8,822 matches
-
În timp ce vorbea, Alice s-a simțit ușor trasă de fustă de ceea ce fusese cândva ambiția ei. A ignorat-o însă. — Da? Șefa de la Resurse Umane și-a bătut gura ridată, vopsită cu un ruj de culoarea prunei, cu un pix imprimat cu „Revistele Intercorp sunt serioase“. Ăsta e vechiul scenariu cu ultima șansă, așa-i? Alice a privit-o calmă. — Ce vreți să spuneți? Acritura a zâmbit. Cred că știi la ce mă refer. În jur de treizeci și cinci de ani, carieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ideea de a o vedea pe Amanda în fața unui cuptor pentru orice alt scop în afară de acela de a-i stabili calitățile estetice, Hugo a tăcut. Pentru a reduce din aspectul de prăjitură cumpărată, scosese tortul din cutie. Dar personajele Disney imprimate în zahăr pe suprafața prăjiturii și aerul de comercial sinistru îl dăduseră probabil de gol. — Ăăă, nu, a mărturisit Hugo. A fost cumpărat. —Nuci1, domnule Fine. —Așa e, s-a milogit Hugo. De la Sainsbury. Mai am încă bonul pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să târască pe asfalt și apoi în sus, pe scările de la intrare, cutiile grele din carton. Cine naiba mai trimisese și drăcia asta ridicolă și, mai exact, de ce? Deschizând primul pachet, Hugo a găsit un pliculeț auriu, pe care era imprimat, cu niște caractere străine, buclate, cuvântul „Theo“. Înăuntru era un bilet de la Amanda. Era parfumat și imprimat cu baloane pastel. Dragul meu Theo, a citit Hugo nevenindu-i să creadă, acesta este un mic cadou pentru tine! Scorbura ta Ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
naiba mai trimisese și drăcia asta ridicolă și, mai exact, de ce? Deschizând primul pachet, Hugo a găsit un pliculeț auriu, pe care era imprimat, cu niște caractere străine, buclate, cuvântul „Theo“. Înăuntru era un bilet de la Amanda. Era parfumat și imprimat cu baloane pastel. Dragul meu Theo, a citit Hugo nevenindu-i să creadă, acesta este un mic cadou pentru tine! Scorbura ta Ascunsă! Sper că-ți place. Brooklyn, băiatul soților Beckham, are una exact la fel - costă 8000 de lire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
păzitor, dăruit la botez, o idee propusă de Ioan Climacul. Așa se explică cum cei nebotezați sunt mai puțin cuprinși de remușcări în urma faptelor săvârșite. Antropologia lui Augustin de Ippona gravitează în jurul concepției despre om ca imagine a lui Dumnezeu, imprimată în sufletul imortal. Se poate spune că grandoarea omului rezidă tocmai în „a fi capabil de Dumnezeu”; chiar dacă se poate afla în criză din cauza păcatului, omul este restaurat de harul lui Dumnezeu. La acest punct se află motivul profund al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
reamintește că legea naturală stă la „baza recunoașterii adevăratei egalități între persoane și popoare [...] recunoscută ca izvorul din care se inspiră și raportul dintre soți, în responsabilitatea lor în generarea noilor fii”. De asemenea, subliniază faptul că „transmiterea vieții este imprimată în natură și legile sale rămân ca normă nescrisă, la care toți trebuie să facă referire”. În al doilea rând, el atrage atenția asupra importanței vieții umane și asupra salvgardării persoanei care pretinde o „adeziune deplină la legea scrisă în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
urmate și deduce preceptele pe baza cărora se ajunge la acele scopuri. Acesta este și motivul pentru care doctorul angelic preferă să vorbească de lex rationis în loc de lex naturae. Inspirându-se din gândirea lui Augustin, susține că „legea naturală este imprimată în inimile oamenilor”, asigurând prin aceasta că principiile legii naturale sunt universale. Una din problemele care ar putea să apară la acest punct se referă la situațiile în care „rațiunea este împiedicată să aplice un principiu la un caz particular
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
anume, că: ”Așa ni-i scris!” Ochii lui Iorgu sclipeau ciudat. ”Asa ni-i scris”, nu este doar o simplă formulă, continuă el. Fiecare ne naștem cu destinul nostru, care este determinat de caracterul pe care astrele i l-au imprimat de la început. Fiecare avem steaua noastră, ori stelele noastre care ne-au scris caracterul și care ne determină destinul sub care ne naștem. Nu putem fugi de ”el”... pentru că, ”așa ni-i scris”... Nu ?! ”-... Biata inteligență omenească!., murmură el cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
