5,715 matches
-
INTRODUCERE 13 FONDATORII GRUPULUI CELOR ZECE 24 Jacques Robin povestește istoria Grupului celor Zece 24 Convorbiri cu Jacques Robin (1995-1996) 26 Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA INFORMAȚIEI ȘI GRUPUL CELOR ZECE 157 Despre teoria informației 157 Interviu cu Henri Atlan (1995) 163 ECONOMIA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 172 Interviuri cu René Passet 182 ALTE AMINTIRI DESPRE GRUPUL CELOR ZECE 199 Interviu cu Jacques Attali 199 Interviu cu Jack Baillet și Alain Laurent 202 Interviu cu Edgar Morin 216 Interviu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
les États-Unis socialistes d'Europe (Mișcarea pentru Statele Unite socialiste ale Europei) a fost fondată în 1946, ca un răspuns de stînga la discursul lui Churchill de la Zürich, din noiembrie 1945, care invita la crearea unor State Unite ale Europei. Robert Buron, Henri Frenay, Marceau Pivert, Jacques Robin, Simon Wichené, Enrique Gironella (membru al POUM) au făcut parte din Mouvement pour les États-Unis socialistes d'Europe, care a devenit le Mouvement socialiste pour les États-Unis d'Éurope (Mișcarea socialistă pentru Statele Unite ale Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
primului-ministru, conduce un centru de cercetare în cadrul universității Paris-Dauphine și creează Échange et projets (Schimb și proiecte). Abia în 1974 intră în Partidul socialist. 28 Grupul de realizare și de redactare era compus din foști membri ai Grupului celor Zece: Henri Atlan, Jacques Attali, Alain Laurent, René Passet, Jacques Robin, Joël de Rosnay, Michel Serres, dar și din oameni noi: Michel Barrault, Annie Battle, Janine Delaunay, Serge Lier, Jean-Marie Pelt, Armand Petitjean, Manfred Siebker. 29 Aveam și un proiect de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
întîlniri și comitete de orientare am participat. S-a decis, după mai multe reuniuni, să se publice cărți despre subiectele principale. Am participat, împreună cu Darbon și François Gros, la publicarea unei cărți numite Le jaillissement des biotechnologies (Ivirea biotehnologiilor). 30 Henri Altan, Jean-François Boissel, Jacques Robin, Joël de Rosnay, René Passet. 31 Interviu din 30 ianuarie 1996. 32 MRP: Mouvement républicain populaire (Mișcarea republicană populară). 33 Președintele Objectif 72 este Robert Buron, iar se-cretarul general Jean Mastias (asistent la Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai 1967. 35 Nota introductivă a discuției organizate sub formă de masă rotundă a UNESCO era semnată de Robert Buron, cu participarea lui Jack Baillet, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin și Gérard Rosenthal. 36 "lucrurile nimănui" (n.trad.) 37 Henri Laborit a murit joi 18 mai 1985 la 80 de ani. 38 De Latil, Introduction à la cybernétique: la penseé artificielle (Introducere în cibernetică: gîndirea artificială), Gallimard 1953. 39 În Philosophy of Science (Filosofia științei), nr.1, vol.10, 1943
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai promițătoare în următorii cinci sau zece ani pentru a încerca, nu să așteptăm pasivi, proiecte, ci să le facem să apară, să declanșăm, deci, proiecte noi pentru a putea finanța alte întreprinderi de vîrf. 64 Fundația Josiah Macy. 65 Henri Atlan, "ADN: program sau date?", Transver-sales, mai-iunie 1995, nr. 33. 66 Text redactat de Jacques Robin în septembrie 1996. 67 Interviu din 10 aprilie 1995. 68 René Passet, Les voies d'une économie plurielle, "Transversales Science/Culture", martie-aprilie 1995, nu-măr
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
68 René Passet, Les voies d'une économie plurielle, "Transversales Science/Culture", martie-aprilie 1995, nu-măr special 32. 69 De pe 7 aprilie 1995 si 17 iunie 1996. 70 Vezi René Passet: La dette de l'économiste (Datoria economistului), în Un défricheur: Henri Laborit (Un pionier: Henri Laborit), Transversales, iulie-august 1995, nr. 34. 71 Joi 6 iulie 1995. 72 26 septembrie 1995. 7326 iunie 1995. 7425 iulie 1995. 75 26 ianuaire 1996. 76 Text regăsit în arhivele păstrate de Jacques Robin. 77 Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
voies d'une économie plurielle, "Transversales Science/Culture", martie-aprilie 1995, nu-măr special 32. 69 De pe 7 aprilie 1995 si 17 iunie 1996. 70 Vezi René Passet: La dette de l'économiste (Datoria economistului), în Un défricheur: Henri Laborit (Un pionier: Henri Laborit), Transversales, iulie-august 1995, nr. 34. 71 Joi 6 iulie 1995. 72 26 septembrie 1995. 7326 iunie 1995. 7425 iulie 1995. 75 26 ianuaire 1996. 76 Text regăsit în arhivele păstrate de Jacques Robin. 77 Ceilalți membri ai grupului de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Callon era responsabilul național. ADEMAST era găzduit de CESTA. 102 Condus de Michel Berry. 103 Condus de Claude Henry. 104 Condus de Jean-Jacques Servan-Schreiber. 105 Condusă de Hugues de Jouvenel. 106 În anexa convenției figurează lista membrilor fondatori ai GSC: Henri Atlan, Jacques Attali, Cornelius Castoriadis, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, Françoise Fogelman, Albert Jacquard, Jean-Marc Lévy-Leblond, Jacques Lesourne, Maurice Milgram, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin, Joël de Rosnay, Isabelle Stengers, Michel Treguer, Gérard Weisbuch. H. Atlan și J. Robin sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
