2,931 matches
-
pictor... Însemnări Locul nașterii mele este la Huși în 1899 la 8 aprilie nu am avut frați, nici surori. Tata se trage dintr-o familie de foști răzeși, mai pe urmă podgoreni, am trăit copilăria în lumea acestor buni și harnici cultivatori. Bunicul meu, Vasile Bălțatu, a venit cu părinții lui din altă parte a țării, nu știu de unde, tata a vorbit cândva de această venire, însă eu, ca un copil neștiutor ce eram, nu am dat ascultare vorbelor sale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
energică. Bunicul Vasile a fost și un bun meșter de instrumente pentru gospodăria podgoriilor: ciubere, butoaie, dejuri, teascuri și altele. În timpul iernii, acest fecior de răzeși a înzestrat lucrând multe vii și cu acele frumoase "cioveie" ieșite din mâinile lui harnice. Eu le-am cunoscut la noi și mi-am petrecut copilăria cu ele. Ca și tata, bunicul a murit pe la 75 de ani. Pe bunicii după mamă i-am cunoscut. De bunicul Ioan se spunea că ar fi fost ucrainean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ierarhia etc. ale bisericii de rit vechi, și nici distribuția geografică, în România, a credincioșilor săi; știu doar că sunt mai numeroși în Dobrogea și Nordul Moldovei. Mai știu despre rușii de rit vechi din România că sunt oameni foarte harnici și cu mare respect pentru valorile morale tradiționale. Le doresc să rămână așa. Martie 2007 Israelul și NATO Recent a început să circule zvonul că Israelul ar vrea să intre în NATO. Zilele trecute, înalți responsabili ai acestei țări (armată
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
șerpi și macadam Când Domnul lumii l-a facut I-a pus din fundul lui Adam Pe umeri gaură de lut. Văzându-l Meșterul că mișcă L-a gâdilat puțin la coasta, I-a dat să poarte toporișca Și mâna harnica, nevasta”. („Fantomas”) Dintre aceștia, În parlamentul țării, unii ce fac?: „Tăcut ca piatra și prudent/ La ce se va-ntâmpla și când/ Miroase-a mort În Parlament/ Mai trece-o victima la rand”. Numai una? Versuri care atestă că zăgazurile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pedagogică pe care ne-o propune Rabelais reliefează multe dintre cerințele educației active care însoțesc învățământul modern. Un loc special în lucrarea sa îi revenea educației morale și estetice a tânărului. Astfel, copilul trebuia să învețe să fie hotărât și harnic, nu leneș și ipocrit precum călugării, să se îngrijească de formarea gustului pentru frumos folosind după-amiezile cu preocupări destinate picturii, muzicii și lecturii. În finalul acestei cărți, Rabelais își exprima încrederea în natura pozitivă a omului, dar și convingerea conform
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai sigur pentru legea, limba și toată viața noastră aici pe pământ, lăsati-vă dar să povățuiască învățătura, că astăzi numai prin învățătură vă puteți apăra și păstra nobila seminție din care vă trageți și dulcea limbă românească ce o vorbiți...” Harnicul episcop Popasu inaugura astfel o politică a eparhiei Caransebeșului prin care era urmărită menținerea nealterată a caracterului confesional al școlilor românești, de satisfacere integrală a prevederilor legii, evitându-se astfel desființarea instituțiilor confesionale și transformarea lor în școli de stat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
căreia în limbile romanice determinanții se plasează după determinați nu se aplică și determinanților de individualizare (necalificativi). Limba română are însă situația specială că unii dintre aceștia sînt totuși postpuși, precum articolul hotărît, articolul demonstrativ-adjectival și adjectivul posesiv (băiatul cel harnic; băiatul meu), iar alții au poziție variabilă (epoca aceasta; această epocă). În general însă, se poate afirma că limbile romanice se caracterizează de fapt prin determinare regresivă (de tipul determinat determinant) numai în cazul determinanților calificativi, realizați de obicei prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
