2,915 matches
-
alb, ca o raia Într-o zi cu var și ciumă, Cuib de piatră și legumă Raiul meu, rămâi așa! Fii un târg temut, hilar Și balcan - peninsular... La fundul mării de aer Toarce gâtul ca un caier, În patrusprezece furci, La raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin: Hazul Hogii Nastratin. * Colo, cu doniți în spate, Asinii de la cetate, Gâzii, printre fete mari, Simigii și gogoșari, Guri cască când Nastratin La jar alb topește in, Vinde-n leasă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Știu lire cardinale date centre Acești reci acustici de firizi Uimiri și mari zăceri adiacente Genunii adiate pe Atrizi. ÎNCLEȘTĂRI Ca umbra-n stemă, pe basilici, O veghie singură să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n chiciuri, Asprime zveltă, imn de biciuri! Explică stricte-acele glorii De căngi răspunse din victorii. DEDICAȚIE Falangele acelei oboseli De alge dezlegate către sud, A tâmplei umbră din străine seri: Cu drumul meu, atunci, le-am mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
incitații la orgie: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașalà!) / Cu picoare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva.// Pentru ea, cinci feciori/ Pricopsiți (ah! beizadele) / Au tăiat cinci alți feciori,/ Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de "ritmuri" înspre mistere, adică de imnuri orfice formate din impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-l cu o fecioară În poiană, dar o hulire venită din gurile a o mie de femei, i-au speriat, alungîndu-i din capcană-n capcană pînă-n adîncurile lui. Învierea lui va rămîne de-a pururi lungul meu răsărit Înălțat În furcile pieptului, răsărit acompaniat de urletul mai multor generații de lupi. Pentru a-l prinde, cu-adevărat, trebuie: să te dezveți de tine Însuți, să crezi În el cu atîta fervoare Încît, În jurul tău, pe o distanță de cîțiva kilometri, să
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
privească lumea cu doi ochi înnebunitori de limpezi. A ajuns în curte. Era duminică, aveau clacă. Stricau poiata cea veche. Cu ochii în pământ, a vrut să traverseze ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în paiele putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Era duminică, aveau clacă. Stricau poiata cea veche. Cu ochii în pământ, a vrut să traverseze ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în paiele putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor. Se clătina. "Ce-i cu tine
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în paiele putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor. Se clătina. "Ce-i cu tine, te porți de parcă ai fi de mămăligă, du-te și ajut-o pe maică-ta". A
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în paiele putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor. Se clătina. "Ce-i cu tine, te porți de parcă ai fi de mămăligă, du-te și ajut-o pe maică-ta". A doua zi au făcut pâine în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
putem vedea?", insistă ea grăbită. "Sigur. Te așteptam". Când vii", întreabă ea sec. "Mai am puțină treabă. Te sun imediat ce termin". "Te rog nu-mi strica această întâlnire". "La ce te referi?" "Vino cât poți de repede". Pune receptorul în furcă. O lehamite mai grea ca moartea i se strecoară în tot trupul. Intră în baie. În oglinda băii își vede fața obosită, ochii stinși. Ce caută în acest hotel? Ce așteaptă de la un bărbat care își poate alege orice femeie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din Goldana, mânat de stihii favorite, cu un rămas bun profetic: "Vă las vouă partea mea de construcție a socialismului victorios." Din acest caier al amintirii, Petrea Păun subție o ață de gând, așa cum Iustiniana torcea firul de tort de pe furcă: Galan ăsta pare să fie om cumpănit și păstrător, măcar că și el e sămânță de sărman, neștiutor și leneș. Amânând să-și scoată mâna dintre bulendre răvășite și scule cu muchii tăioase împuținatele oseminte ale fostei sale agoniseli de fruntaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
