6,037 matches
-
ascuns jucăriile?” • Figuri geometrice - joc de aranjare a pieselor în tablou. Exerciții cu trusa Logi: „Cine aranjează mai bine?” Recunoașterea și descrierea pieselor geometrice cu ajutorul atributelor și a negațiilor. Joc logic: „Ce este și cum este această piesă?” • Figuri geometrice - constituire de mulțimi; identificare de însușiri comune și diferențe. Exerciții cu material individual: „Spune ce știi despre mulțimile formate?” • Figuri geometrice - sesizarea complementarei unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
descrierea pieselor geometrice cu ajutorul atributelor și a negațiilor. Joc logic: „Ce este și cum este această piesă?” • Figuri geometrice - constituire de mulțimi; identificare de însușiri comune și diferențe. Exerciții cu material individual: „Spune ce știi despre mulțimile formate?” • Figuri geometrice - sesizarea complementarei unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
Figuri geometrice - constituire de mulțimi; identificare de însușiri comune și diferențe. Exerciții cu material individual: „Spune ce știi despre mulțimile formate?” • Figuri geometrice - sesizarea complementarei unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi încercuind figurile geometrice care au aceeași formă, culoare și mărime!” • Identificarea dreptunghiului dintre figurile geometrice, sesizarea diferențelor. Joc
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
material individual: „Spune ce știi despre mulțimile formate?” • Figuri geometrice - sesizarea complementarei unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi încercuind figurile geometrice care au aceeași formă, culoare și mărime!” • Identificarea dreptunghiului dintre figurile geometrice, sesizarea diferențelor. Joc logic: „Așează-mă la căsuța mea!” • Observarea raporturilor cantitative. Exerciții cu material individual
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
unei mulțimi; folosirea deducției logice și a conjuncției. Joc logic: „Unde este locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi încercuind figurile geometrice care au aceeași formă, culoare și mărime!” • Identificarea dreptunghiului dintre figurile geometrice, sesizarea diferențelor. Joc logic: „Așează-mă la căsuța mea!” • Observarea raporturilor cantitative. Exerciții cu material individual: „Formează perechi și spune dacă sunt mai multe, mai puține sau tot
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
locul meu?” • Figuri geometrice: sesizarea de 1-3 diferențe prin deducție logică. Joc logic: „Săculețul fermecat” • Figuri geometrice: recunoaștere și formare de mulțimi reprezentate figural: „Formează mulțimi încercuind figurile geometrice care au aceeași formă, culoare și mărime!” • Identificarea dreptunghiului dintre figurile geometrice, sesizarea diferențelor. Joc logic: „Așează-mă la căsuța mea!” • Observarea raporturilor cantitative. Exerciții cu material individual: „Formează perechi și spune dacă sunt mai multe, mai puține sau tot atâtea!” • Sesizarea diferențelor cantitative. Exerciții cu material individual: „Formează perechi între elementele
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
pierdere de rezoluție, în vederea reducerii fluxului de date de procesat. Ieșirea blocului de pre-procesare este reprezentată de subimaginea de defect, etichetată. Blocul de procesare debutează cu două secvențe de extragere a caracteristicilor zonei de defect. Prima secvență se adresează caracteristicilor geometrice (suprafață, coordonate centru, proiecție x, proiecție y, orientare) și extrage informațiile din matricea de imagine binară BF(p,q). A doua secvență se adresează caracteristicilor de textură (contrast, valoare medie, entropie, omogenitate) și utilizează aplicarea metodei diferențelor de nivele de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
MR variante de lucru pas cu pas. Pentru modulul UNI s-a utilizat o gamă largă de șabloane singulare cu o mare varietate de defecte. Varietatea paletei șabloanelor a fost realizată prin modificarea următorilor parametri: - nuanța fundalului; - dimensiunea defectului; - forma geometrică a defectului; - nuanța defectului. Pentru modulul MR s-au utilizat șabloane cu model repetitiv în pereche. Perechea este constituită dintr-un șablon fără defect, pe care se realizează calibrarea și un șablon care conține diferite tipuri de defecte extreme. Sistem
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
