8,063 matches
-
decurs de câteva ore, prin confluarea zonelor de contuzie hemoragică. Diagnosticul diferențial cu hematoamele primare post hipertensive se face prin prezența unor leziuni asociate: fractura craniană, colecții hematice subdurale, contuzii sau dilacerări în alte zone ale creierului (fig. 3.23). HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ POSTTRAUMATICĂ Din punct de vedere imagistic, pe investigația CT apare o colecție lichidiană hiperdensă (cu densități aproximative de 70-90 UH) prezentă în toți ventriculii cerebrali sau numai în anumite zone ale lor (fig. 3.24). LEZIUNI AXONALE DIFUZE Leziunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Leziunile axonale hemoragice sunt cel mai bine vizualizate, în hiposemnal accentuat, pe secvențele echo de gradient - T2*GRE, SWI (fig. 3.26 a-d și 3.27). Gentry și colab. [14] au descris asocierea frecventă între leziunile corpului calos și hemoragia intraventriculară cauzată de leziunea plexului subependimar ce se găsește de-a lungul suprafeței ventriculare. Studiile vechi arătau ca LAD sunt mai ales nehemoragice. În prezent, secvențele RMN noi arată clar ca LAD sunt mai ales hemoragice. Hidrocefalia poate fi o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Leziunile primare apar în urma undei de șoc și se asociază cu LAD ducând la leziuni de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile secundare apar în urma conurilor de angajare, în cazul herniilor transtentoriale, și a suferinței arterelor penetrante. Este descrisă „hemoragia Duret” (colecții mici hematice localizate median și în tegmentul punții) și „semnul Kernohan” (edem focal, necroză sau necroză hemoragică a pedunculului cerebral controlateral, secundar compresiunii dată de marginea tentoriului în timpul hernierii transtentoriale) [15]. Examenul RMN reprezintă metoda de elecție pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fig. 3.40 a, b). LEZIUNI VASCULARE POSTTRAUMATICE Atât leziunile penetrante, cât și TCC închise ale capului și gâtului, pot produce leziuni vasculare precum ocluzia, disecția, pseudoanevrismul, tromboza venoasă sau arterială și fistula arterio-venoasă. Complicațiile leziunilor vasculare sunt infarctul și hemoragia [19,20]. Examenul clinic are senzitivitatea scăzută (61%), tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
special vena oftalmică superioară și anomalii în mărimea și configurația sinusului cavernos de partea leziunii, comparativ cu sinusul cavernos contralateral (fig. 3.41 a-c) [25,26]. NEURO-IMAGISTICA ÎN PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, MARIANA MARUȘTERI ANEVRISMELE Când există o hemoragie subarahnoidiană (HS) costurile investigațiilor nu mai au nici o importanță vis à vis de riscul de a nu pune în evidență un anevrism rupt. Tomografia computerizată cu substanță de contrast pune în evidență HS în 98% din cazuri în primele 12
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
vasului. Din punct de vedere a mărimii se clasifică în: anevrisme mici (2-3 mm), mijlocii (până la 2,5 cm) și gigante (peste 2,5 cm) [2]. Pot fi cu baza mică sau largă de implantare la peretele vascular. Imagistica CT: - hemoragia subarahnoidiană este prezentă sub formă de acumulări hiperdense (hemoragice) în cisternele bazale și șanțurile intergirale (examen CT nativ); - anevrismul patent se evidențiază sub forma unei formațiuni extraaxiale rotunde sau lobulate discret hiperdensă comparativ cu creierul, intens și omogen iodofilă (CT
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
RMN: - anevrismul patent: hiposemnal accentuat sau semnal heterogen pe secvența T1WI, în hiposemnal T2 sau semnal heterogen cu inel periferic în hiposemnal pe secvența T2WI; - anevrismul parțial sau complet trombozat: semnalul pe secvențele T1WI și T2WI depinde de vârsta trombului; - hemoragia subarahnoidiană: hipersemnal pe secvența FLAIR la nivelul șanțurilor intergirale sau cisternelor bazale; - angio-RMN: 3D TOF - evidențiază anevrismele; - angio-RMN cu SDC: urmărește pasajul SDC prin patul arterial cerebral și este utilă în anevrismele parțial trombozate unde evidențiază lumenul patent, utilă la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
capilar, prezentând un nidus de dimensiuni variabile, aferențe arteriale (de „hrănire”) și eferențe venoase (de drenaj). Ca și localizare 85% sunt supratentorial și 15% infratentorial. Mărime: mici (< 3 cm), medii (3-6 cm) și mari (> 6 cm) [2]. În cazul unei hemoragii intracerebrale diagnosticul se poate efectua prin angio CT, angio RMN și angiografie selectivă. Angiografia nu este indicată la pacienții cu hemoragii tipice posthipertensive cu localizare în nucleii bazali. Dacă la un hematom mic se planifică inițial tratament conservator, după faza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
