8,389 matches
-
și în cazuri de anevrisme ale aortei toracice, în afara acestor sindroame ereditare. Ateroscleroza este etiologia dominantă în cazul anevrismelor aortei descendente toracice [28]. Factorii de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei în general sunt aceiași și în formarea anevrismelor aortice. Dintre aceștia, hipertensiunea arterială ar avea un rol deosebit prin acțiunea directă de stress mecanic pe care o exercită asupra peretelui aortic, stres care este amplificat prin mărirea diametrului aortic conform legii lui Laplace. Dar, pe lângă dilatația mecanică datorată stresului parietal se pare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
și componentă infiltratul inflamator. Celulele insulare sunt mai rezistente decât țesutul exocrin. Studii efectuate la autopsie au demonstrat existența fibrozei interstițiale marcate și a sclerozei vasculare [75,76]. Toxicitatea tardivă renală se manifestă prin insuficiență renală și risc crescut de hipertensiune renovasculară. În concluzie, chirurgia radicală este tratamentul standard al cancerului de pancreas operabil; rezecția R0 reprezintă unul din cei mai importanți factori de prognostic. Chimioterapia secvențială și RCT sunt opțiuni terapeutice adjuvante, respectiv standard în stadiile MO inoperabile. Trialurile de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
bolnavi: - cu funcție contractilă normală sau subnormală (FE și presiune telediastolică VS normale, absența de zone akinetice sau anevrism VS); acești bolnavi au tendința de a reacționa hiperdinamic la orice stimuli. Trebuie evitată orice creștere a consumului de oxigen prin hipertensiune arterială, tahicardie, anxietate; - cu funcție contractilă deprimată (FE scăzută, presiune telediastolică VS crescută, sechele parietale de necroză miocardică, disfuncție valvulară mitrală) la care este necesară evitarea oricărei deprimări a funcției miocardice. Stabilitatea preoperatorie este obținută prin continuarea medicației indicate până la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Bolnavul va fi informat și familiarizat cu planul de tratament și chiar mediul ambiant în care urmează să se desfășoare (sală de operație, preanestezie, terapie intensivă). Premedicația trebuie să fie suficient de energică pentru combaterea anxietății ca sursă de tahicardie, hipertensiune și dezechilibru aport/consum de oxigen miocardic. În acest scop sunt utile tranchilizante, neuroleptice, barbiturice sau narcotice, în diverse combinații. MONITORIZAREA PERIOPERATORIE Imediat ce bolnavul este instalat pe masa de operație, urmărirea ECG este obținută prin instalarea derivației CM5 (electrod pozitiv
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
antiaritmice, sunt avantajele pe care o tehnică anestezică le poate oferi chirurgiei coronariene în asigurarea stabilității cardiovasculare. Tehnicile de anestezie și monitorizare pot diferi substanțial în funcție de tehnica chirurgicală de revascularizare a miocardului utilizată. Evitarea variațiilor de tensiune arterială - hipotesiune sau hipertensiune, a tulburărilor de ritm, precum și a ischemiei miocardice, pe lângă o atentă monitorizare hemodinamică constituie obiective importante ale anesteziologului în chirurgia coronară. Manipularea farmacologică și de volum circulant sunt pârghii de acțiune valoroase la dispoziția sa. PROTECȚIA MIOCARDICĂ ÎN CHIRURGIA CORONARIANĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de origine ischemică datorat unui eveniment ca eroziunea plăcii aterosclerotice și/sau ruptura, fisura sau disecția acesteia. Tipul II Infarct miocardic consecutiv ischemiei datorită fie creșterii cererii de oxygen sau scăderii ofertei de oxygen, spasm coronarian, embolie coronară, anemie, aritmii, hipertensiune sau hipotensiune. Tipul III Deces cardiac brusc, neașteptat, incluzând stopul cardiac, adesea cu simptome sugestive de ischemie miocardică acompaniată de o probabilă nouă supradenivelare ST, sau un nou bloc de ramură stângă sau dovezi de tromb recent într-o arteră
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
această perioadă marginile defectului se consolidează. De aceea, când starea hemodinamică a bolnavului este bună, operația trebuie temporizată un anumit interval de timp. Criteriile de temporizare a intervenției cuprind: - debit cardiac corespunzător, - absența semnelor de șoc cardiogen, - absența simptomelor de hipertensiune venoasă pulmonară sau posibilitatea de control a simptomelor ințial cu digitală și diuretice. - absența retenției hidrice sau controlul ei cu digitalice și diuretice, funcție renală normală cu nivelul ureei și creatininei serice în limite normale. În marea majoritate a cazurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
