14,909 matches
-
aici. Ai atîta de mers ca să ieși din Vale”, zicea el. A-nceput să alerge de la un proiect la altul. O plantație În Mississippi, o seră de legume În Mexic. S-a-ntors În Minnesota și a investit Într-o companie de furaje pentru vaci. A făcut-o cu bani gheață, luați din vînzarea proprietății din Vale. Dar n-a reușit să stea departe de Vale. S-a agitat ca un pește-n cîrlig pînă cînd povara celulelor lui muribunde l-a epuizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
induce sufocarea nocturnă a peștilor. Acum Însă apare diferența dintre cele două cazuri În discuție: “peștele sfântului Petru”, crescut la Spondon, este preponderent vegetarian, astfel Încât ține sub control eventuala proliferare a plantelor, iar nevoile nutritive ale peștilor sunt completate cu furaj; lacul de la Podu Iloaei este practic lipsit de specii fitofage de pești, astfel Încât plantele se dezvoltă În voie. Mai mult, ferma piscicolă de la Spondon are și posibilitatea aerării apei, operațiune al cărei rol benefic În cazurile de forță majoră, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
epurarea scursorilor orașului. Biomasa utilizabilă drept combustibil ce rezultă dintr’un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri și ripca de la tăiatul pomilor și viei. Biomasa din paie ori strujeni este, și e chiar recomandabil să fie, folosită ca furaj pentru rumegătoare. Cu alte cuvinte, și În cazul unui agroecosistem, accesul la producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci, ce-i de făcut? Să ne cuplăm la cealaltă parte a circuitului de carbon și energie, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel de tehnologii, mai ales că are pretenții destul de mari. De aceea, Brazilia studiază și maniocul, Australia eucaliptul, iar Franța sfecla de zahăr. Toate Însă necesită tehnologii integrate precum, pentru sfecla de zahăr, prelucrarea la zahăr, etanol din melasă și furaj. Este indiscutabil faptul că aplicarea unei astfel de tehnologii energetice va necesita creșterea suprafețelor cultivate, față de cele 9 procente din suprafața uscatului. Iar În acest caz intervin mai puternic condițiile pedoclimatice, de așteptat improprii; o speranță este, totuși: În principiu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce urmează. Încercați să vă imaginați ce se va Întâmpla atunci când omul, tot el, va decide, pe criterii strict economice, să renunțe la o specie domestică. De exemplu, e ușor de constatat că păsările au un randament de transformare a furajului În carne mai bun decât cel al mamiferelor. Acea specie proscrisă va mai exista poate prin gospodării individuale, dar nu va alcătui o populație suficient de mare pentru a-i asigura supraviețuirea. Va urma dispariția, cu constelația sa genetică cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ierbivor nu posedă enzima necesară hidrolizei celulozei, etapă strict necesară pentru utilizarea energiei Înglobate În celuloză. O posedă Însă unele microorganisme, care pot deveni simbionte cu animalul. Ca urmare, ierbivorele posedă un stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată a furajului, acțiunea microorganismelor simbionte. Dar nu În aceeași măsură. Calul e, din acest punct de vedere, defavorizat. Pe undeva e chiar firesc. În stepele prin care trăia În sălbăticie, el consuma preponderent graminee, cu semințe cu tot; mai bine-zis, alegea doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În trestia de zahăr, plantă perenă ce-l acumulează În tulpina sa. Tot ele, mai precis palmierii, oferă uleiuri, fructe, fibre și hârtie, iar bambusul chiar lemn deosebit de rezistent și cu un ritm de creștere de invidiat. Tot ele asigură furajul pentru animalele noastre, chiar și pentru vacile nebune: sorgul, iarba de Sudan și altele. Ele ne delectează, vara cu o bere, iarna cu o vodcă ori un whisky. Ba chiar și cu “vin”, bineînțeles de palmier. Ele ne Încântă privirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nici nu au teren și nici nu sunt angajați de oamenii cu pământ la lucru ca zilieri, datorită prețurilor de zeci de mii de lei, cât se cere pentru ziua muncă. Datorită neexploatării terenurilor, și așa reduse ca suprafață, nerecoltării furajelor necesare creșterii animalelor, numărul acesta e în continuă scădere. La recensământul acestora din anul 1999, s-a constatat că în întreaga comună mai existau 84 bovine, 148 bubaline, 87 cai, 2100 ovine și 310 porcine. După cum se vede, situația e
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