supratentorial și 15% infratentorial. Mărime: mici (< 3 cm), medii (3-6 cm) și mari (> 6 cm) [2]. În cazul unei hemoragii intracerebrale diagnosticul se poate efectua prin angio CT, angio RMN și angiografie selectivă. Angiografia nu este indicată la pacienții cu hemoragii tipice posthipertensive cu localizare în nucleii bazali. Dacă la un hematom mic se planifică inițial tratament conservator, după faza acută se pot face și alte investigații angiografice. Pe de altă parte la cazurile cu deteriorare neurologică rapidă se evacuează inițial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
alte investigații angiografice. Pe de altă parte la cazurile cu deteriorare neurologică rapidă se evacuează inițial hematomul, apoi se efectuează investigațiile prin angiografie CT. Imagistica CT: - nativ - traiecte serpiginoase izo- sau hiperdense cu sau fără prezența calcificărilor parietale și a hemoragiei; - cu SDC - iodofilie intensă la nivelul nidusului vascular; - angio-CT - evidențierea nidusului, aferentelor arteriale și eferențelor venoase (fig. 3.49, 3.50). Imagistica RMN: - secvența T1WI semnalul variază cu fluxul, prezența sau absența hemoragiei; clasic: vid de semnal la nivelul nidusului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
sau fără prezența calcificărilor parietale și a hemoragiei; - cu SDC - iodofilie intensă la nivelul nidusului vascular; - angio-CT - evidențierea nidusului, aferentelor arteriale și eferențelor venoase (fig. 3.49, 3.50). Imagistica RMN: - secvența T1WI semnalul variază cu fluxul, prezența sau absența hemoragiei; clasic: vid de semnal la nivelul nidusului (aspect de fagure de miere) [2]; - secvența T2WI: vid de semnal la nivelul MAV, evidențierea hemoragiei (semnal variabil); - secvența FLAIR evidențierea tesutului gliotic (în hipersemnal) din jurul nidusului malformativ (vid de semnal); - secvența T1WI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
venoase (fig. 3.49, 3.50). Imagistica RMN: - secvența T1WI semnalul variază cu fluxul, prezența sau absența hemoragiei; clasic: vid de semnal la nivelul nidusului (aspect de fagure de miere) [2]; - secvența T2WI: vid de semnal la nivelul MAV, evidențierea hemoragiei (semnal variabil); - secvența FLAIR evidențierea tesutului gliotic (în hipersemnal) din jurul nidusului malformativ (vid de semnal); - secvența T1WI post-SDC gadofilie intensă la nivelul malformației; - angio-RMN: TOF-3D, TOF-2D, Angio-RMN post SDC - evidențierea nidusului malformativ, aferențelor arteriale și eferențelor venoase; - angio-RMN post SDC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de meduză” - vene medulare dilatate (în substanța albă) care drenează printr-un colector venos central larg într-un sinus dural sau profund în vena ependimală. Imagistica CT: - nativ - de obicei normal; pot apărea calcificări dacă se asociază cu cavernomul; evidențierea hemoragiei parenchimatoase dacă vena de drenaj se trombozează spontan [2]; - examinarea CT cu SDC: imagini liniare iodofile ce converg spre o venă de drenaj [2] (fig. 3.55). Imagistica RMN de elecție pentru diagnosticul anomaliei de dezvoltare venoasă: - pe secvențele T1WI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
spontan [2]; - examinarea CT cu SDC: imagini liniare iodofile ce converg spre o venă de drenaj [2] (fig. 3.55). Imagistica RMN de elecție pentru diagnosticul anomaliei de dezvoltare venoasă: - pe secvențele T1WI, T2WI, FLAIR, DWI, SWI, se urmărește prezența hemoragiei dacă se asociază cavernomul sau dacă vena de drenaj se trombozează; - post SDC se remarcă priza SDC cu aspect stelat ce converge spre un colector venos ce drenează într-un sinus dural sau o venă ependimală; - angio-RMN arteriograma normală; venograma
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de dezvoltare venoasă, sunt necesare și secvențe gen susceptibilitate magnetică (SWI) [4]. Investigația de rutină înseamnă studii RMN triplanare, T1 și T2 pentru a defini marimea, extinderea leziunii și alte caracteristici cum ar fi numărul, hidrocefalia asociată ca și prezența hemoragiei. RMN-ul este indicat și postoperator pentru a confirma ablația totală a cavernomului și mai târziu pentru a diagnostica alte formațiuni cavernoase „de novo”. Imagistica RMN: - leziune cu structură heterogena (semnal mixt - hiper/hiposemnal T1WI, T2WI) delimitată printr-un inel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
heterogen al leziunii este dat de sângele prezent în diferite stadii de degradare. Edemul perilezional este prezent rar; - secvența T2*GRE evidențiază reziduurile hemosiderinice (în hiposemnal accentuat); - post SDC priza de contrast este minimă sau absentă; - angio-RMN nu evidențiază malformația; - hemoragia acută poate face imposibil de vizualizat în anumite situații malformația, motiv pentru care este necesară reevaluare RMN după resorbția hemoragiei (fig. 3.58, 3.59). Imagistica CT: - nativ - normal în 30-50% din cazuri; când se vizualizează leziunea este rotundă/ovalară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