religiilor de pe pământ. Ea este viața veșnică din ”lumea de dincolo”. Așa, ni-i scris ”, nu este doar o simplă formulă a fatalismului. Fiecare se naște cu destinul său care este determinat de caracterul pe care astrele i l-au imprimat la început... Omul este liber să aleagă, dar, în măsura în care libertatea lui se acordă cu o armonie prin puterile Creatorului, ce noi cu greu o putem înțelege. Este sugestiv să relevăm de ex: Coincidența ritmului de respirație a trupului uman, cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se vădeau laolaltă pe fața ei. Greu îți puteai închipui cap mai frumos, mai nobil și mai feciorelnic ca al ei. Phidias , pentru a-și ciopli Minerva, n-ar fi râvnit la alt model. Cu o rochie nouă de mătase, imprimată cu un desen de floare mică, iar pe cap cu o pălărie cu boruri largi, elegantă, cu râs deschis... Era cu totul deosebită... Era deajuns s-o vezi singură dată, ca să n-o uiți niciodată. În fața ei rămâneai cel puțin
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
unui lucru, aparține lumii spirituale, lumii invizibile... astrale , iar construcția fizică aparține lumii reale și este trecătoare. Imaginea nu se pierde în memoria noastră. Omul va pieri dar imaginea lui mintală va rămâne veșnic în lumea nevăzută, unde s-a imprimat ca pe o placă fotografică. După moarte, materia se reîntoarce în lumea fizică, de unde a fost încorporată, iar spiritual se va întoarce acolo “Sus”, de unde a venit. ori, altfel spus, își va continua drumul în lumea invizibilă. astrală. Deci, omul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lumii spirituale, astrale; construcția fizică a unui lucru aparține lumii fizice. O lucrare este trecătoare, dar, imaginea ei nu se pierde în memoria noastră; omul va pieri dar, imaginea lui mintală va rămâne veșnic în lumea invizibilă unde s-a imprimat. Imaginile și ideile, ca expresie a gândului(de origine divină) nu dispar niciodată, ele sunt o formă de manifestare a corpului astral, al spiritului nostru care este nemuritor. Persoanele numite ”lucizi” și "clarvăzători”, au vederi și auz spiritual, ei pot
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
apropiate (culmi de munți, dealuri) și coboară spre regiunea de vărsare, unde se închide. Cumpăna apelor are două variante, una superficială (delimitează bazinul hidrografic de suprafață) și alta subterană (care corespunde bazinului hidrografic subteran). Poziția și orientarea limitei unui bazin imprimă forma acestuia, care are o mare influență asupra dezvoltării proceselor de scurgere din bazin. De forma bazinului depinde atât lungimea „drumului” apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai multă siguranță, motiv pentru care a mai fost utilizat și în cadrul altor locuințe ale stațiunii . Rar a fost întrebuințată locuința de suprafață, semnalată la Dodești (L10), în punctul Călugăreasca (pl. XXI/3), sub aspectul unei colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a prudenței. Prin toate modurile considerate izvoare ale izbânzii, a acționat; numai, prin prudență, nu. Și, iată, acest fapt a putut să-i fie fatal. Căci, În timp ce avansa, atât de luminos și de sigur, cu viteza constantă, pe care o imprimase, a ajuns din urmă, un coleg de șofaj, unul cine-l știe cine și de pe unde venea și-ncotro se ducea, unul ce rula, dinaintea lui, cam leneș, În comparație cu Andreel Conduru. Și Andreel Conduru a luat decizia de a-l
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ar fi putut chiar să fie aleasă o Mariană a Danemarcei, În locul bonetei frigiene ar fi purtat o căciuliță legată sub bărbie, părul blond particularizînd efigia, dar nu prea mult, pentru că și Norvegia, și Suedia ar fi putut să Își imprime pe steagul național un astfel de chip, și Finlanda sau țările baltice, Ingrid era o femeie a Nordului. Ar fi fost posibil așa ceva atunci cînd aceasta avea douăzeci de ani, acum trecuse de treizeci, era o femeie frumoasă Încă, i-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fost destul; i ar fi privit pe rînd, aceștia și-ar fi spus doar numele, el nu le-ar fi putut reține pe toate, erau atîția, dar și le-ar fi reamintit apoi pe cele mai multe; În subconștient, s-ar fi imprimat toate. „Încă o dată, Juan, mulțumirile mele! Am un băiat care Îți seamănă!... Îi voi povesti... Mult noroc!“ și i-a Întins mîna. „Și dumneavoastră, domnule!“ Au pornit În direcții opuse. Thomas nu a Întors capul pentru a-l mai zări
