4,292 matches
-
al Moldovei și Bucovinei, episcopul Vincențiu Grifoni al Sloboziei și Călărașilor și Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. La sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea s-a construit o biserică nouă, de mari dimensiuni, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, care a fost realizată în stilul tradițional ștefanian. Noul lăcaș de cult a fost pardosit cu marmură de Rușchița, prelucrată în atelierele de la Holboca (județul Iași), iar pereții interiori au fost pictați în tehnica fresco de către profesorul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
lui Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea și Cezar Cobuz și distincții de vrednicie altor binefăcători ai așezământului monahal. În prezent, la Mănăstirea Hadâmbu viețuiește o obște de 10 călugări, care împletește rugăciunea cu activitățile gospodărești. Pelerinajele de hramul mănăstirii (8 septembrie) atrag aici mii de credincioși. Mănăstirea Hadâmbu este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. Zidul de incintă are un plan dreptunghiular, fiind prevăzut la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
de incintă are un plan dreptunghiular, fiind prevăzut la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu funcții de apărare (cetăți) din acea vreme. Turnul de la intrare avea atât rol de turn de intrare, cât și de clopotniță. Biserica mănăstirii, purtând hramul "Nașterea Maicii Domnului", este de proporții reduse și prezintă un plan mixt, ea caracterizându-se prin diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind plasată în vârful Dealului Mare de unde domină împrejurimile. În demisolul bisericii s-a un paraclis, cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, celebrat în fiecare an la 6 decembrie. Un alt element component al ansamblul monahal de la Mănăstirea Hadâmbu este clădirea arhondaricului, proiectată de arhitectul Bogdan Negoiță, care se distinge prin proporțiile sale monumentale și prin aspectul său palatinal
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
este considerat un exponent al ambianței artistice sud-carpatice, dezvoltate în jurul mănăstirii Curtea de Argeș. Cel mai vechi preot cunoscut cu numele este Dalc, participant, la 2 iunie 1360, la un scaun de judecată ținut în Hațeg. Actualmente, biserica de la Densuș are două hramuri, „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Prooroc Ieremia”. Dublarea acestuia - nu se știe care a fost cel inițial - trebuie pusă în legătură cu una dintre lucrările majore de consolidare a lăcașului, care putea avea caracterul unei rectitoriri, motivându-se astfel înlocuirea primului patron
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
un strat gros de var. Analiza stilistică a ansamblului permite evidențierea prezenței a trei meșteri zugravi, doi dintre ei lucrând - se pare - concomitent. Meșterul principal, autorul picturilor întregului altar, al primelor două registre superioare din naos și al icoanei de hram, și-a înscris numele în partea de sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „... la anul 6952 [1443 n.n.] luna
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „... la anul 6952 [1443 n.n.] luna octombrie 23 s-a pictat [biserica cu hramul] Sfântul Nicolae ... jupâneasă și fetelor ... Amin”. Monumentalitatea viziunii personajelor redate, desenul ferm, dar generos, și mai ales atitudinea, veșmintele și tipologia reprezentării ierarhiilor din altar impun concluzia că meșterul Ștefan a fost un exponent al artei mediavale sud-carpatice, format în
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
, cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Alunișul, este o mănăstire de călugări cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, important monument arhitectonic din Țara Românească a epocii lui Matei Basarab, astăzi aflat în fază de reconstrucție. Ruinele mănăstirii sunt situate în lunca inundabilă a Oltului pe raza satului Dudu aparținând administrativ comunei Plopii-Slăvitești din
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
, actualmente biserică parohială cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este un monument puțin cunoscut aparținând probabil epocii lui Matei Basarab. Biserica este situată în satul Dobrotinet, din cadrul comunei Curtișoara, județ Olt. Biserica, de dimensiuni modeste, are formă de cruce cu pronaos dreptunghiular despărțit de naos printr-
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
geografic al României” editat de Alexandru Lahovari, apărul la sfârșitul secolului XIX precizând ca sursă o altă lucrare contemporană. Pisania, rescrisă acum 60 de ani, aparent diferită de cea originală afirmă că: Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuiește hramul Întâmpinarea Domnului, fondată de Costache Ghica pe vremea lui Matei Basarab, ale căror ilustrațiuni se reprezintă în camera femeilor [...]". Pentru a susține acest lucru, istoricul Ion Ionașcu, care a văzut vechea frescă votivă, afirmă că în tabloul ctitorilor era (la
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
1 martie 1766 și 19 iunie 1777. Nu se cunoaște momentul în care a încetat viața monahală la schitul Dobrotinet, cert este că în catagrafia din 1845, în satul Curtișoara sunt pomenite două biserici parohiale, printre care una domnească cu hramul "Stretenia" (Prezentarea lui Iisus la Templu). În 1899, Pulcheria Munteanu, născută Hiotu, urmașă a Rudenilor veacului al XVII-lea, inițiează, împreună cu localnicii, o serie de reparații destul de importante la biserică, iar în 1916, Ilarian Marian, proprietarul de atunci al moșiei
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
XVII-lea, inițiează, împreună cu localnicii, o serie de reparații destul de importante la biserică, iar în 1916, Ilarian Marian, proprietarul de atunci al moșiei, aduce și el o serie de îmbunătățiri substanțiele la zidărie și pictură, cu această ocazie schimbândui-se și hramul în acela pe care îl are și astăzi. Ultima mare refacere este cea din 1955, făcută pe cheltuiala enoriașilor când i se dă aspectul actual. Departe de a fi un mare monument al epocii lui Matei Basarab, biserica din Dobrotinet
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