C. Tanăsescu - Ispita speranței, ceva polițiste, ceva călătorii, o vază ce pare curgândă, poate din borcan învelit în miez de pâine trecut prin gură și clei, o casetă cu un corn de berbec și filtrul de cafea. Cărțile aduse cu furca și așezate pe vecie. Ceas uriaș, de perete, cu brățară, auriu, chinezesc. Lângă bibliotecă, în mijlocul încăperii, un covor și un radiator, pentru lunile de iarnă, apoi dreapta era ocupată de mese. A comandantului plin, în dreptul geamurilor și cu privire spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bine. A fost la ProTV, că noi sperăm, că visăm că ne vom libera - mă pune să mă gândesc dacă merită să mă port bine ca să mă liberez. Nu e bine, reporterul își face reportajul și gata, dar dă de furcă penitenciarului, trebuie să vină magistrata să ne explice - nu vă luați după idiotul ăsta. Da, ne dereglează și fizic, și psihic. De exemplu, ieri am fost la școală, pe la doamna magistrat, pe la aer, pe la club. La ora 4 am mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
înstelat, a văzut o stea căzătoare brăzdându-l. Și-a întors privirile de parcă era un semn de rău augur. A sunat telefonul. Tomoe s-a ridicat să răspundă. Era ceva ciudat în glasul ei. — Ginza?... Bine. A pus receptorul în furcă și l-a strigat pe fratele ei. — Takamori! Gaston e rănit. E la poliție. Tocmai ne-au sunat de la secția Marunouchi. Se pare că toate secțiile de poliție au fost construite pe același calapod. Ca și secția pe care Takamori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
urcat în taxi și șoferul le-a vorbit, nu în dialectul Tōhoku, ci în japoneza standard din Tokyo, de care era foarte mândru. — Sunteți din Tokyo, nu? Am locuit și eu în Tokyo. Înțelegeți dialectul Tōhoku? Am avut mult de furcă cu el când m-am mutat aici... Dar au trecut cinci ani și acum mă descurc perfect. A început să plouă. Orașul cu multe castele vechi, înconjurat de munți, nu fusese bombardat în timpul războiului, așa că mai existau și arbori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
vreme ce-și desface cureaua de la pantaloni, să mai dea ceva spațiu scriiturii. Bă Bulă, ascultă aici... ai geniu... să-ți fie clar, ge-ni-u... Te lasă mut ăsta micu’, ai? A rămas în niște boxeri cu drăcușori ce-și înfig furcile în baloane în formă de fese. - A, ăștia-s din Germania... mi i-am cumpărat când am fost acolo la recital... Mă abțin să-l întreb dacă și i-a mai schimbat de-atunci, slavă cerului, am sinusurile ușor infectate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dădu din cap răbdătoare. Pot aranja ca Daily News să vină să vă fotografieze când donați uleiul. Toată lumea va ști că sunteți un om generos. Doar va scrie la ziar. Urmă un schimb scurt de replici, apoi puse receptorul în furcă. — Unora le vine greu să dea ceva, comentă ea. Asta are de-a face cu modul în care au fost aduși pe lume. Am citit despre asta într-o carte. Există un doctor pe nume Freud, foarte celebru, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mma. Trebuie să-l sun la serviciu. Îmi puteți spune unde lucrează? — La universitate. Se duce acolo în fiecare zi. — Aha. Și ce număr are acolo? Își notă pe o bucată de hârtie, îi mulțumi menajerei și puse receptorul în furcă. Apoi formă un număr și, din nou scrise ceva pe hârtie. — Mma Ramotswe, spuse ea încetișor. Am toate informațiile de care aveți nevoie. Mma Ramotswe ridică repede privirea. — Informații în legătură cu ce? — În legătură cu Oswald Ranta. Locuiește aici, în Gaborone. E lector
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