raporta niciodată, pentru că primul secretar nu-l avea de bine și asta o știa toată lumea. Am fost nevoiți să organizăm aducerea oamenilor înapoi la comună. Totuși, toamna târziu, toți cei care aveau animale și copii mulți au primit cereale și furaje suficiente pentru a putea trece iarna cu bine. CELE DOUĂ ICOANE Țăranii care aveau animale în bătătură erau obligați să contracteze cu statul o parte din produsele obține: carne, ouă, lapte, lână. Prețurile pe care le primeau erau mai mici
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
acelei lumi sărace era într-adevăr mizerabilă. Să nu uităm că Verona, un oraș militar și fortificație a renumitului cvadrilater austriac, nu dispunea de fabrici iar satele dimprejur erau în continuu jefuite și sărăcite de rechizițiile de animale și de furaj pentru armată. În suburbia orașului, unde se găsea parohia Santo Stefano, unicele activități de o anumită relevanță erau magazinul gogoșilor viermilor de mătase, unde lucrau periodic vreo 50 de femei și «Rigatta Zatta», care ocupa, pe rând, vreo 50 de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de specialitate. Autorul și-a propus să obțină o varietate de crap de cultură, respectiv crapul Topless de Movileni, un hibrid bine adaptat la condițiile climatice din Podișul Central Moldovenesc, un crap precoce, prolific, cu un grad de asimilare a furajelor mai mare decât a parentalelor, cu un cap mic, cu un peduncul caudal scurt și înalt, cu un corp robust, cu o bună carnozitate, cu o cantitate mai mică de oase, cu un randament bun la tăiere, cu o cantitate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
total crapul de cultură preexistent în crescătoriile sistematice. 1.2. Motivația cercetărilor întreprinse Datorită politicii duse de regimul comunist, crapul de cultură autohton a fost treptat înlocuit de speciile aparținând complexului chinezesc, cu creștere mai rapidă, și cu consum de furaje nesemnificativ. Acest lucru a determinat reorientarea cercetărilor din domeniu, astfel că specia cea mai valoroasă, Cyprinus carpio L., a fost trecută într-un con de umbră. Deși cele două rase de crap nu au fost omologate, au reprezentat o realizare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
alimentare, cât și oxigenarea apei, element esențial în perioada de iernare a peștelui. Modificările aduse Complexului Piscicol Movileni, pentru eficientizarea activității de producție piscicolă Inițial, pentru obținerea celor 1280 tone pește anual, s-a prevăzut transportul celor 2.500 t. furaje, a celor 500 t. amendamente și îngrășăminte, cu 10 vagoneți, tractați de două mini-locomotive, pe o cale ferată interioară cu lungimea de 6,2 km. Pentru transportul extern, complexul a fost dotat cu 3 tractoare rutiere U650 și 6 remorci
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de 6,2 km. Pentru transportul extern, complexul a fost dotat cu 3 tractoare rutiere U650 și 6 remorci autobasculante. Treptat, 82 înlocuirea crapului autohton din formulele de populare cu speciile chinezești, a dus la reducerea drastică a cantităților de furaje administrate, facând ineficientă deplasarea cu vagoneții. Acestea au fot înlocuite cu tractoarele existente în dotare. Abia în deceniul trecut s-a putut reface populația piscicolă acordîndu-se crapului autohton importanța economică pe care o merită. Pentru eficientizarea activității din cadrul coplexului piscicol
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
5.3.1.4. Caracterizarea fenotipică pe baza indicilor fiziologici Tot pentru caracterizarea fenotipică a noii varietăți de crap, s-au luat în calcul un număr de indici fiziologici, și anume: ritmul de creștere, procentele de supraviețuire, consumul specific de furaje, precocitatea și prolificitatea. Ritmul de creștere a fost calculat la fiecare etapă de vârstă, și evidențiat prin doi coeficienți: coeficientul de multiplicare; rata creșterii medii zilnice. Deși coeficientul Fulton se referă tot la creșterea corporală, el indică îndeosebi starea de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu manopera și transportul; reducerea cu 30% a pierderilor de material piscicol în urma eliminării operațiunilor de pescuit, transport și lansare; eliminarea operațiunii de furajare a puietului pe durata perioadei de predezvoltare (15 - 20 zile), fază care implică reducerea cheltuielilor cu furajele ce se administrează și a celor cu manopera aferentă; 163 înregistrarea unui spor de creștere de 5 - 8 ori mai mare în perioada de predezvoltare față de predezvoltarea clasică; Dintre punctele slabe ale acestei tehnologii, atragem atenția că există pericolul unor
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