octombrie 1969, arhivele lui Jacques Robin. 134 Absența unei înregistrări nu ne permite să dăm seama de discuțiile care au avut loc. Alain Laurent a luat note, dar le-a distrus în 1992. 135 Jack Baillet, Jean-François Boissel, Robert Buron, Henri Laborit, Edgar Morin, Gérard Rosenthal, Jacques Sauvan. 136 Jacques Robin și Alain Laurent. 137 Robert Buron, Utilisation de la connaissance objective en politique (Folosirea cunoașterii obiective în politică), colocviu despre Omul și societatea anului 2000, din 22 aprilie 1972, la Hénin-Beaumont
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Idem, p.87. 153 Don K. Price, The Scientific Estate (Clasa științifică), the Belknap Press of Harvard University, 1965. 154 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op.cit., p.98. 155 Idem, p.100. 156 Idem, p.104. 157 Henri Laugier en son siècle (Henri Laugier în secolul său), "Cahiers pour l'histoire de la recherche (Caiete pentru istoria cercetării)", CNRS Éditions, 1995. 158 Jean-Louis Crémieux-Brilhac, Le mouvement pour l'expansion de la recherche scientifique (1956-1968) (Mișcarea pentru propagarea cercetării științifice (1958-1968
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
K. Price, The Scientific Estate (Clasa științifică), the Belknap Press of Harvard University, 1965. 154 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op.cit., p.98. 155 Idem, p.100. 156 Idem, p.104. 157 Henri Laugier en son siècle (Henri Laugier în secolul său), "Cahiers pour l'histoire de la recherche (Caiete pentru istoria cercetării)", CNRS Éditions, 1995. 158 Jean-Louis Crémieux-Brilhac, Le mouvement pour l'expansion de la recherche scientifique (1956-1968) (Mișcarea pentru propagarea cercetării științifice (1958-1968)). Expunere din 26 iunie 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
secolul său), "Cahiers pour l'histoire de la recherche (Caiete pentru istoria cercetării)", CNRS Éditions, 1995. 158 Jean-Louis Crémieux-Brilhac, Le mouvement pour l'expansion de la recherche scientifique (1956-1968) (Mișcarea pentru propagarea cercetării științifice (1958-1968)). Expunere din 26 iunie 1968, publicată în Henri Laugier dans son siècle (Henri Laugier în secolul său), "Cahiers pour l'histoire de la recherche (Caiete pentru istoria cercetării)", CNRS Editions, 1995. 159 Interviu cu René Passet din 17 iunie 1996. 160 René Berger, l'Origine du futur (Originea viitoru-lui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
histoire de la recherche (Caiete pentru istoria cercetării)", CNRS Éditions, 1995. 158 Jean-Louis Crémieux-Brilhac, Le mouvement pour l'expansion de la recherche scientifique (1956-1968) (Mișcarea pentru propagarea cercetării științifice (1958-1968)). Expunere din 26 iunie 1968, publicată în Henri Laugier dans son siècle (Henri Laugier în secolul său), "Cahiers pour l'histoire de la recherche (Caiete pentru istoria cercetării)", CNRS Editions, 1995. 159 Interviu cu René Passet din 17 iunie 1996. 160 René Berger, l'Origine du futur (Originea viitoru-lui), Éditions du Rocher, colecția Transdisciplinarité
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
241. Se poate vedea încă de aici rolul major pe care corelațiile îl au de îndeplinit în procesul cunoașterii, după cum vom sublinia în capitolul ce urmează. În acest context mai consemnăm faptul că într-un comentariu pe marginea opiniilor lui Henri Poincaré, Mircea Flonta adnotează că "numai relațiile, aspectele structurale ale realității constituie obiect al cunoașterii obiective", în timp ce "concretul, calitativul, nu este susceptibil să primească o expresie conceptuală"242 (vezi și IV, 5). Moritz Schlick sintetiza în felul următor ceea ce noi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și a raporturilor de forță din noul organism (ascensiunea Laburiștilor britanici), întrucît nu a existat o punte de legătură foarte clară între aceste două orientări, tentativele de revizuire doctrinară nu au întîrziat să apară, noul protagonist fiind în acea perioadă Henri de Man. Socialist belgian, influențat de ideile lui Bernstein, dar mai ales de experiența din Primul Război mondial, de Man a condamnat virulent marxismul, pe care îl considera depășit. În viziunea sa, analiza economistă a lui Marx era contraproductivă, întrucît
