12,775 matches
-
băgată în seamă până va ajunge să fie băgată în internatul de la Văcărești. Și asemenea oameni discută actele lui Strat, ba le pun în paralelă cu panglicăriile de politică malonestă ale unui I. C. Brătianu care a învățat arta de-a guverna de la melcii simpatici ai lui Jules Allix și în ascunzătorile comunarzilor Parisului? Dar nu li se trece. [ 20 noiembrie 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE "DISCUTĂ... "] "L'Independance roumaine" discută poziția d-lor Conta și Teriachiu în cabinetul Brătianu. Acești doi domni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au deslipit unii de partidul conservator, alții de fracțiune. Liberalii independenți făceau opoziție crâncenă guvernului pe toate terenurile; "Steaua Romîniei" îmbogățise dicționarul presei din opoziție cu multe locuțiuni fericite pentru a însemna activitatea acelui partid estrem de periculos care ne guvernă. Natura partidului roșu se împrumută lesne oricării pene ce are înclinație de caracterizare. Sutele de oameni fără profesie hotărâtă din cari e recrutat partidul, conivența lesne stabilită între ei pentru a acoperi și a face mușama actele fiecăruia, trecutul lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în față cele ce zicea opozițiunea paraponisită de atunci cu cele ce fac astăzi Catonii împodobiți cu stele și panglici cari ne guvernă. Nu sîntem însă o foaie umoristică și vom reveni la convențiunea comercială de la 1878. Am afirmat că acest așezământ cu Italia prezintă toate inconvenientele actului de la 1875, fără vreun avantagiu nou, ci că, din contra, principalele foloase ale vechei convențiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra acestui chef piere un popor întreg. Dar când e convins că asemenea oameni {EminescuOpXI 458} pot constitui un guvern atunci pierde desigur orice speranță în viitorul poporului său, fără, se-nțelege, de-a pierde perspectiva că urmașii săi vor guverna aceeași expresie geografică, populată cu n'importe cine. Prin numiri ca ale d-lui Candiano, prin medalierea d-lui Orășanu, prin punerile în slujbă a republicanilor de la Ploiești se strică un popor și mai mult decum ar fi, iar un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai concesia Stroussberg a-ncărcat statul cu sute de milioane de datorie publică pe nouăzeci de ani înainte. Iată dar o cauză a-ncărcării fiscului creată într-o zi care durează zecimi de ani înainte. Oricine ar fi venit pe urmă, guverneze mult sau puțin, n-a putut șterge efectele unei cauze constante. În fine a venit acum d. Brătianu pentru a doua oară. Bugetul cheltuielelor s-a urcat cu 40 procente. O generație întreagă să stea un alt guvern la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Brătianu că nu se vor găsi oameni cari să ia la serios principiile sale și să crează că atentatul e o virtute, înalta trădare un merit? Dac-o crede aceasta, deplângem numai țara care-a avut nenorocirea de-a fi guvernată de d-sa, dar nu-l putem deplânge pe d-sa pentru că teoriile ce însuși le-a semănat dau roadele așteptate. Daca, dintr-un punct de vedere curat omenesc al justiției și al umanității, vom reproba oricând asemenea fapte odioase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Eminescu este o suferință a materiei. Diapazonul său se va desăvârși în componenta liricii lui G. Bacovia. 6. Sarmisegetuza "un vis de piatră ..." "... Eu privesc și tot privesc La vo piatră ce însamnă a istoriei hotară" (Memento mori) "Timpul istoric" guvernează la M. Eminescu panoramele creșterii și descreșterii (ruinei) zidului ca act creator: proiect prin excelență uman, de-a fi și de-a rămâne în istorie. E o fidelitate față de istorie la tot pasul: a rămâne "sub stele" este o demnitate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
recomandau confruntarea întru călire a copilului cu asperitățile vieții, prescripțiile aseptice ale familiei de la Weimar aveau să se convertească, tîrziu, în conduita armonică ce l-a singularizat, genial, pe scriitor. Conduită care, de altfel, se subsuma ansamblului de precepte ce guverna întreaga elită europeană. Prezentul? Ce se întîmplă cu noi în prezent? O singură opțiune ne este dată, una singură: doar individual mai putem recurge la rîvnita conduită. Iată însă, au apărut în ultima vreme în SUA, în extremitatea megapolisului (Los