încrucișare. Dar cel mai important rezultat al cercetării începute cu două decenii în urmă îl constituie crapul golaș Topless, un hibrid bine adaptat la condițiile climatice din Podișul Central Moldovenesc, un crap precoce, prolific, cu un grad de asimilare a furajelor mai mare decât a parentalilor, cu un cap mic, cu un peduncul caudal scurt și înalt, cu un corp robust, cu o bună carnozitate, cu o cantitate mai mică de oase, cu un randament bun la tăiere, cu o cantitate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
aspect cantitativ și calitativ și cu rezultate favorabile în activitatea de procesare, crapul Topless s a dovedit a fi bine adaptat la condițiile de viață din Podișul Central Moldovenesc, fiind precoce, 186 prolific și cu un grad de asimilare a furajelor mai mare decât a genitorilor de la care a provenit., varietatea de crap fără solzi manifestă un ritm de creștere accentuat, o bună carnozitate și o carne de calitate superioară, având o rezistență sporită la acțiunea factorilor mediali și la acțiunea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
structura genomului se poate face prin selecție și încrucișare, intervenindu-se în momentul reproducerii. Noua varietate de crap,, Topless'' de Movileni obținută în urma selecției și ameliorării prezintă numeroase avantaje comparativ cu varietățile parentale: precocitate, prolificitate sporită, conversia mai redusă a furajelor, robustețe, carnozitate, oase mai puține, un randament bun la tăiere, un cap mai mic, cantitate mai mare de proteină în carcasă și organe, rezistență față de agenții endo și ectoparazitari în condițiile lipsei totale a învelișului solzos, o secreție mai abundentă
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
din apele interioare. Referat annual la contract de cercetare științifică nr.31/1992. 59. GEORGESCU, R., PECHEANU, C., și colaboratorii. (1994). Stabilirea necesităților fiziologice în nutriție, funcție de specie, vârstă, stare fiziologică, tehnologie de creștere și optimizarea randamentelor de utilizare a furajelor. Referat annual la contrac de cercetare științifică nr.SZ15/1994. 60. GERI, G., GUALTIERI, M., LUPI, P., PARISI, G., Evolution morphologique des Teleosteens pendant la croissance. I. Proposition d’une Methode d’ethude. Simp. Bruxelles, 1994. 61. GERI, G., GUALTIERI
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
soluții, ori murim acolo... Eu trebuie să-i mulțumesc tatălui meu că de mic m-a pus să muncesc și știam de toate, inclusiv să tai coceni de porumb, pentru că se tăiau manual, se făceau snopi și se foloseau ca furaj pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de șapte-opt ani, că Învățasem de la cei pe care Îi angaja tata. Și au adus un maistru civil să ne arate cum se taie... Aveam niște tarpane care erau ca o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
citit lăsa totuși să se vadă necazurile celor ce lucrează aci, nu puține. În ’75, au avut „materiale” bune și au cîștigat frumos: fiecare muncitor a luat „primă” de circa cinci mii de lei. În ’76 însă, n-au avut furaje. Bineînțeles, n-au reușit să-și îndeplinească planul. Primarul Gheorghe Zaharia îmi spune că era o jale să auzi behăind de foame mii de oi, mai ales noaptea. De mila lor, unii dintre îngrijitori s-au dus și au luat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult fictivă, și fluctuația accentuată a personalului de îngrijire. Atent nu numai la ceea ce spun oamenii, ci și la felul lor de a vorbi, m-am mirat să-i aud discutînd despre „lotizarea mieilor” (adică de alcătuirea loturilor), „ștres de furaje” (de fapt, lipsa lor), „stabulație” etc. După ședință, în cancelaria școlii din satul Gheorghe Doja, zărind un Dicționar de neologisme, i-am arătat primarului că limbajul consătenilor săi a luat-o înaintea acestuia: stres(s) nu e înregistrat. Nu se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nr. 76 din 1974, care a diminuat și mai mult rația animalelor. Boxele de îngrășare erau concepute pentru 36-40 de viței, dar frontul de furajare, recte, ieslea, permitea accesul simultan a numai 10-14 animale. Când trecea remorca tehnologică care distribuia furajele, animalele înfometate se năpusteau și, după un timp de busculadă, se crea o stratificare: cele mai mari și puternice ajungeau la iesle, dar erau deranjate de eșalonul al doilea, ce încerca să pătrundă și el, peste care se cățărau cele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unor viței, a fost mutat, penalizat și a rămas dator statului pe viață. Când am venit eu, era director un veterinar incapabil, care nu călca prin grajduri pentru că îi mirosea prea rău. Pentru a primi prima de la indicatorul economii pe furaje, a redus și mai mult rația, și așa diminuată prin Decretul 76, și astfel minusul de greutate vie a crescut. Chiar de la începutul stagiului, Direcția Generală Agricolă Bacău a început să facă presiuni asupra mea să iau în primire ferma
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]