GRE evidențiază reziduurile hemosiderinice (în hiposemnal accentuat); - post SDC priza de contrast este minimă sau absentă; - angio-RMN nu evidențiază malformația; - hemoragia acută poate face imposibil de vizualizat în anumite situații malformația, motiv pentru care este necesară reevaluare RMN după resorbția hemoragiei (fig. 3.58, 3.59). Imagistica CT: - nativ - normal în 30-50% din cazuri; când se vizualizează leziunea este rotundă/ovalară hiperdensă iar într-un procent mare din cazuri sunt prezente calcificarile intralezionale (40-60%) [2]; - post SDC cavernomul este foarte slab
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fără priză de SDC, fără efect de masă și sunt mai mult infiltrative decât expansive (fig. 3.65). Astrocitomul anaplazic ocupă un loc intermediar între astrocitomul benign și glioblastomul. Este o tumoră infiltrativă, imprecis delimitată în care degenerările chistice și hemoragia sunt adesea prezente, dar necroza este absentă. În jurul tumorii este adesea vizibil edemul în grade variabile, iar calcificările sunt rare [2] (fig. 3.66). Glioblastomul este forma cea mai malignă a tumorilor gliale. Este o tumoră heterogenă, bine vascularizată, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
un gliom rar, apare mai ales la copii și adultul tânăr, cu crize convulsive în antecedente, localizat în cortex și substanța albă adiacentă. Poate avea aspect de chist, chist cu nodul parietal sau doar o componentă solidă infiltrativă. Edemul, calcificările, hemoragia și eroziunile osoase nu sunt caracteristice. Priza de contrast marcată, uneori heterogenă, este tipică pentru acest tip tumoral [2] (fig. 3.71). b. Tumori oligodendrogliale Oligodendrogliomul este o tumoră glială, rar întâlnită, în care formele pure sunt și mai rar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
incidența maximă este între 35 și 45 de ani. Marea majoritate a tumorilor sunt benigne, cresc încet, sunt infiltrative și neîncapsulate, localizate în substanța albă predominant paraventriculară. Focarele de degenerare chistică sunt tipice la acest tip tumoral, dar necroza și hemoragia nu sunt întâlnite în formele benigne. Oligodendroglioamele sunt cele mai frecvente tumori calcificate dintre toate neoplasmele intracraniene. Prezența calcificărilor este întâlnită în 70-90% din cazuri. Priza de contrast este moderată și heterogenă. Pot fi observate și cazuri atipice, fără calcificări
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Gliomatoza leptomeningeală poate fi similară cu carcinomatoza meningeală [1-3] (fig. 3.75). Papilomul de plexuri coroide are aspect conopidiform, este bine delimitată, poate prezenta degenerări chistice și calcificări și este intens captantă de SDC. Cele mari pot invada țesutul cerebral. Hemoragia și ependimita reactivă joacă un rol important în apariția hidrocefaliei [2] (fig. 3.76). Carcinomul de plexuri coroide se dezvoltă aproape întotdeauna în ventriculii laterali și adesea infiltrează structurile din jur. Este greu de diferențiat de papilomul de plex coroid
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pellucidum și foramen Monroe. Uneori ajunge la dimensiuni gigantice. Are o structură heterogenă ce conține chisturi și calcificări solitare sau multiple, ce sunt tipice pentru neurocitom. Dilatarea ventriculilor laterali este întotdeauna prezentă. Priza de SDC este variabilă, de obicei moderată. Hemoragia intratumorală este mai bine vizualizată RMN. Tumora poate infiltra pereții ventriculilor laterali [2,3] (fig. 3.78). e. Tumora neuroepitelială disembrioplazică (DNET) are o structură mixtă cu prezența elementelor gliale și neuronale. Aparține unui grup de tumori benigne situate la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
manifestă prin compresiunea sau invazia structurilor adiacente. Astfel ajung la dimensiuni mari până să apară primele semne clinice. Se extind superior în cisterna supraselară, lateral în sinusurile cavernoase și inferior în sinusul sfenoidal. Frecvent apar degenerări chistice și calcificări intratumorale. Hemoragia intratumorală este mai comună macroadenoamelor. Examinarea RMN a devenit de elecție în diagnosticul adenoamelor pituitare și în diagnosticul diferențial de alte tumori. Semnele indirecte sunt: asimetria conturului superior al adenohipofizei și deplasarea infundibulului și a tijei pituitare. Una din cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Una din cele mai serioase probleme este identificarea diafragmului selar care poate fi rupt de către tumoră. Acest lucru este extrem de important pentru planificarea tratamentului chirurgical (transnazal sau transcranian) [2,3] (fig. 3.82). b. Adenocarcinomul hipofizar crește repede, prezintă frecvent hemoragie intratumorală și invadează structurile din jur. Are structură heterogenă și captează intens SDC [2]. c. Craniofaringiomul este mai frecvent întâlnit la copii. Distribuția pe grupe de vârstă are două peak-uri între 5 și 10 ani și în decada a șasea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]