non-fatal, 1,3% accident vascular cerebral non-fatal, 1,5% hemoragii gastro-intestinale, 0,8% insuficiență renală - factorii de risc pentru mortalitatea spitalicească au fost: vârsta >70 de ani, sexul feminin, FE scăzută, accident vascular cerebral, diabet, infarct miocardic sau operație cardiacă, hipertensiune [19]. Evaluarea riscului de mortalitate spitalicească după BAC Mortalitatea precoce după BAC : - mortalitate aproximativ 2% la 30 de zile (sinteză a 176 de studii a peste 200 000 de pacienți operați cu BAC - proporția efectelor adverse majore a fost de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
spitalicească, 2,4% IM non-fatal, 1,3% avc non-fatal, 1,5% hemoragii gastro-intestinale, 0,8% insuficiență renală - factorii de risc pentru mortalitatea spitalicească au fost: vârsta >70 de ani, sexul feminin, FE scăzută, AVC, diabet, infarct miocardic sau operație cardiacă, hipertensiune [20]. Au fost identificați 7 factori predictivi ai mortalității asociate operației de BAC: - urgența operației, vârsta, operație cardiacă anterioară, sexul feminin, fracția de ejecție a VS, gradul stenozei de trunchi coronar stâng (LM) în procente și numărul ramurilor cornariene majore
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronarodilatatoare, beta-blocante, inhibitori de enzimă de conversie, medicație cardiotonică și diuretică, antiaritmice, conform necesităților. 3. Medicația antiplachetară (Aspirină, Clopidogrel) și anticoagulantă (Trombostop) cu menținerea INR 2-3. Durata anticoagulării după BAC trebuie stabilită individual. 4. Combaterea factorilor de risc (dislipidemie, fumat, hipertensiune arterială, supragreutate, mod de viață sedentar etc.). 5. Profilaxia infecțiilor și a endocarditei infecțioase (antibiotice) la infecții intercurente sau manopere diagnostice sau terapeutice invazive. 6. Monitorizarea periodică (la 3 luni) a profiluluui aterogen al pacientului (colestrol total, HDL, LDL, trigliceride
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
-l facă ulterior un infirm respirator. Prima problemă preanestezică este aprecierea preoperatorie, actuală și prospectivă, a funcției respiratorii în timpul, dar mai ales după, intervenția chirurgicală. Reducerea suprafeței vasculare poate avea impact asupra rezistenței vasculare pulmonare prezentând, în forma extremă, pericolul hipertensiunii pulmonare și a insuficienței cardiace drepte. În mod normal capacitatea circulației pulmonare este foarte mare, sistemul permițând preluarea unei sarcini circulatorii mari, dar pacienții cu patologie chirurgicală pulmonară au de obicei un grad de afectare a funcției respiratorii (BPOC, fumători
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
77], probabil atât datorat stresului catecolaminic cât și a modificărilor de coagulare legate de operație. Insuficiența cardiacă congestivă este un factor de mortalitate și morbiditate postoperatorie în chirurgia toracică [63], necesită evaluare aparte și, în formele avansate, exclude intervenția chirurgicală. Hipertensiunea arterială asociază un risc relativ modest, la valori ale TA diastolice mai mari de 110 mmHg. Reducerea prea agresivă a TA la pacienții hipertensivi poate determina ischemie miocardică [35, 123]. Tulburările de ritm și de conducere poartă un risc perioperator
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
complicații cum ar fi accidentele vasculare cerebrale (îndeosebi ischemice), sau insuficiența renală acută. Menținerea tensiunii arteriale adecvate și a umplerii vasculare sunt esențiale în asemenea situații [202]. Consecințele factorilor extracardiaci care influențează complicațiile cardio-vasculare rareori pot fi influențate perioperator (obezitatea, hipertensiune pulmonară, diabetul zaharat etc.). În prevenirea influenței factorilor extracardiaci asupra funcției inimii din cursul chirurgiei toracice, principalul obiectiv este tratamentul afecțiunii pulmonare generatorare de complicații cardiace prin hipoxemie sau hipercapnie, încetarea fumatului etc. Investigația propriu-zisă a funcției și activității cardiace
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
o valoare echivalentă cu un ppoVO 2< 10 ml/kg/min reprezintă o contraindicație absolută la rezecția pulmonară. O altă interrelație cardio-pulmonară este cea dintre suprafața pulmonară care se rezecă și gradul de solicitare postoperatorie a inimii drepte. Cei cu hipertensiune mai mare în artera pulmonară dezvoltă fenomene de insuficiență cardiacă dreapta, de obicei la efort. Totuși, după un anumit interval de timp, diferit de la un pacient la altul tensiunea în artera pulmonară scade față de valorile imediate postoperator, printr-un mecanism
