3,066 matches
-
cât și catolicismul, în funcție de popoarele care s-au perindat pe aceste tărâmuri. Reforma religioasă din Suedia, sprijinită de regele Gustav Vasa, a fost adoptată și de finlandezi, transformând acest teritoriu într-unul protestant. Acest fenomen lansează Finlanda într-o căutare identitară. Episcopul de Turku, Mikael Agricola, a făcut o primă traducere a Noului Testament și o parte a celui Vechi în limba finlandeză, tipărind totodată mai multe abecedare și cărți religioase, după cum am arătat în capitolul dedicat literaturii finlandeze emergente. În
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sau să asigurăm un trai decent locuitorilor ei, România se încăpățânează să existe.Am avut noroc. Mai întâi am avut noroc că n-am devenit o republică sovietică. Dacă s-ar fi întâmplat așa ceva, azi am fi fost la fel de buimaci identitar ca și cetățenii Republicii Moldova. Apoi Războiul Rece ne-a păstrat la frigider așa cum eram înainte de 1945. Din 1990 încoace am început să ne destrămăm lent, să distrugem sau să lăsăm să se distrugă tot ce însemna comunitate ori bun comunitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
fi apropriate într-o diversitate de practici culturale și artistice. În cadrul de manifestare al acestor practici am asista, de fapt, la o problematizare a politicilor reprezentării, a producției transculturalității, a etno-pluralismului multicultural, ca urmare a proliferării unei "culturi a amestecului" identitar prin intermediul exercitării unei "culturi a politicilor" de rezistență și / sau de construire a pozițiilor de apel într-o societate suprasaturată de crize relative. Diferitele observații, reflecții și concluzii intermediare ale studiilor asupra culturii actuale sunt utilizate ca material de lucru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de practicile artistice contemporane a bulversat orizontul de așteptare culturală și a solicitat noi modele de comportament în contextul artistic extins. Toate aceste tipuri de culturi (a informației, a consumului, a serviciilor, a mediilor, a orașului, a mostrei, a amestecului identitar etc.) stau la baza motivării multor dintre atitudinile și opțiunile artiștilor contemporani ale căror producții, practici și reprezentări ar putea fi descrise, analizate și evaluate din perspectiva post-estetică a studiilor culturii vizuale. Teoria post-estetică se construiește la intersecția dintre discursurile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care tratează probleme de genul identității multiculturale ori a producerii și aplicării cunoașterii de către cei subordonați ori a reprezentării dinamicii puterii între coloniști și colonizați. Deși e folosit mai curând sub forma unui gen de literatură și de politică culturală identitară care ar "răspunde în scris" (write back) culturilor dominante coloniale, postcolonialismul a devenit un discurs critic folosit cu succes în comentarea anumitor practici artistice contemporane. Critica universalismului eurocentric se bazează pe identificarea unor caracteristici specifice experienței diversității culturale, de la conștientizarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
economiei. Printre tematicile studiate în cadrul Centrului Contemporan de Studii Culturale din Birmingham, arhitectura și urbanismul erau gândite ca dispozitive organizatoare ale sociabilității și ale cristalizării identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tinde să privească politica ca pe o chestiune de "formare-a-identității", constatând faptul că percepția și definiția câmpului "politicului" a suferit o expansiune radicală dincolo de ghetoul tradițional al partidelor politice și de considerațiile despre "lupta de clasă"224. Discursurile despre "politicile identitare" au început să se manifeste, atât în mediile academice occidentale, cât și în întreaga societate, sub forma diferitor tipuri de "activism", ce tindeau să fie înțelese ca un set de credințe, organizații și intervenții aflate în relație și dezvoltate în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fie ea sub forma unei picturi, sculpturi, fotografii, instalații, acțiuni, opere multimedia), discurs ce se diferențiază de cel al istoriei artei ce are în vizor apariția, evoluția și declinul curentelor artistice, s-ar putea pune în discuție posibilitatea remodelării sale identitare din perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție o nouă identitate a criticii de artă, sedus fiind de ideile rupturilor istorice și a cezurilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
planul unei Catedrale ca simbol al unității de credință și de neam a fost reactivat după primul război mondial. În evul de mijloc, se știe, credința a servit și ca „turn” de apărare a identității naționale. În epoca modernă, configurația identitară este mult mai complexă și nici nu mai are încărcătura romantică din „veacul națiunilor” (sec. al XIX-lea). Accentul pe simbolistica național ortodoxă, într-o țară reîntregită în care erau cuprinse și alte „neamuri”, devine o chestiune ceva mai delicată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