folclorică „Opincuța”, etc. Lângă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în stâncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau slujbele. Lângă satul Țipova se află complexul monastic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Acest ansamblu de unicat e compus din două mănăstiri - una rupestră, de construcție veche, înălțată probabil prin secolele XI-XII și alta mai nouă, edificată în secolele XVI-XVII. Mănăstirea veche, săpată într-o stâncă gigantică de calcar, include
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1553-1564 în satul Slatina din comuna Slatina (județul Suceava) de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Biserica mănăstirii are hramul "Schimbarea la Față" (sărbătorit în fiecare an pe 6 august). a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522-1677), aici aflându-se mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), al Doamnei Ruxandra (fiica lui Petru Rareș) și ale celor două fete ale lor
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
voia Tatălui și cu ajutorul fiului și cu săvârșirea Sfntului Duh, adică eu robul lui Dumnezeu, răposatul întru credință Alexandru Voievod cu Doamna sa Ruxandra și cu de Dumnezeu dăruitele lui odrasle: Bogdan, Ioan, Petru și Constantin, a început a zidi hram întru numele Schimbării la Față a Domnului, în anul 7069"" (1561). Pe scutul stemei, stă scris cu litere mai mici următoarele: Această piatră s-a pus în zilele egumenului Nil, în (anul) 7090 luna aprilie 8"" (1582). În timpul domniei lui
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Filaret Beldiman "Apamias" a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est. Turnul are coloane neoclasice angajate, pe ambele fațade și era inițial mult mai înalt, având două etaje. La etajul său se află paraclisul de iarnă cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon. Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. Această clădire
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Catedrala Ortodoxă din Cluj, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate și înăbușit în cetină de brad. Astfel s-a creat ""păstrăvul la cobza"". Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, construită în 1904, repictată în 2002. Centrul Social întemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii. Localitatea este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Giumalău (altitudine maximă 1.857 m
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
partea lui Hondoc a patra parte și de la Stoica și Comăniță”. În satul Budești boierii Diculești (în frunte cu slugerul Alexandru Diculescu despre care se vorbește în documentele sec al XVII-lea ) construiesc în 1825 o biserică de zid cu hramul Sf.Nicolae. Satul Băbeni este cunoscut din anul 1625 dintr-un document prin care domnitorul Alexandru Coconul întărește stăpânirea lui Zaharia Logofătul din Băbeni peste părți din moșiile Preutese (Vâlcea), Budești,Giurgești și Băbeni ”. Satul Colelia apare în documentele primăriei
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
15 iulie 1908 sub denumirea de Băbeni-Făurești. Prin reforma administrativă comunistă Comună Diculești a fost unită cu comună Făurești din sub denumirea de Făurești . La 15 septembrie 2004 în urmă referendumului Comună Diculești a fost din nou reînființata. -Biserică cu hramul „ Sfîntu Nicolae” din satul Băbeni-Oltețu, construită în anul 1770, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Adormirea Maicii Domnului’’, construită în anul 1825, în satul Budești, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Sfîntu Nicolae’’, din satul Diculești, construită în anul 1913, pe locașul
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
fost unită cu comună Făurești din sub denumirea de Făurești . La 15 septembrie 2004 în urmă referendumului Comună Diculești a fost din nou reînființata. -Biserică cu hramul „ Sfîntu Nicolae” din satul Băbeni-Oltețu, construită în anul 1770, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Adormirea Maicii Domnului’’, construită în anul 1825, în satul Budești, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Sfîntu Nicolae’’, din satul Diculești, construită în anul 1913, pe locașul altei biserici. -Biserică cu Hramul’’ Intrarea în Biserică’’ construită din lemn, între anii 1912-1914
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
urmă referendumului Comună Diculești a fost din nou reînființata. -Biserică cu hramul „ Sfîntu Nicolae” din satul Băbeni-Oltețu, construită în anul 1770, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Adormirea Maicii Domnului’’, construită în anul 1825, în satul Budești, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Sfîntu Nicolae’’, din satul Diculești, construită în anul 1913, pe locașul altei biserici. -Biserică cu Hramul’’ Intrarea în Biserică’’ construită din lemn, între anii 1912-1914, în satul Afumați. Pe acest teritoriu pădurile de foiase au acoperit în trecut suprafețe mari
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
Băbeni-Oltețu, construită în anul 1770, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Adormirea Maicii Domnului’’, construită în anul 1825, în satul Budești, monument istoric. -Biserică cu hramul’’ Sfîntu Nicolae’’, din satul Diculești, construită în anul 1913, pe locașul altei biserici. -Biserică cu Hramul’’ Intrarea în Biserică’’ construită din lemn, între anii 1912-1914, în satul Afumați. Pe acest teritoriu pădurile de foiase au acoperit în trecut suprafețe mari. Odată cu dezvoltare agriculturii și extinderea suprafețelor pe care s-au construit locuințe pădurile au fost defrișate
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
se află un cătun al comunei numit Țigănie. Satul Barcă a avut o biserică abia în anul 1793 și aceea zidita de locuitori. Poate că documentele nu reușesc totdeauna să spargă negura timpului. Faptul că biserică din Barcă are același hram cu ctitoria voievodala de la Curtea de Argeș ar putea să însenineze gândul. Numele satului Zorleasca are la bază antroponimul Zorilă la care s-a adăugat sufixul vechi românesc, cu sens posesiv ești. Se continuă ideea că satul formă o comunitate, avea un
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
sunt români (97,88%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,4%). Pentru 2,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Monumentul istoric Schit ce poartă hramul “Buna Vestire”, ridicat de Climent, episcopul Râmnicului și al Noului Severin, la mijlocul veacului al XVIII-lea . Tradiția spune că biserica a fost ridicată pe o moșie a părinților săi, construită la începuturi din lemn și metoh al mânăstirii Bistrița, aflată
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]