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Conturarea, la nivel discursiv, a mișcării SUBIECTULUI doritor spre OBIECTUL dorit. Scopul unei căutări este CONJUNCȚIA Subiectului și Obiectului. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982: Hénault 1983. centrul narației [focus of narration]. VOCEA și PUNCTUL DE VEDERE care guvernează situațiile și evenimentele prezentate. Brooks și Warren disting patru SITUAȚII NARATIVE, patru tipuri naratoriale corespunzînd la patru centre de bază ale narației: (1) persoana întîi (un personaj își spune povestea); (2) observatorul la persoana întîi (un personaj spune o poveste
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală decît faimoasa opoziție saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală decît faimoasa opoziție saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ei se poate structura ca o serie de secvențe ale ACȚIUNII ce pot fi ele înseși combinate în secvențe mai mari etc.; codul care regularizează desfășurarea acțiunilor în acțiuni mai mari, sau înfășurarea lor în acțiuni mai mici; codul care guvernează construcția INTRIGII. Un pasaj poate avea semnificație în termenii codului proairetic dacă introduce o situație inițială ori elemente integrale ale ei, de modificat în universul NARATULUI, sau dacă prezintă activități (care se pot combina în activități mai mari) ce modifică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
parte a ei permite construcția PERSONAJELOR (și a MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. Vezi și SEM. cod simbolic [symbolic code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei poate dobîndi o dimensiune simbolică; codul care guvernează producerea/ receptarea înțelesului simbolic. Dată fiind o serie de termeni antitetici într-un text, prin asociații și extrapolări reglementate de codul simbolic, codurile pot fi considerate ca reprezentînd opoziții și înțelesuri mai abstracte, fundamentale și generale. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
limbajul oral sau scris, imaginile imobile sau mobile, gesturile etc.) și o FORMĂ (el constă dintr-un set conexat de ASERȚIUNI NARATIVE care prezintă istoria și, mai exact, determină ORDINEA de prezentare a situațiilor și evenimentelor, PUNCTUL DE VEDERE care guvernează acea prezentare, VITEZA narativă, felul de COMENTARIU, ș.a.m.d.). "Bărbatul mîncă, apoi dormi" și "Bărbatul dormi, după ce mîncă" au aceeași substanță a discursului (limba română scrisă), dar forme diferite ale discursului. 2. După Benveniste: împreună cu istoria (histoire) sau povestirea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983; Prince 1980, 1982. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, MOD, MOD NARATIV, TON. domeniu narativ [narrative domain]. Setul de MIȘCĂRI care țin (în principal) de un personaj dat (și de aliații săi). Din punct de vedere semantic, un domeniu narativ e guvernat de un număr de maxime sau reguli care stabilesc despre ce e vorba, regularizînd cunoștințele personajului, nominalizîndu-i prioritățile și, mai general, călăuzindu-l în evaluarea unei situații și în găsirea modului de a reacționa la ea. Se spune că o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care stabilesc despre ce e vorba, regularizînd cunoștințele personajului, nominalizîndu-i prioritățile și, mai general, călăuzindu-l în evaluarea unei situații și în găsirea modului de a reacționa la ea. Se spune că o narațiune în care toate domeniile narative sînt guvernate de seturi identice de maxime și reguli este semantic-omogenă. Cînd seturile nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Kellogg 1966. focalizare [focalization]. PERSPECTIVA din care se prezintă situațiile și evenimentele narate; poziția perceptivă sau conceptuală din care sînt ele redate (Genette). Cînd o asemenea poziție variază și e uneori imprecisă (cînd nici o constrîngere sistematică, conceptuală sau perceptivă nu guvernează ceea ce se prezintă), se spune că narațiunea are FOCALIZARE ZERO sau că este nefocalizată: focalizarea zero e caracteristică pentru narațiunea "tradițională" sau "clasică" (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede) și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru ciudat", Petru este focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986; Vitoux 1982. focalizator [focalizer]. Subiectul FOCALIZĂRII; deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE; punctul central care guvernează focalizarea. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru straniu", Ioana este focalizatorul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Lanser 1981; Martin 1986; Vitoux 1982. Vezi și CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ, PERSONAJ CENTRAL, FOCALIZAT. formă [form]. După Hjelmsev
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. lexie [lexia]. O unitate textuală sau o unitate a lecturii, de dimensiune variabilă, constituind cel mai bun spațiu în care se poate observa înțelesul. ¶Barthes 1974 [1987]. limbă [langue]. Sistemul limbii sau CODUL care guvernează producerea (și receptarea) vorbirii individuale (parole) într-o limbă dată. După Saussure, care a articulat distincția, limba și nu vorbirea constituie obiectul principal al studiului lingvistic. Prin analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vorbirii individuale (parole) într-o limbă dată. După Saussure, care a articulat distincția, limba și nu vorbirea constituie obiectul principal al studiului lingvistic. Prin analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul de principii care guvernează numai producția narațiunilor în totalitatea lor), și nu studiul narațiunilor individuale (echivalente cu vorbirea). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și COMPETENȚĂ NARATIVĂ. locutor. Vezi EMIȚĂTOR. logica dublă a narațiunii [double logic of narrative]. Cele două principii organizatoare în funcție de care se desfășoară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modelul care explică articulațiile de bază ale înțelesului într-un microunivers semantic. Este reprezentat vizual de CAREUL SEMIOTIC. ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. modificare [alteration]. O schimbare izolată în FOCALIZARE; o încălcare vremelnică a codului de focalizare ce guvernează narațiunea. Întîlnim două tipuri de modificare: dătătoare de mai multă informație (PARALEPSA), sau dătătoare de mai puțină informație (PARALIPSA) decît ar trebui transmisă în condițiile codului guvernant. ¶Genette 1980. monolog [monologue]. Un discurs lung produs de un personaj (neadresat altor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
textual dat; COMPOZIȚIA. ¶Tomașevski a făcut deosebirea între motivarea compozițională (referitoare la folosirea motivului), motivarea realistă (accentuînd asemănarea, realismul sau autenticitatea motivului) și motivarea artistică (justificînd introducerea motivului în funcție de cerințele "artei"). 2. Complexul de circumstanțe, rațiuni, scopuri și impulsuri care guvernează acțiunile unui personaj (și le face plauzibile). ¶Brooks, Warren 1959; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Genette 1968 [1978]; Propp 1968 [1970]; Rimmon-Kenan 1983; Tomashevsky 1965 [1973]; Wellek, Warren 1949 [1967]. Vezi și PREZENTAREA "NUDĂ" A PROCEDEULUI, NATURALIZARE, VERIDICITATE. motivem [motifeme]. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
proces, nu doar un simplu obiect, ci și un act care are loc într-o situație anumită din cauza anumitor factori și cu scopul de a îndeplini anumite funcțiuni (informînd, distrăgînd atenția, amuzînd, convingînd etc.). Mai exact, narațiunea este un schimb guvernat de context între doi parteneri, un schimb care rezultă din dorința cel puțin a unuia) dintre acești parteneri, iar "aceeași" povestire poate avea o valoare diferită în situații diferite (A vrea să știe ce s-a întîmplat, dar B nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și SINTAGMĂ. paralepsă [paralepsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai multe informații (nu mai puține, ca în PARALIPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune. Dacă s-ar adopta FOCALIZAREA EXTERIOARĂ, de exemplu, și dacă gîndurile unui personaj s-ar reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]