planul unei Catedrale ca simbol al unității de credință și de neam a fost reactivat după primul război mondial. În evul de mijloc, se știe, credința a servit și ca „turn” de apărare a identității naționale. În epoca modernă, configurația identitară este mult mai complexă și nici nu mai are încărcătura romantică din „veacul națiunilor” (sec. al XIX-lea). Accentul pe simbolistica național ortodoxă, într-o țară reîntregită în care erau cuprinse și alte „neamuri”, devine o chestiune ceva mai delicată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
asumpții ne-au condus către concluzii surprinzătoare, una dintre acestea fiind aceea că prin promovarea conceptului de securitate umană se promovează opțiunea identificării indivizilor cu umanitatea, ceea ce conform teoriei sistemice, elaborată de Rodney Bruce Hall, indică faptul că această schimbare identitară presupune o schimbare epocală a sistemului internațional". Încercând o sistematizare a celor de mai sus, afirmăm cu îndrituire că ne găsim în fața unei lucrări de pionierat în literatura românească de specialitate, densă în conținut, scrisă într-un limbaj ales, propriu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate de studiile de securitate constructiviste. Cel de-al doilea capitol, dedicat conceptului de identitate și problematicii identitare în diversele studii constructiviste, își propune să releve faptul că acest concept este unul esențialmente contestat, greu de circumscris, fiind utilizat de diverși autori în moduri distincte, ceea ce face dificilă operarea cu această noțiune. După cum observă și Maja Zehfuss, identitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
umane are legătură cu construcția identităților. Privilegierea identității naționale în organizarea politică mondială, concomitent cu defavorizarea identității umane, reprezintă o cauză constitutivă a insecurității umane, iar o strategie eficace de promovare a securității umane ar trebui să vizeze inversarea ierarhiei identitare, și anume plasarea identității umane pe cel mai înalt loc. Având în vedere că Uniunea Europeană își propune construirea unei culturi strategice pornind de la conceptul securității umane, concluziile sunt utile acestui demers care implică direct România ca țară membră. CAPITOLUL 1
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și norme împărtășite în interiorul instituțiilor și a altor structuri sociale, nu exprimă doar pure interese individuale. În acest sens normele constituie identitatea actorilor. Normele legate de drepturile omului, spre exemplu, constrâng mai puțin din considerații de putere, cât din considerații identitare. Drepturile omului sunt caracteristici constitutive ale statelor liberal democratice. Accentul cade pe norme, pe reguli, și se distinge de raționalitatea instrumentală.120 Actorii sunt produși și creați de mediul lor cultural, modelând ceea ce este considerat legitim. Distincția existentă între regulile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înceapă cu semnalarea faptului că se pornește de la o înțelegere mai sofisticată a conceptului de identitate.192 Mulți cercetători asumă centralitatea conceptului de identitate pentru abordarea constructivistă, apreciind că aceasta este legată în mare măsură de explorarea și evaluarea chestiunii identitare în politica internațională. Astfel, în lucrările lor, Jepperson et al.193, Adler 194, Checkel 195, Hopf196, Katzenstein et al197, Price and Reus-Smit198, Ruggie 199, Guzzini 200 consideră că acest concept este determinant pentru abordarea constructivistă.201 La fel, Maja Zehfuss
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
248 Grad și Martin Rojo249 utilizează termenii de asimilare și diferențiere în caracterizarea conceptului de identitate, atrăgând atenția asupra faptului că între identitatea personală și identitatea socială există un antagonism funcțional pentru că cea de-a doua presupune inhibarea percepției diferențelor identitare între membrii aceluiași grup și a similarităților inter-grupale.250 Investigând relația dintre identitate și granițe, Chris Brown atrăgea atenția că nu s-a abordat aceast subiect nici în domeniul teoriei relațiilor internaționale, nici în teoria politică modernă. În teoria politică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și stereotipă a diverșilor actori. Ca răspuns la acest lucru, mulți au argumentat că identitățile sunt fragmentate, hibride, contestabile.255 Jamie Frueh,256 Samantha Arnold,257 și Siba Grovogui 258 analizează atât continuitatea, cât și schimbarea identităților, sugerând că schimbările identitare sunt legate de evenimente în derulare și de circumstanțe empirice, dar că relația este una complexă. În timp ce evenimentele pot provoca o schimbare identitară, de asemenea identitățile care sunt în curs de redefinire pot influența evenimentele și circumstanțele. După cum sugerează unii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Samantha Arnold,257 și Siba Grovogui 258 analizează atât continuitatea, cât și schimbarea identităților, sugerând că schimbările identitare sunt legate de evenimente în derulare și de circumstanțe empirice, dar că relația este una complexă. În timp ce evenimentele pot provoca o schimbare identitară, de asemenea identitățile care sunt în curs de redefinire pot influența evenimentele și circumstanțele. După cum sugerează unii autori, identitățile evoluează între anumiți parametri. În privința caracterului construit al identității, noile abordări și teorii apărute în relațiile internaționale, constructivismul, feminismul sau post