figurată, desinența -t poate lipsi, adverbul avînd forma adjectivului la genul comun. În limba germană, adjectivele calificative pot fi folosite și ca adverbe numai prin atribuirea statutului de determinant (prin vecinătate) al verbului, încît adjectivul fleißig, de exemplu, cu semnificația "harnic, silitor, sîrguincios", devine adverb în propoziția Er lernt fleißig. "El învață cu sîrguință, mereu". Totuși, așa cum româna realizează și forme adverbiale propriu-zise cu ajutorul unui sufix (de obicei, -ește), germana uzează deseori de sufixoidul -weise69 pentru a forma adverbe de mod
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este singura dintre limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-i asculți, nu să-i iubești. Iar ascultându-i, trebuie să reții numai ceea ce ție îți folosește (p. 174). Ostil teoriei lui Platon privitoare la egalitatea în drepturi a oamenilor pe care natura nu i-a făcut la fel de inteligenți, la fel de harnici, la fel de întreprinzători (p. 177), suveranul se arată reticent și față de felul său insolit de a dezvălui treptat adevărul prin interogații surprinzătoare, metodă asimilată sofisticii : Le întorci pe toate cu fundul în sus, ca să-ți iasă ție demonstrația. Nu te-am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
au fost reclamate, administrativ, în secolul al XIX-lea, de satul Șirnea, dispersat pe dealurile și văile aproape paralele cu culmea masivului Piatra Craiului și renumit, în ultimele decenii, ca primul sat turistic din România, datorită gospodarilor din localitate, oameni harnici și luminați la minte, care au făcut eforturile necesare pentru a-și da copiii la școală. Așa au ajuns să fie, în deceniile 7-9 ale secolului trecut, comuna cu cel mai mare număr de intelectuali din depresiunea Branului. Comuna Fundata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
lumina zilei al patrulea copil, din cei 8, al familiei Gheorghe și Tinca Gugiuman, primind, prin botez, numele de Ion, nume specific românesc ce vine din adâncurile istoriei. Din moși-strămoși, înaintașii s-au ocupat cu agricultura, caracterizați ca oameni pricepuți, harnici, cinstiți și cu credința în Dumnezeu. Tatăl său, Gheorghe, era primul fiu a unei familii din cartierul Răiești, iar mama, Tinca, era fiica cea mai mică a unor gospodari din cartierul Plopeni, pe atunci ambele sate distincte de oraș. Primind
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bogat, de pe acum mândră de zestrea ei, Sofia credea că ea și Nel puteau să încheie o alianță a vlăstarelor de familie bună, împotriva desculților din sat. Tatăl ei detesta gărzile de fier care ațâțau lepădăturile contra oamenilor cinstiți și harnici, iar fiica lui preluase, pe seama și la nivelul ei, idiosincrasia părintească. Dar Nel, care mai tot timpul era cu gândul în altă parte, nu răspunse așteptării acesteia. Iar rezultatele ei la învățătură, dintre cele mai mediocre, sfârșiră prin stârni disprețul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
În comuna Tereblecea, cătunul Prisaca, la 2 km. de orașul Siret, s-a născut soțul meu, Patraș Constantin, la 1 iulie 1933, într-o familie de gospodari harnici ce își aveau rădăcinile din moși-strămoși pe acel plai de vis. Din nefericire, însă, evenimentele din lume au afectat și acest colț de rai. La 28 iunie 1940, gospodarii au fost nevoiți să fugă din fața tăvălugului bolșevic. Au pornit convoaie
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
că nu m-am putut ridica la înălțimea lor... De unde acea energie și pasiune în tot ce făceau, acea totală dăruire acestei nobile profesiuni în care, asemenea slujitorilor altarului, cei lipsiți de har sunt tot de prisos? Fire voluntară, energică, harnic și devotat slujitor al școlii, profesorul MIHAI ALEXANDRU se bucura de un neștirbit prestigiu de educator, fiind preferat de autoritățile vremii pentru pasiune și perseverență, regăsite în toate întreprinderile sale. Era un „manager” iscusit, fără măcar s-o știe. Privindu
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
