3,415 matches
-
Niceea, i se promise tot sprijinul. Rukn-ed-din, auzind de soarta fratelui său, informă pe alt frate, Berkeșan, care se afla în serviciul lui Nogai. Țesătura aceasta de intrigi își atinse scopul. Deși, parte din trupele sale se aflau într-o incursiune de pradă, în acel an 1263, în Transilvania, însoțite și de moldoveni, Nogai, solicitat, trecu Dunărea, la sfârșitul verii anului 1264, cu 10.000 de călăreți, la care se mai adăugară și 10.000 de cavaleri ai turcilor oguzi din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
scaunului de la Turda var - de la 12 km. distanță - cu precizarea că locuitorii de pe valea Arieșului să se refugieze în ea în cazul repetării invaziei. Pierderile mongolilor și ale cumanilor trebuie să fi fost mari de tot, căci de o nouă incursiune în Transilvania nu se va mai putea vorbi mult timp. Evenimentele din anii 1280-1285, petrecute la gurile Dunării, în Balcani, în Transilvania și Polonia au prins în vârtejul lor - cum era și firesc - alături de tătari și pe toți românii de pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și el o reședință, așa cum avea la Argeș cel al Țării Românești. Papa Bonifaciu al VIII-lea era îngrijorat, la 27 octombrie 1301, în scrisorile adresate regelui Boemiei și episcopului Nicolae de Ostia, că Regatul Ungar era turburat de permanentele incursiuni de pradă întreprinse de cumanii, tătarii și românii schismatici, înfometați de dincoace de Carpați. Carol Robert de Anjou, deși susținut de către Marele Pontif (în 31 mai și 11 iunie 1303, cu o reîntărire în 27 noiembrie 1308), nu s-a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
modul în care solii săi și-au îndeplinit misiunile, căci i-a răsplătit pe fiecare în parte. Probabil că voievozii români de dincoace de Carpați le vor fi dat, verbal, asigurări că atât cât nu-i vor sili mongolii la incursiuni, ei nu le vor face. Despre o desprindere a lor de sub suzeranitatea Hoardei de Aur și trecerea sub aceea a Coroanei Ungare nu se poate vorbi, deoarece Carol de Anjou nu schițase nici cel mai mic gest că ar putea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care era alimentată mereu de refugiații veniți dincoace de Carpați. Dintre aceștia făceau parte chiar fiii fostului voievod al Transilvaniei, Ladislau Kan, aflați în exil și cu azil politic la Curtea de Argeș, de unde, întovărășindu-se și cu alți necredincioși, făceau dese incursiuni în „posesiunile regale”, provocând „vaste incendii, distrugeri și depopulare”. Trebuia găsită o soluție. Pentru ieșirea din acest impas, cea mai potrivită, care i s-a părut regelui ungar, a fost aceea a înlocuirii voievozilor români de la Sud și Răsărit de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românii de sub dominația mongolă că ei ar putea scăpa de ea. Și acestea nu întârziară să vină. În vara anului următor, 1333, Olgerd (1345-1377), fiul lui Ghedymin, marele duce al Lituaniei, întreprinse o expediție împotriva tătarilor, pentru a preîntâmpina permanentele incursiuni ale acestora, prin Podolia, înspre regiunile stăpânite de părintele său. Oastea lituaniană a surprins, a călcat pe rând și a distrus așezările mongole de pe coastele de nord ale Mării Negre, începând de la gurile Donului și terminând cu acelea ale Nistrului și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
traducere corectă ar face Alexandru al lui Molda, adică al principelui orașului Baia. Momentul prielnic, pentru a întreprinde ceva, nu sosise încă. Tătarii își reveniseră repede după înfrângerile din 1333 și, în anul 1334, erau gata de a săvârși noi incursiuni de pradă în Transilvania și ,. În timp ce Vaticanul acorda iertare de păcate pentru toți creștinii care ar pleca în cruciadă și ar muri pentru apărarea credinței catolice în lupta „împotriva schismaticilor, tătarilor, păgânilor și altor necredincioși”, arhiepiscopul de Strigoniu sfințea, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Volânia, fiica lui Vladimir Mstislavici, nepoata lui Daniil de Ostrog. Trecând peste voința boierilor ruteni, Cazimir al III-lea, care uitase și de faptul că Haliciul se afla sub suzeranitatea mongolă și că regatul său suportase, în februarie chiar, o incursiune tătară, a trecut la fapte și a ocupat Liovul. Reacțiunea nu a întârziat să vină. Principele Lubart, de cealaltă parte, nu a stat cu mâinile încrucișate. Concentrând oștirile rutene și lituaniene și mai cerând și ajutorul hanului Uzbek, care se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