etapa de segmentare se stabilește poziționarea fiecărui Mini-pattern relativ la pattern-ul inițial. Este evident faptul că segmentarea pattern-ului inițial intr-un număr mare de Mini-pattern-uri va asigura algoritmului o imunitate ridicată la influența factorilor perturbatori. Ținând cont de structura geometrică a detaliilor textile cât și textura acestora, se impune utilizarea a 2 tipuri diferite de segmentări: - Segmentarea primară presupune împărțirea Pattern-ului P în Mini-Patern-urile P1-Pn pe baza caracteristicilor locale ale pattern-ului. Geometria și numărul de Mini-Pattern-uri depind de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
primară, imaginile achiziționate vor conține același detaliu textil și implicit aceeași textură pe parcursul ciclilor de memorare - potrivire. Astfel Mini-pattern-urile PS1-PSn, memorate într-un cadru de achiziție, vor fi potrivite în cadrele ulterioare. Deoarece poziția perturbației nu este stabilă ca amplasare geometrică în timp, după un număr de imagini achiziționate, întreaga suprafață a pattern-ului inițial va fi împărțită în Mini-pattern-uri. Diversitatea mare a modelelor și tipodimensiunilor cerute în producția textilă, numărul mare și variat de cerințe provenite de la nivelul clienților, referitor
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
matricea de timpi "între verde" și tabloul timpilor invariabili. Matricea de timpi "între verde" are rolul de a garanta securitatea completă între toate mișcările posibile în intersecții, în condițiile minimizării pierderilor de capacitate de tranzitare a acesteia. Pe baza elementelor geometrice ale amenajării se determină timpii minimi necesari între sfârșitul accesului între o grupă de semafoare de pe o direcție de acces și începutul accesului unei alte grupe de semafoare de pe o direcție cu circulație antagonistă. Timpii minimi, cuprinși în matrice se
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
luminii. Aceste teorii sunt în contradicție cu teoria relativității a lui Einstein, care interzice depășirea vitezei luminii de către un corp material, astfel că, aceste modele rămân la faza de ipoteze ori exerciții teoretice. 3. Putem discuta și despre o limită geometrică ! Deoarece geometria Universului a fost o problemă care a frământat pe mulți astronomi, matematicieni și fizicieni. Newton considera Universul infinit, conform căruia Universul fizic, ar fi «ceva ă infinit de mare, fără vreo margine. Dacă lucrurile ar sta așa, nu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și tehnician. Pe baza planurilor sale s-au construit fortificații și instalații de alimentare cu apă. Concepția copernicană, impunea renunțarea la teza conform căreia Pământul era în centrul lumii și i s-a atribuit această poziție - Soarelui. Cu ajutorul unor raționamente geometrice complexe, a izbutit să calculeze aproximativ și distanțele dintre Soare și planete. Imaginea sistemului planetar căpăta o altă valoare, până la Saturn, ce continua să fie cea mai îndepărtată planetă cunoscută și fără acei componenți ai sistemului care pe atunci nici
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sunt foarte mari, în al doilea rând, dacă reprezentăm orbitele planetelor depărtate - Jupiter...Pluto - pe o planșă, orbitele planetelor mai apropiate de Soare par prea mici pentru a fi diferențiate) 4.8 Cum desenăm o orbită eliptică? Elipsa este locul geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe, numite focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață egal în lungime
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
viteză minimă; distanța dintre soare și planetă se numește rază vectoare. Distanța mijlocie Soare planetă, a, este semisuma distanțelor de la Soare la periheliu (SP) și la afeliu (SP1): 2 1SPSPa += Dacă Soarele se află în focar, atunci F1 este punctul geometric la aceeași distanță de P1 ca și F de P. Pentru marea majoritate a planetelor, excentricitatea orbitelor este foarte mică, având orbite aproape circulare; Mercur și Pluto sunt planete cu excentricități mari, 0,21 și 0,25. Revoluție siderală - reprezintă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
să aibă un număr intermediar de sateliți, ce ar putea fi doi sau trei. Premiza aceasta este artificială, neexistând nici un temei fizic pentru ea. Șirul valorilor numerice care l-a atras pe Kepler aparține tipului cunoscut sub numele de progresie geometrică: 1, 2, 22. Numerele de sateliți ai Terrei și ai lui Jupiter intră în acest șir și prin urmare informația privind numărul sateliților planetei Marte tot aici ar trebui căutată. După Kepler, planeta Marte ar trebui să fie înconjurată de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la cele reversibile. Principiul al II-lea al termodinamicii se mai numește principiul creșterii entropiei. Clausius a definit entropia pentru procesele reversibile sub forma: iar pentru cele ireversibile Deci pentru procesele reversibile căldura schimbată într-un proces termodinamic este: Semnificația geometrică a căldurii ântr-un sistem de axe temperatură entropie (T-S) este aceeași cu a lucrului mecanic în diagrama P-V, adică ea este aria suprafeței delimitată de curba transformării și axa OS. Diagrama interpretării geometrice a căldurii drept suprafața hașurata
