4,454 matches
-
ia cu ea și sfârșise prin a le alege pe cele mai modeste, ca să nu pară deplasată Într-un loc atât de conservator. De aceea fusese șocată să fie Întâmpinată la aeroportul din Istanbul de mătușa Zeliha care purta o fustă revoltător de scurtă și niște pantofi cu tocuri și mai revoltător de Înalte. Totuși, a fost și mai surpinsă să facă după aceea cunoștință cu mătușa Banu, care purta eșarfă pe cap și o rochie lungă, și să afle cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că și armenii fac același lucru. Cakmak... Cakmakci, Cakmakci-yan. Deci avem Încă un lucru În comun, a zâmbit Armanoush. Mătușa Zeliha avea ceva care Îi plăcuse din prima. Să fi fost ținuta ei, inelul din nas care atrăgea privirile tuturor, fustele extrem de scurte și machiajul ei excesiv? Să fi fost privirea ei? Cumva, avea o privire care te făcea să crezi că era capabilă să Înțeleagă fără să judece. — Uite, am adresa casei. Armanoush a pescuit o hârtie din buzunar. — Bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
tabu Între tinerele care nu se cunosc Încă foarte bine: sex, bărbați și tați. Îmi place familia ta, a spus Armanoush. E atât de plină de viață. — Mda, sigur, mie-mi spui, a obiectat Asya zonăindu-și nenumăratele brățări. Purta o fustă hippie lungă, verde-salvie cu un imprimeu cu flori maro, o geantă cu petice și multe bijuterii - mărgele de sticlă, brățări și inele de argint pe aproape fiecare deget. Pe lângă ea, Armanoush se simțea cam prost Îmbrăcată În blugi și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să fiu exact ca Petite-Ma, să nu mai am nici un fel de capacitate de a-mi aminti. — De ce te Înspăimântă atât de tare trecutul? Asya a protestat. — Nu mă Înspăimântă! Pe când capriciosul du-te-vino al vântului din Istanbul Îi flutura fusta lungă și fumul de țigară În toate părțile, s-a oprit pentru o clipă. — Doar că nu vreau să am nimic de-a face cu el, asta-i tot. — Nu are nici o logică, a insistat Armanoush. — Poate că nu. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ea, camera mătușii Zeliha. E trează. Stă În capul oaselor În pat, cercetându-și camera de parcă ar fi aparținut altcuiva, de parcă ar fi memorat detaliile ca să se simtă mai apropiată de străina care locuiește acolo. Își privește hainele, zecile de fuste, toate scurte, toate viu colorate, felul ei personal de protest Împotriva codurilor morale În mijlocul cărora s-a născut. Pe pereți sunt poze și postere cu tatuaje. Mătușa Zeliha e o femeie care se apropie de patruzeci de ani, Însă camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
asculți muzică la maxim. Ca să-și impună punctul de vedere a strigat apoi: — LA MAXIM! — Amețite! a urlat bunica Gülsüm. Ia seama, de ce sunt amețite? Nu e de-ajuns că faci tot timpul familia asta de rușine? Uită-te la fusta aia de pe tine. Până și prosoapele de bucătărie sunt mai lungi decât fustele tale! Ești o mamă singură, o femeie divorțată. Ascultă-mă bine! N-am văzut În viața mea o femeie divorțată cu inel În nas. Ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
LA MAXIM! — Amețite! a urlat bunica Gülsüm. Ia seama, de ce sunt amețite? Nu e de-ajuns că faci tot timpul familia asta de rușine? Uită-te la fusta aia de pe tine. Până și prosoapele de bucătărie sunt mai lungi decât fustele tale! Ești o mamă singură, o femeie divorțată. Ascultă-mă bine! N-am văzut În viața mea o femeie divorțată cu inel În nas. Ar trebui să-ți fie rușine de tine, Zeliha! Mătușa Zeliha a ridicat capul din perna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mărit mai Întâi. Nu denatura lucrurile. Nu mă pot numi femeie divorțată sau văduvă sau mai știu eu ce termen critic pe care-l ții de rezervă În glosarul tău pentru femeile nenorocite. Fiică-ta e o păcătoasă care poartă fuste scurte, căreia Îi place inelul ei din nară și care Își iubeste copilul din flori. Fie că-ți place sau nu! Nu-i de-ajuns că ți-ai stricat fiica și ai silit-o să bea? De ce trebuia s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