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
concepțiile acestuia cu privire la imposibilitatea de manifestare a libertății ca urmare a opiniei societății (opinie care conduce conștiința individuală și care apare ca urmare a dorinței oamenilor de a se compara, iar principalul criteriu de comparație este averea)? Direcția deschisă de Henri de Man a fost continuată cu mult succes de socialiști precum Erich Fromm, un puternic contestatar al conformismului și a mecanismelor psihologice de evitare a libertății 12. Ceea ce l-a propulsat cel mai puternic pe de Man a fost însă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Socialist Internațional este încredințat tot unor belgieni: Edouard Anseele, Emile Vandervelde și Victor Serwy; cinci ani mai tîrziu, acesta din urmă va lăsa Secretariatul unui alt compatriot, Camille Huysmans. În 1907, Biroul Federației Internaționale a Tineretului Socialist este condus de Henri de Man, despre care vom vorbi mai tîrziu. Cu excepția unei tendințe de stînga, constituită cu cîțiva ani înainte de izbucnirea Primului Război mondial, animată de Joseph Jacquemotte și destul de apropiată ca ideologie și metode de curentul sindicalist revoluționar francez, socialismul belgian
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o posibilă amenințare, devine o realitate mult mai presantă, iar socialismul ia tot mai mult act de sfidarea pe care i-o lansează fascismul. De o manieră mult mai profundă decît cea a lui Marcel Déat, revizionismul socialist al lui Henri de Man va căuta mijloacele de combatere a fascismului, dar numai după cîțiva ani, fiind asimilat de acesta printr-un proces care putea fi evitat. În 1926, Henri de Man publică o carte avînd un titlu provocator: Au delà du
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai profundă decît cea a lui Marcel Déat, revizionismul socialist al lui Henri de Man va căuta mijloacele de combatere a fascismului, dar numai după cîțiva ani, fiind asimilat de acesta printr-un proces care putea fi evitat. În 1926, Henri de Man publică o carte avînd un titlu provocator: Au delà du marxisme 37. Fostul conducător al Federației Internaționale a Tineretului Socialist beneficiază de o cunoaștere aprofundată a mișcării socialiste alături de experiența Marelui Război care l-a marcat pentru totdeauna
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pare a fi esențială, adeziunea masivă a diferitelor clase muncitoare la război. Acest incredibil entuziasm pune într-o lumină nouă chestiunea care va sta în centrul cercetărilor teoretice, și într-o primă fază cel puțin, a opțiunilor politice exprimate de Henri de Man: care sînt rațiunile profunde ale socialismului? Care sînt factorii subiectivi care antrenează adeziunea maselor la socialism? De la Marele Război încoace, situația s-a schimbat mult în Europa, iar dacă, după spusele lui de Man, clasa muncitoare se află
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
vor fi profund divizați în legătură cu acest subiect. În 1929, divergențele se adîncesc între majoritatea grupului parlamentar care apără politica participaționistă și majoritatea Comisiei administrative permanente. Un an mai tîrziu, Marcel Déat42, una din promisiunile SFIO, vizibil influențat de lucrarea lui Henri de Man, apărută cu patru ani în urmă, publică la rîndul său Perspectives socialistes 43. Refuzînd să-și lase partidul să se mulțumească doar cu "o acceptare nesatisfăcătoare a neputinței", la fel ca și H. de Man, el pleacă de la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fie în cele din urmă înghițit prin intermediul pacifismului, de către acest fascism pe care dorea să-l combată și de originalitatea căruia a luat act la începutul anilor '30 poate mai mult decît alții: acestea au fost traiectoriile lui Déat și Henri de Man, însă ele nu s-au conturat pe deplin decît în ajunul celui de-al Doilea Război mondial și nu înainte. Acest imobilism generalizat marginalizează tentativele de reînnoire întreprinse de socialismul revoluționar, condamnîndu-le; forțele sale, deloc neglijabile, sînt totuși
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
reprezintă totuși majoritatea acestui curent. Pentru numeroși aleși, în special edilii municipali, rămînerea la post sub regimul de la Vichy, mai poate încă servi la apărarea unei populații într-un moment deosebit de dificil, ceea ce nu ezită să facă André Morizet sau Henri Sellier. În asemenea cazuri este dificil să facem distincție între "alesul fidel opiniilor sale și cel care a prezentat Revoluția națională, raliindu-se unei politici colaboraționiste". Pe un alt plan, numeroși foști responsabili ai CGT, mai mult sau mai puțin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]