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pentru drumeți și cheflii; la televizor, filme deocheate, numai cu despuiați, reviste porno la fiecare chioșc, da, bunico, acum să te fi văzut! L-a lăsat În plata lui pe rege; un radical din sudoarea ultimelor zvîrcoliri ale acestuia era imprimat În așternut, În lemnul patului, Thomas Îl adulmecase; particule invizibile declanșaseră În privitorul Încă tînăr, viguros, porniri nepotrivite: Thomas se tot uita la o vizitatoare cu părul violet, și ea neliniștită, Îi tot umblau ochii În toate părțile; poate și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
timpanul meu : nu vezi că marea mea problemă, acum, este mîna dreaptă ? cu mîna stîngă s-a rezolvat, în ea țin paharul cu șampanie, dar mîna dreaptă nu-și găsește nicio utilitate, niciun sprijin, niciun sens, nu reușesc să-i imprim nicio atitudine naturală. — aș putea să vă vorbesc mai pe larg despre toate acestea, dacă ne găsim ceva timp. — sigur. timpul nu este o problemă. — în orice caz, prima frază a unui roman trebuie să fie un fel de locomotivă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
zgomotul produs de claviatura mașinii dumneavoastră de scris începe să ne răsune în creier mai mulți clienți s-au plîns în timpul nopții este ca și cum o ploaie măruntă ar cădea fără încetare pe un acoperiș de tablă literele pe care le imprimați pe hîrtie sunt ca niște picături grele care cad care cad care cad buf buf buf pe acoperiș peste noi toți ne inundă nu se mai poate așa avem deja timpanele sfîșiate ne-ați înnebunit vă rog să părăsiți imediat
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
făcând lui Felix un salut cu mâna. Se auziră tropote pe scară, trântituri de ușă, și apoi totul reintră în liniște. O lampă portativă cu abajur era aprinsă pe o masă rotundă, răspândind cercuri de umbre degradate prin casă și imprimând un rotocol alb în tavan. Felix privi în odaie. Încăperea era mai mult lungă decât lată și avea o fereastră care da în geamlâc, acoperită cu o mare cortină de pluș maron. Câteva fotolii scunde și mici de pluș maron
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
marii mulțimii, umplând dincolo de fanta de sorb pântecele Sălii de Spectacole a Universului, reușiră să descifreze, pe suprafețele unora dintre ele, câteva crâmpeiașe de slovă. Pe prima dintre hârtioare ședea înscris "recunoștință veșnică". Pe cea de-a doua, calandre destoinice imprimaseră expresiile "personalitate proeminentă a lumii contemporane... Nicolae Ceaușescu... cabinetul său de lucru e întinderea țării...". În fine, pe ultima dintre ele, nu mai lată decât un fuștei de porumb, se răsfăța tatuată cu litere de titlu, verzale, invocația: "NUMAI ÎNAINTEASECRETARULUI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
autostrăzii Ploiești-București), scoase de sub braț un baston întunecat, cu grisina ușoară ca osul de porumbel și îl agită către cel de-al treilea automobil ce-i trecu pe dinainte. Era o Dacie 1300, gri-albăstruie, cu o rețea de pătrățele gălbui imprimată pe coaja portierei, și cu o mică prismă lăptoasă de plastic încastrată deasupra acoperișului. - Taxi! Taxi! lătră necunoscutul, adresîndu-se unui bărbat mătăhălos, scufundat în bancheta din fața volanului, cu un zâmbet dezghețat, lipicios, și o mustață hablie lăsată pe oală. Taximetristul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
astfel de ședințe. La picioarele fotoliilor, zece-cinsprezece studente ce și-ar fi tăiat sânul stâng, numai să împartă, o oră, armătura metalică a unui pat de cămin cu somități precum Vișniec, Mareș, Mușina, Bucur, băieți ale căror versuri și le imprimaseră pe tricouri și pe ale căror chiștoace de țigări, după încheierea lecturilor, se încăierau. În rândul doi de fotolii, scriitori consacrați - Dan Deșliu, Ana Blandiana și Toma George Maiorescu - indivizi căzuți de mult timp în cazanul cu ciorbă al manualelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era o încurajare că proprietarii nu vor da, din servă, de-a berbeleacul cu el pe scări, imediat ce va amorsa, la maximum, canalele de reverb. Cocondy îi prelungi bucuria, destăinuindu-i că toate celelalte care lipseau, completamente nu lipseau, fuseseră imprimate, prin ostenelile unor firme de îndelungată tradiție, pe bandă magnetică. - Lăsați banda. N-aveți pick-up? Mirosise el că trăsnaia pe care i-o azvârliseră în nas la sosire, cea cu Hei-rup, Hapy birthday to you, fusese redată de pe un magnetofon
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]