multor femei, nu-și Înșelase niciodată soția. Ironia era că, cu cât evita mai mult celelalte femei, cu atât acestea erau mai atrase de el. Trecând de rândul pe care stătea bruneta, Mustafa a remarcat stânjenit că femeia purta o fustă provocator de scurtă și stătea picior peste picior Într-un fel care te putea face ușor să crezi că puteai să-i vezi chiloții. Nu-i plăcea sentimentul de discomfort pe care i-l dădeau fustele mini; amintiri apăsătoare, spinoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că femeia purta o fustă provocator de scurtă și stătea picior peste picior Într-un fel care te putea face ușor să crezi că puteai să-i vezi chiloții. Nu-i plăcea sentimentul de discomfort pe care i-l dădeau fustele mini; amintiri apăsătoare, spinoase pe care și-ar fi dorit să le poată arunca peste bord o dată pentru totdeauna; imaginea surorii lui mai mici, Zeliha, căreia Îi plăcuseră Întotdeauna fustele alea, pășind pe pietrele de pavaj din Istanbul cu pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-i plăcea sentimentul de discomfort pe care i-l dădeau fustele mini; amintiri apăsătoare, spinoase pe care și-ar fi dorit să le poată arunca peste bord o dată pentru totdeauna; imaginea surorii lui mai mici, Zeliha, căreia Îi plăcuseră Întotdeauna fustele alea, pășind pe pietrele de pavaj din Istanbul cu pași dureros de grăbiți, de parcă ar fi vrut să scape de propria umbră. Pe când Înainta Împleticindu-se, Mustafa a Întors rapid privirea În partea cealaltă de parcă ar fi vrut să evite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din umeri. — Pot să ascult ce vreau, așa cum vreau. Însă În loc să se certe cu ea sau să trântească ușa În urma lui, așa cum făcuse de nenumărate ori Înainte, s-a oprit, ca și când ar fi fost distras de un gând. — De ce porți fustele astea scurte? Întrebarea era atât de neașteptată, Încât Zeliha s-a uitat la el uluită, descoperind abia acum vălul Încețoșat din privirea lui. Anul ăsta, mai mult ca niciodată, și-a zis, s-a transformat Într-un nenorocit. A rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aia el i-a răsucit mâna l-a spate și s-a suit pe ea. De data asta totul era diferit. El era diferit. Cu o mână Îi apăsa pieptul și o țintuia de pat, În timp ce cu cealaltă Îi ridica fusta. Primul lucru pe care l-a simțit a fost umilința și apoi și mai multă umilință. Sentimentul acela de rușine era atât de fierbinte, Încât Înlăuntrul ei nu mai era loc pentru nici un altul. S-a simțit brusc paralizată, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
rușinea de a-i fi văzuți chiloții dominându-le pe toate celelalte. Însă apoi, Într-o clipă, un val de panică a măturat umilința. A Încercat să-l oprească cu o mână, În timp ce cu cealaltă se chinuia să-și tragă fusta la loc, Însă Înainte să-și dea seama el i-o ridicase din nou. Ea a luptat, el a luptat, ea l-a pălmuit, el a pălmuit-o și mai tare, ea l-a mușcat, el a pocnit-o peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Încât omul a Închis gura imediat. Poate că-i trecuse prin minte că, dacă Într-adevăr nu exista nici un bărbat care să Însoțească mortul În dric, era mai bine să-l Însoțească cele două fete, decât femeia aia intimidantă, cu fustă mini și inel În nas. Așa că bărbatul a Încetat să se mai plângă și În curând dricul a pornit greoi. Chiar În spatele lor se afla Toyota Corolla a lui Rose. Panica ei era aproape palpabilă din felul În care mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Bisericile sînt făcute pentru proslăvire, iar eu proslăveam acolo chipuri, plete, sîni Înmuguriți, trupuri zvelte, cefe ca niște petale rozalii de trandafir. Îl proslăveam de departe pe Dumnezeu și pe tinerele fete, un Dumnezeu izolat În tabernacol și fete cu fuste plisate care Îngenuncheau atît de frumos și cărora eu nu Îndrăzneam să le zîmbesc. La nouă ani, am fost cuprins de o pasiune devorantă pentru Marie-Cécile, o tînără prietenă a părinților mei, o infirmieră de vreo douăzeci de ani. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de o sumedenie de preoți pe post de profesori. N-o să scap oare niciodată de ei? Preoții ăștia puseseră exclusiv la dispoziția studentelor o Încăpere mare unde puteau fi doar ele Între ele, se puteau pieptăna, machia, Își puteau Îndrepta fustele sau combinezoanele, și verifica dacă li se dusese vreun fir de la ciorapi. Încăperea se numea pompos „gineceu“ și, cum făcuserăm cu toții destulă greacă, știam ca era un loc rezervat femeilor. În dicționar citisem următorul exemplu extras din Jean-Jacques Rousseau: „Bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