semnale care ne aduc în prim plan dorința de integrare în actualitate a tinerei generații, de a realiza o legătură mai strânsă cu comunitatea locală, cu absolvenți ai liceului, cu oameni și instituții. Un grup de tineri adolescenți, generoși și harnici, cu spirit civic, foști elevi ai liceului, studenți la universitățile din Iași, dar și actuali elevi ai liceului, coordonați de o persoană cu spirit de inițiativă, doamna Loredana-Ella Pădureț-Nechifor, inspector în cadrul Compartimentului de Asistență Socială al Primăriei din Trușești, a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aceste ceremonii. În 1935 s-a creat o unitate a Străjii Țării și la Școala Palatină, elevii continuând să facă parte și din organizația de cercetași. Marele Voievod Mihai va participa la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pretutindeni. Regele Carol al II-lea l-a dăruit Străjeriei pe Mihai „dezbrăcându-l de toate podoabele regalității” și i-a cerut să respecte cerințele străjeriei: supunere, spirit de ordine, dorință de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
absolventele promoției, "într-un șirag multicolor de destine și realizări", oferind istoriei locale date și informații valoroase. Omenia și o mare iubire, care nu au putut fi înăbușite de învolburările "obsedantului deceniu", unesc discret destinele acestor tineri frumoși, inteligenți și harnici din Bucovina. Reuniunile lor aniversare din fiecare vară de la Rădăuți sunt emoționante, cinstesc locul, cultivă încă tradiții și vechi rânduieli, într-un adevărat ritual de perpetuare a memoriei noastre culturale. Tot acum, Răduța Vasilovschi publică volumul Pe valurile vieții... Poezii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tare frică de copitele lor aruncate în goană. În gospodărie, preoteasa muncea enorm. Mâinile ei erau mereu crăpate, de la mulsul oilor și vacilor, de la pregătirea hranei animalelor. Uneori o mai ajuta sora ei, Ghența, o fată la fel de frumoasă și de harnică (până ce s-a căsătorit). Mai avea argați la păscut vacile și oile și la îngrijitul cailor. Aceștia stăteau foarte puțin la el, că nu le plăcea simbria. Preotul era cam zgârcit de felul său și nu respecta ceea ce propovăduia cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gospodăria. În copilărie m-am înțeles destul de bine și cu familia Mariei Lavric, fiica covaliului Lavric Ion. Cu ea am fost colegă de bancă și am admirat în persoana ei o mulțime de calități: era extrem de îngrijită, modestă și foarte harnică. Învăța atât de bine, încât promova din an în an, numai cu premiul I. Păcat că această fată n-a urmat studii superioare! S-a dedicat croitoriei, lucrând pentru familia ei și pentru solicitările fetelor din sat. Mai târziu am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și la Costișa, gospodinele, mame de fete de măritat, se preocupau și încă se preocupă și acum de lada cu zestre. Ea conține parte din averea ce se dă fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea în vedere să ne completeze lada (cu zestre). Încă de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri. Erau lungi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ogoarele din "Întrepăreie", unde și noi aveam un hectar. Pământul era deosebit de bun, cernoziom și recoltele obținute nu se lăsau așteptate. Era socotit unul din cele mai roditoare sectoare ale satului. Paznicul era și el un bun gospodar, serios și harnic. Locuia chiar în acel sector. Purta armă și mereu era pe câmp. Grijuliu și atent din fire, își făcea serviciul cu multă conștiinciozitate. Adesea ne ajuta și la lucrările agricole (el având pământ mai puțin și o familie numeroasă, ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apa Sucevei. Mergeam cu covoarele, pe tărăboanță (roabă), luam un scăunel mic sau o scândură lată, un mai de lemn, săpun și sodă și alegeam un loc cu apa limpede și lină. Nouă ne ajuta în fiecare an, o femeie harnică, de pe gârlă, Pachița lui Constantin. Când dânsa uneori era ocupată, venea vecina ei, Eughenia. Erau tare pricepute la spălat și curățenie. După spălare, se întindeau pe prund, să se usuce (parțial) ca să nu fie prea grele, la întors acasă. Le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]