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un proces termodinamic este: Semnificația geometrică a căldurii ântr-un sistem de axe temperatură entropie (T-S) este aceeași cu a lucrului mecanic în diagrama P-V, adică ea este aria suprafeței delimitată de curba transformării și axa OS. Diagrama interpretării geometrice a căldurii drept suprafața hașurata Atunci pentru procesele reversibile, din (IV.8 ) și (IV.13) se obține Expresia ( IV.16) este ecuația termodinamicii Alte formulări ale principiului al II-lea al termodinamicii vor fi prezentate în continuare, pe baza studiului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
numește celulă primitivă unor atomi complementari în centrul bazelor sau fețelor, pe lîngă celula primitivă mai apar alte tipuri de celule elementare: cu fețe centrate(F), cu volum centrat (I) și celule elementare cu baze centrate(C ). După forma figurii geometrice care constituie celula elementară, cristalele se împart în 7 sisteme cristalografice denumite singonii. Ansamblul tuturor elementelor de simetrie ale unei rețele cristaline reale formează un grup spațial. Sunt posibile 230 grupuri spațiale, grupate în 32 grupuri punctuale, 14 tipuri de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mult de cea solidă; în lichide există o ordine la mică distanță, la aproximativ 3-4 diametre moleculare, dar agitația termică împiedică formarea unei rețele. Starea solidă adevărată are particulele componente prinse fie într-un cristal propriu zis, ceea ce determină forme geometrice vizibile macro sau microscopic, fie în agregate policristaline, ale căror cristale nu sunt perceptibile. Plasma este un gaz în care atomii se află în stare ionizată, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
două forme de existență a stării solide, solidele magnetice și solidele radioactive. 1.1.3.1. Starea solidă amorfă Se referă la o formă neorganizată a particulelor componente. Se întâlnește doar o omogenitate statistică. Starea solidă amorfă implică absența formelor geometrice proprii și o comportare asemănătoare cu lichidele față de acțiunea temperaturii. Starea lichidă amorfă este considerată ca fiind o stare lichidă subrăcită. 1.1.3.2. Starea solidă cristalină În această stare, substanțele sunt caracterizate prin: formă cristalină; densitate; duritate; culoare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compoziție chimică diferită de a cristaliza în aceeași formă cristalină. De exemplu: CaCO3, MgCO3, ZnCO3, BaSO4, PbSO4. Pentru ca două substanțe să fie izomorfe, trebuie să aibă același tip de forțe de coeziune, unități structurale de dimensiuni apropiate, cu aceeași orientare geometrică în spațiu și legături chimice similare. O proprietate caracteristică substanțelor izomorfe este formarea soluțiilor solide, care sunt amestecuri omogene de substanțe ce conțin unul sau mai mulți compuși izomorfi. Polimorfismul este proprietatea substanțelor solide de a cristaliza în mai multe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de staționare în coloană va fi mai mare, iar viteza de curgere a fazei mobile scade. Cromatograf de lichide la presiune inalta (HPLC) 96 7.3. Cromatografia plană Include cromatografia pe hârtie și pe strat subțire. Se caracterizează prin forma geometrică plană a suportului fazei staționare. Aceste două tehnici cromatografice prezintă multe aspecte comune și vor fi tratate împreună. Separarea componenților din probă se bazează tot pe distribuția lor între faza mobilă lichidă și faza staționară solidă (hârtia cromatografică de calitate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acestea, ele se deosebesc de sistemele eterogene, cu suprafață de separație mică, sau de cele omogene care nu prezintă suprafețe de separație. 1.1.1. Fenomene de umectare În toate cazurile în care suprafața interfazică este limitată de un perimetru geometric determinat, tensiunea superficială poate fi privită ca o forță ce acționează pe unitatea de lungime a perimetrului. Prin umectare se înțelege fenomenul care are loc la atingerea unui corp solid cu un lichid. Anumite lichide udă (umectează) suprafața unui corp
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică va coincide cu cea reală. La adsorbanții solizi, suprafața reală este întotdeauna cu mult mai mare decât cea geometrică. De aceea este necesar să se introducă o mărime care măsoară suprafața reală a solidelor; aceasta este suprafața specifică. Ea se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]