coridor și rămînea adesea larg deschisă. Nu e de mirare că se vor descoperi, peste cîțiva ani, urme de curiozitate bolnăvicioasă În nevroza mea! Colanții nu existau Încă și toate fetele aveau portjartiere roz sau de culoarea fildeșului. Își ridicau fustele lungi și plisate și, În timp ce eu mă prefăceam că citesc programele cursurilor afișate pe culoar, zăream preț de cîteva secunde mîinile care li se agitau În jurul jartierelor elastice reglabile. CÎnd Tina intra În gineceu, mă Îndepărtam. Nu țineam să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
bistrou. Tocmai descoperisem una din cafenelele pe care le frecventau studenții de la Saint-Louis, care, la fel ca mine, ieșeau să ia o gură de aer Între două cursuri. Cele două studente mi-au zîmbit larg. Purtau rochii fără mîneci, cu fusta amplă și corsajul ajustat pe talie, niște rochii frumoase, imprimate cu flori, care le făceau tare grațioase. Una din ele m-a strigat: „Nu vii să stai cu mine?“. N-o mai văzusem pînă atunci. Era probabil studentă În anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să jubileze, le-am spus că psihanaliza e o escrocherie. Dar pe dumneata te-au chemat mult mai Înainte? — SÎntem tot În 1958, doctore. Ar fi trebuit s-o vezi pe Tina În bluza ei severă cu guler Înalt și fusta lungă, plisată. Știam că pînă la urmă ne vom căsători, iar ea se prefăcea că nu se gîndește la asta. Cu douăzeci de minute mai devreme, eram Încă În brațele unei animatoare geniale. Nu trebuia decît să traversez bulevardul. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Lilia nu-i răspunse, dar tensiunea din expresia ei era concludentă. ă Lilia Ivanovna, vreau să îți pun câteva întrebări. Vocea lui Porfiri era încărcată cu semnificații. Pentru prima dată, îi observă noile haine, simple și la modă. Purta o fustă albastru închis cu tiv de brocart și o cămeșuță asortată de muselină albă. Lilia acceptă și îl conduse lângă sobă, departe de unde se juca Vera cu o păpușă nouă de porțelan. Îi făcu semn să se așeze. ă Am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu Desert Rose la raionul de Încălțăminte din Robinson May Mall din Santa Monica. Imprevizibilă, aceasta tocmai proba niște papuci de plajă cu sclipici care erau la reduceri. Avea un rucsac negru, de piele, agățat pe umeri și purta o fustă lungă, portocalie, de mătase, și un tricou negru - părea o prințesă țigancă desprinsă dintr-un film de epocă. Îi făcu lui Kitty cu mâna, fericită s-o vadă. — Hei, ce bine-mi pare că ești aici! Nici nu știi cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
totul ca să ajungă la ei. Kitty se uită la Desert Rose. Strălucea. Părea frumoasă, mulțumită. Dacă o femeie atât de voluptuoasă fusese În stare să aștepte un an fără sex, ce mai Însemna o oră În ploaie În plus? Nimic. Fusta ei portocalie era fleașcă, părul nu mai avea nici o formă și totuși ea Își facea griji pentru Charlie. — Să mergem În colțul opus, e mai comod pentru el. E și o pizzerie acolo, vreau să-i cumpăr o felie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
piele și teniși roșii, moderni, care păreau prea mari pentru picioarele lui. Nu râse de asta, cum ar fi făcut În mod normal. Cântări, În schimb, aspectele pozitive: o eșarfă portocalie, Înfășurată În jurul gâtului, de aceeași nuanță cu cea a fustei lui Desert Rose. I se părea drăguță asortarea. Poate că o iubea, totuși, pe Desert Rose. Poate că erau predestinați să fie Împreună. Poate că era mai mult decât o fantezie a prietenei sale. — Kitty, nu vrei să te așezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
vedem imediat, trebuie să dau un telefon foarte important la New York Înainte să plecăm. Kitty se Întoarse În cameră, făcu un duș și Își puse hainele cele noi, pe care le cumpărase când spera să-l revadă pe Matthew: o fustă neagră, strâmtă și o bluză diafană, albă, cu broderie, foarte strâmtă pe talie și foarte În genul anilor ’50. Bineînțeles, cu sutien negru, nu alb pe dedesubt - un mic capriciu. Când intră În laboratorul foto abia o observă pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]