polițai pe aici. Voiau să vorbească cu dumneavoastră în legătură cu menajera. Au arestat-o și au băgat-o la răcoare. Avea o armă în traistă. Sunt foarte supărați. Ucenicul nu mai știa nimic altceva, așa că domnul J.L.B. Matekoni puse telefonul în furcă. Menajera sa fusese înarmată! O suspecta de multe chestii - necinste sau mai rău decât atât - dar nu că ar fi avut un pistol. Ce punea la cale în timpul liber - jafuri armate? Crime? Se duse în bucătărie unde Mma Ramotswe fierbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
colo, ei și-o freacă în vârful copacilor. Am văzut ieri unul cu un binoclu în podul șurei, altul își tot găsește de lucru pe lângă gard, a întors iarba de 8 ori de când sunt aici, îi curg balele pe coada furcii. Cel roșcat este de o obrăznicie rară, a venit cu o sticlă de apă. Auzi mata, nesimțire: "Coniță, apă rece de la izvor pentru sfinția ta." Am poruncit 10 vergi să-i pui pe spate, aflu eu dacă și-a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ăsta - doar din când în când se-ntâmplă să nimerești numărul bun. La câteva minute după aceea: țâr, țâr. țâr. — Vrei să-ncetezi să mă suni? țipă nervos brigadierul. — Cling, cling. — Vai, îmi cer scuze, domnule. Brigadierul trânti receptorul în furcă, scoase telefonul din priză și se retrase la baie, unde se așeză pe vasul său de toaletă de tip occidental, cu binoclul la ochi, cercetând cu atenție păsările care ar fi putut să se ivească primprejurul în dimineața aceea. Căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
schimnic al vremurilor tumultoase, el arareori în dialog cu confrații s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii larg întredeschiși opiniile, gândurile și ideile celora cu mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâine nu are răgaz să ne spună în dulcele grai moldovenesc, fiindcă niciodată gândul lui nu este destul de pritocit, destul de slobod în a o lua razna prin pădurile întunecate ale spiritului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
până atunci, Nu. Legătura se Întrerupse. Violoncelistul se uită la receptorul pe care-l avea Încă În mâna umedă de emoție, Trebuie să fi visat, murmură, asta nu e o aventură care să mi se Întâmple mie. Puse receptorul În furcă și Întrebă, acum cu glas tare, pianul, violoncelul, biblioteca, Ce vrea femeia asta de la mine, cine e, de ce apare În viața mea. Trezit de zgomot, câinele ridicase capul. În ochii lui era un răspuns, dar violoncelistul nu-i dădu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ăștia din Sudeți. Chestia asta naționalistă e doar un paravan. Toată lumea știe asta. Ce vrea el este toată industria grea austro-ungară. De asta are el nevoie, dacă vrea să ducă un război european. Dumnezeule, aș vrea să fi avut de furcă cu cineva mai puternic decât Chamberlain. Și-a adus umbrela cu el, știi? Al naibii directoraș de bancă. — Așa crezi? Eu aș zice că umbrela denotă un bărbat foarte rațional. Ți-l poți imagina pe Hitler sau Goebbels reușind vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
doctorul Schade. Așa că ce-ar fi să vă luați așa-numitul dumneavoastră caz și să vi-l vârâți în fund? Un pic mai mult rahat acolo n-o să facă prea mare diferență la felul cum mirosiți. Am trântit receptorul în furcă. Erau până la urmă câteva aspecte plăcute ale serviciului ăstuia. Nu cel mai mic dintre ele era posibilitatea pe care ți-o dădea de a te pișa pe pantofii Gestapoului. La identificarea din grup organizată mai târziu în aceeași dimineață, angajații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
prizonier? Cine o să conducă mașina? — Așa e, domnule, sunt peste trei sute de kilometri până la Wewelsburg. — O să iau o mașină de serviciu. — Și dacă Lange încearcă ceva pe drum? — O să aibă cătușele puse, așa că mă îndoiesc că o să-mi dea de furcă. Am clătinat din cap, mi-am luat pălăria și haina din cuier și am adăugat: — Îmi pare rău, băieți, dar așa o să facem. M-am îndreptat spre ușă. — Domnule, zise Korsch. Îmi întinse mâna. I-am strâns-o, apoi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]