16 și 21 iulie 1342. Fără multă zăbavă, trupele mongole din aceste regiuni, însoțite și de moldoveni, conduse de Altamos, gonesc pe Dragoș și colaboratorii săi maramureșeni dintre Siret și Carpați și pătrund în Transilvania. Cronica din Prejmer pune data incursiunii tătare chiar în anul 1342 și scriu că satul lor a fost ars de moldoveni. Alte cronici saxone scriu că năvala tătarilor în Transilvania s-a petrecut când Ludovic avea 17 ani și a urmat la tron tatălui său, ceea ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au fost dărâmate și populația robită. Însuși Brașovul a avut de suferit, pierzând toate privilegiile care au trebuit reînnoite de către Ludovic mai apoi. Istoricul saxon pune data acestei incursiuni în anul 1345, când s-a făcut prima campanie contra lor. Dar, după amploarea distrugerilor și faptul că invazia este socotită a treia ca număr, se pare că el o confundă cu aceea din anii 1334-1335, care, în adevăr, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Moldova aflată sub suzeranitatea mongolă, regele și-a petrecut zilele anului nou 1344 la reședința din Vișegrad. Preocupat mereu de îndepărtarea de la granițele regatului ungar a mongolilor, care presau asupra românilor din Modova și Țara Românească, luându-i în incursiunile lor de pradă în țările vecine, Ludovic a căutat să aibă o nouă întâlnire cu Alexandru Basarab. Ea a avut loc, probabil, lângă Brașov, unde regele a venit în iunie 1344. Nu este exclus ca informațiile folosite de cronicarul Ioan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe care ar izbuti să le mai smulgă din mâinile schismaticilor”. Îl încuraja, apoi, să continue ostilitățile, acordându-i a zecea parte din veniturile bisericești din Ungaria pe patru ani, pentru a îndepărta pe tătarii și schismaticii, care fac mereu incursiuni la granițele regatului său și în Podolia. Luptele trebuiau reluate, deoarece tătarii stăruiau în incursiunile lor, dar mai ales pentru consolidarea stăpânirii maghiare după instaurarea lui Dragoș din Bedeu ca voievod al Moldovei, vasalul Coroanei ungare. În 20 septembrie 1352
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
continue ostilitățile, acordându-i a zecea parte din veniturile bisericești din Ungaria pe patru ani, pentru a îndepărta pe tătarii și schismaticii, care fac mereu incursiuni la granițele regatului său și în Podolia. Luptele trebuiau reluate, deoarece tătarii stăruiau în incursiunile lor, dar mai ales pentru consolidarea stăpânirii maghiare după instaurarea lui Dragoș din Bedeu ca voievod al Moldovei, vasalul Coroanei ungare. În 20 septembrie 1352, regele se adresă nobililor din dioceza Alba Iulia să se adune toate dările numai în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și alta, având în față nenorocirea părintelui său, provocată de intrigile lui Sigismund al Ungariei. Gândindu-se cum ar putea fi mai mult pe placul suzeranului său și a lui Vitold, prima grijă a lui Ștefan a fost întreprinderea unei incursiuni de pradă în Ungaria. Izvoarele narative moldovenești nu au reținut-o, în notările lor, deoarece ea nu a fost organizată în țară, ci în Polonia. Cu trupele, pe care le avea la dispoziție din garnizoanele cetăților recucerite de lituani, Ștefan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fiind în prietenie cu Sed-Ahmet, unul din numeroșii fii ai lui Toktamâș care ocupase Crimeea cu ajutorul lui Vasile cel Orb trimite trupele tătare să prade Moldova. Letopisețul Anonim al țării (zis și de la Bistrița) scrie laconic, fără să arate cauzele incursiunii. „În anul 6947 (1439) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la Cetatea Albă a fost însărcinat cu pregătirile de apărare și la reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul Nistrului. Tătarii lui Sed-Ahmet au pătruns, totuși, din nou în țară, pe la alt vad al Nistrului și, în 12 decembrie 1440, au ajuns să ardă orașele de reședință domnească, Vasluiul și Bârladul. Un șir de incursiuni au fost organizate de către aceleași hoarde în Podolia în 1447, care angaja prezența voievodului Moldovei cu oastea sa la hotare. Situația a fost complicată între timp de fuga lui Mihail, fiul lui Sigismund, de la Curtea din Cracovia, în 1448, la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
după care mai adaogă: „Și după aceea s-au dus Mihai la tătari și multă pagubă au făcut leșilor”. Evenimentele s-au petrecut în timpul verii anului 1448, probabil prin luna august, când Petru al II-lea se temea de o incursiune a tătarilor, gândindu-se, desigur, la reacția celui pe care-l expulzase. Comportarea loială a voievodului moldovean a fost apreciată de Mihail, dar și de Sed Ahmet cu Svidrigailo. Izvoarele poloneze scriu că, în septembrie-octombrie același an, tătarii lui Sed
