratorii. Din fericire, renunŃarea la fumat poate reduce declinul funcŃiei pulmonare, numărul exacerbărilor și al spitalizărilor și poate îmbunătăŃi calitatea vieŃii bolnavului, fiind singura măsură cu eficienŃă reală, demonstrată în aceste direcŃii. EficienŃa acesteia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
măsură cu eficienŃă reală, demonstrată în aceste direcŃii. EficienŃa acesteia este maximizată de precocitatea realizării ei. 3.1.2 Astmul bronșic Fumatul se asociază cu agravarea astmului bronșic conform rezultatelor a diverse studii. Într-un studiu care a inclus adolescenŃi fumători, asimptomatici anterior, urmăriŃi pe o perioadă de 6 ani, și care au dezvoltat simptome similare astmului bronșic, fumatul a fost dovedit ca factor de risc independent în dezvoltarea atopiei și a hipersensibilităŃii la metacolină. De asemenea, într-un vast studiu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
bronșic, semnificativă statistic la femeile fumătoare, comparativ cu nefumătoarele, evidenŃă neobiectivată la subiecŃii de sex masculin. În plus, studiile au arătat că fumatul este un factor de risc important pentru dezvoltarea astmului bronșic la subiecŃii nonatopici și la vârstnici. PacienŃii fumători cu astm bronșic prezintă o simptomatologie mai severă, nevoie de tratament suplimentar și prognostic negativ comparativ cu nefumătorii. Fumul de tigară s-a dovedit a fi cauză de bronhoconstricŃie. VEMS-ul scade ca răspuns imediat la inhalarea fumului de Ńigară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a fi cauză de bronhoconstricŃie. VEMS-ul scade ca răspuns imediat la inhalarea fumului de Ńigară, ceea ce conduce la ideea că astmaticii cu un declin sever al funcŃiei pulmonare ar putea fi în mod special susceptibili la fumul de Ńigară. Fumătorii cu astm bronșic atopic comparativ cu nefumătorii răspund mai slab la adenozină administrată inhalator, ceea ce denotă diferenŃele din punct de vedere al inflamaŃiei căilor aeriene între cele două grupuri. Totodată, fumătorii cu astm bronșic prezintă exacerbări mai frecvente, determinând mai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]