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pulmonare crește mortalitatea perioperatorie de la 0 la aproape de 20% [90]. Alte elemente puternic asociate cu riscul de disfuncție renală sunt antecedentele de suferință funcțională renală, terapia diuretică, pneumonectomia, infecția postoperatorie și transfuziile perioperatorii. Factori cu un impact mai redus sunt hipertensiunea preoperatorie, chemoterapia, cardiopatia ischemică și oliguria postoperatorie. Riscul complicațiilor infecțioase este semnificativ îndeosebi la pacientul care stă peste 48-72 de ore în Terapia Intensivă, și este atribuit infecțiilor nozocomiale. Pacienții cu BPOC și cei Ventilați Mecanic (VM) sunt supuși la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Ventilația cu jet cu frecvență înaltă (HFJV), utilizată intermitent pe plămânul neventilat poate fi o alternativă mai bună decât aplicarea CPAP [139]. Cel puțin într-un studiu, oxidul nitric administrat inhalator (iNO) îmbunătățește oxigenarea în cursul OLV la pacienții cu hipertensiune pulmonară [60]. În sfârșit atunci când se decide pneumonectomia și pacientului nu-i poate fi menținută o valoare adecvată a PaO2 se poate practica ligatura precoce a arterei pulmonare înregistrându-se o diminuare drastică a șuntului transpulmonar, plămânul neventilat, devenind și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
astăzi fără circulație extracorporală (CEC), evitându-se complicațiile legate de aceasta. Excepție face transplantul de cord-pulmon, de obicei efectuat la pacienții cu insuficiență pulmonară gravă însoțită de afecțiuni cardiace aflate în ultimul stadiu (exemplu, cardiopatii congenitale) sau la cei cu hipertensiune pulmonară primară și reprezintă sub 5% din totalul acestui tip de operații [42]. Sunt totuși situații în care se impune by-pass-ul cardio-pulmonar, așa cum se întâmplă în hipoxemiile extreme și non-responsive la manevrele ventilatorii sau în acidozele severe. Posibilitățile de instituire
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
crescute deci în gută, procese neoplazice, eclampsie, anemie Biermer, siclemie, psoriazis sau alcolism. De asemenea, valorile acidului uric pot fi crescute în diete hiperproteice și în cazul administrării de diuretice. S-a observat că 80% dintre pacienții cu hipertrigliceridemie și hipertensiune arterială au și acidul uric peste valorile normale (2). Unele stări patologice ca boala Wilson, sindromul Fanconi, boala celiacă, acromegalia ca și administrarea drogurilor uricozurice (salicilați, probenecid) se pot asocia unor valori scăzute ale acidului uric seric (2). Produșii de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Trebuie remarcat că hipotensiunea în IMA poate fi și secundară: exces de nitrați, opiacee, diuretice sau altă medicație cardiotropă administrată neadecvat, tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid, prin hipovolemie (vărsături, transpirații, diaree). Rar, în IMA cu supradenivelare de ST, apare o hipertensiune arterială la debut, întâlnită la bolnavii hiperreactivi, la cei cu infarcte limitate și cu HTA în antecedente. Fenomenele digestive întâlnite în IMA sunt: greață, vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în diferite regiuni. Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice, CMH, hipertensiune pulmonară primitivă, cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție ischemică a aparatului valvular mitral, semnele unei hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort care merge până la dispnee paroxistică nocturnă. - fatigabilitate; - hepatalgie de efort; - tuse iritativă; - hemoptizii - datorită hipertensiunii pulmonare (varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea AS pe esofag; - disfonia → afonie (sindrom Ortner) - prin compresiune AS pe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Percuția - matitatea cardiacă poate fi mărită în toate direcțiile, și în jos (spre deosebire de stenoza mitrală) datorită și HVS. 4. Auscultația - zgomotul I normal sau diminuat la vârf; - zgomotul II poate fi normal sau accentuat sau dedublat la focarul pulmonarei datorită hipertensiunii pulmonare; - suflu sistolic apexian - caractere: -holosistolic; -maxim auscultatoric la apex; -iradiază spre axilă; -timbru aspru - „în țâșnitură de vapori”; -se accentuează în decubit lateral stâng/ dorsal, expir. Uneori suflul sistolic din insuficiența mitrală poate avea și alte caractere - iradierea suflului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
grețuri, vărsături, eructații datorită congestiei venoase a tractului gastrointestinal; - uneori lipotimii, dureri precordiale. Examen obiectiv - Cianoză de stază, uneori cianoză periodică / „icter galben - albăstrui” (verde-oliv); - Jugulare turgescente; - Vene dilatate pe extremități; - Ficat mărit, sensibil la palpare; - Edeme periferice, meteorism, ascită (hipertensiune portală) în formele severe. Auscultație - Zgomot I întărit, clacment de deschidere a tricuspidei, uruitură diastolică, suflu presistolic la focarul tricuspidei (la baza apendicelui xifoid) care se accentuează în inspir (semnul Rivero - Carvalho) semne stetacustice asemănătoare stenozei mitrale, dar mai estompate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]