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 1449, toate cetățile, punând pe castelani să-i ceară iertare regelui. În 25 iulie, acesta îi scrie marelui maestru al Ordinului Teuton, aflat la Königsberg (azi, Kaliningrad, în U.R.S.S.) numindu-l pe Mihail „illo nostro hoste”. Stăvilirea acestor incursiuni pustiitoare în Polonia și Moldova constituia problema principală a lui Cazimir la acea oră. Ea era cel mai greu de rezolvat, mai ales în urma pierderilor de oameni duși în robie. Pentru că nu se putea risca o bătălie în deșertul sarmatic
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
povestească cele văzute reprezentantului marelui han al Hoardei în Crimeea. Analele moldovenești dau și locul bătăliei: la Lipnic, în dumbravă, la obârșia pârâului Ciuhur din ținutul Soroca (azi, în U.R.S.S.). Discuții sunt numai în legătură cu data când a avut loc incursiunea și bătălia. Letopisețul Anonim (zis și de la Bistrița) nu o menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după bătaia de la Baia și înainte de arderea Brăilei, din 27 februarie 1470. Letopisețele din grupa Putna I, Putna II, Traducerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anul de la Facerea Lumii 6978, adică anul 1470, dar precizează că evenimentul s-a petrecut înainte de sfințirea mănăstirii de la Putna, din 3 septembrie. Astfel, din confruntarea acestor izvoare interne și coroborarea lor cu relatările celor străine, rămâne definitiv stabilit că incursiunea lui Mamak s-a petrecut în august 1469, așa cum calculase și Ilie Minea. În ceea ce-l privește pe Mamak, el este același cu cârmuitorul Crimeii. O altă persoană cu acest nume nu mai există în documentele contemporane. Aceasta reiese, de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
polon, că nu poate veni să presteze jurământul feudal, fiind amenințat de tătari și de transalpini (munteni) cu turci. La fel, nu știm unde au fost ajunse trupele lui Eminek de către moldoveni și nici dacă au mai fost și alte incursiuni ulterioare, cu care moldovenii să fi angajat dueluri. Fapt cert este că, în luptele care au avut loc în deșertul sarmatic sau, poate în cel scitic, cavaleria moldovenească a urmărit cetele prădalnice până în marginile Crimeii, unde a fost prins viu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest eveniment. Din izvoarele istorice cunoscute până în prezent, este imposibil de descifrat ce s-a petrecut în mintea lui Ștefan cel Mare atunci când s-a întors spre sud, invadând Țara Românească. Să fie aceasta oare o acțiune prilejuită numai de incursiunea de pradă, făcută de către Țepeluș în Moldova până în Lunca Mare, de la Răcăciun pe Siret. Or, s-a gândit Ștefan că odată cu moartea lui Mahomed al II-lea ar putea să-și extindă din nou influența sa politică în dauna aceleia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA AURICA BRIȘCARU Globalizare etică Responsabilitate socială corporativă INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuvinte cheie: globalizare, organizație profit, etică, sustenabilitate Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Capitolul 1. Incursiune în istoria practicilor responsabile de muncă / 13 1.1. Paradigme fundamentale pentru definirea responsabilității sociale corporative / 14 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist / 17 1.3. Teoreticieni și teorii postmoderne / 24 Capitolul 2. Globalizarea, provocare sau
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-și asume responsabilitatea pentru impactul consecințelor asupra celorlați: semeni, comunități și mediu. Pe fondul acestor interpretări, am considerat necesar să integrăm abordarea organizației de afaceri în exigențele exprimate de noua filozofie a economiei mondiale dezvoltarea sustenabilă a lumii. Capitolul 1 Incursiune în istoria practicilor responsabile de muncă Viitorul trecutului este în viitor. Viitorul prezentului este în trecut. Viitorul viitorului este în prezent 1. Apariția și dezvoltarea responsabilității sociale este un proces amplu, legat de etică și valori morale și nu i
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
veche, are un aer din alt secol. O femeie tânără, cu o figură fină, brunetă, frumoasă; îmbrăcată în dantele, după moda sfârșitului de veac XIX. Este Aurelia Rezeanu, bunica paternă a Marianei. Părăsim pentru câteva clipe aviația și facem o incursiune mai departe, în amintiri de familie, în povești de foarte demult. Aurelia era atât de frumoasă încât, îmi povestește zâmbind doamna Drăgescu, în tinerețe niște turci au vrut să o răpească din trăsura deschisă cu care călătorea. Însă mama ei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]