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identitățile evoluează între anumiți parametri. În privința caracterului construit al identității, noile abordări și teorii apărute în relațiile internaționale, constructivismul, feminismul sau post structuralismul, asumă, în primul rând, acest aspect. Însă, nu există consens cu privire la forțele și dinamicile implicate în construcția identitară, ca să nu mai vorbim despre un acord în ceea ce privește abordarea metodologică. Multe întrebări cheie rămân nesoluționate în privința proceselor construcției sociale. Acceptându-se faptul că identitatea este construită se impune întrebarea de către cine? Ce actori, ce practici, ce mecanisme, ce instituții sunt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
contează? Ce importanță trebuie acordată anumitor discursuri sau narațiuni?259 Kevin Dunn260, Douglas Blum261 și Patrick Jackson 262 oferă analize unice, compatibile, cu privire la construcția identităților și la varietatea actorilor implicați (state, actori nonstatali, agenți din interiorul și din exteriorul comunității identitare). Autorii susțin că oricine poate participa la construcția identitară, dar influența sau eficacitatea are limite în funcție de agent fiind importantă relația care există între circumstanțele materiale și construcția identitară. În ceea ce privește caracterul multiplu al identității, feminiștii și alți cercetători au argumentat că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
259 Kevin Dunn260, Douglas Blum261 și Patrick Jackson 262 oferă analize unice, compatibile, cu privire la construcția identităților și la varietatea actorilor implicați (state, actori nonstatali, agenți din interiorul și din exteriorul comunității identitare). Autorii susțin că oricine poate participa la construcția identitară, dar influența sau eficacitatea are limite în funcție de agent fiind importantă relația care există între circumstanțele materiale și construcția identitară. În ceea ce privește caracterul multiplu al identității, feminiștii și alți cercetători au argumentat că multe aspecte fac parte din înțelegerea de sine a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
actorilor implicați (state, actori nonstatali, agenți din interiorul și din exteriorul comunității identitare). Autorii susțin că oricine poate participa la construcția identitară, dar influența sau eficacitatea are limite în funcție de agent fiind importantă relația care există între circumstanțele materiale și construcția identitară. În ceea ce privește caracterul multiplu al identității, feminiștii și alți cercetători au argumentat că multe aspecte fac parte din înțelegerea de sine a unei persoane. Statele, la rândul lor, au identități multiple la care apelează în funcție de situație. Adesea, aceste construcții identitare nu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
construcția identitară. În ceea ce privește caracterul multiplu al identității, feminiștii și alți cercetători au argumentat că multe aspecte fac parte din înțelegerea de sine a unei persoane. Statele, la rândul lor, au identități multiple la care apelează în funcție de situație. Adesea, aceste construcții identitare nu sunt doar complexe, ci și contradictorii. Timp de mulți ani preeminența studiilor cu privire la identitatea națională, precum și perceperea statului ca actor central al arenei internaționale, a lăsat impresia că apartenența etnică sau națională este de importanță majoră și că prevalează
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
considerare.294 Actorii care au o astfel de identitate colectivă își definesc interesele la un nivel mai înalt de agregare, bazându-se pe sentimente de solidaritate, comunitate și loialitate. Identitățile egocentrice sunt la baza sistemului de auto-ajutorare și o schimbare identitară este soluția de a se ieși din acest sistem întrucât caracterul anarhic al sistemului internațional depinde de distrubuția identităților statelor.295 Dacă statele se identifică numai cu ele însele atunci sistemul va fi anarhic. Dacă se identifică cu un "stat
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
create prin interacțiune, ci sunt susținute în acest fel. Printr-un proces repetitiv interactiv sunt susținute și reproduse identități stabile și anumite așteptări. Prin urmare, actorii creează și mențin structuri sociale care în mod consecutiv le constrâng alegerile. Odată ce structurile identitare și de interese au fost create, nu sunt ușor de transformat pentru că sistemul social devine un fapt social obiectiv pentru actori. Actorii pot avea ca interes să mențină identitățile stabile sau să dorească să le modifice. Wendt vorbește despre logica
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]