5,050 matches
-
rămas decât construcția în sine, ireproșabilă în ochii logicianului. Și totuși, dacă imaginea primitivă ar fi dispărut complet din amintirea noastră, cum am mai fi ghicit prin ce capriciu au fost clădite în acest fel, unele peste altele, toate aceste inegalități? Probabil vi se pare că fac abuz de comparații; și, totuși, mai răbdați-mi încă una. Fără îndoială, ați văzut acele asamblaje delicate din ace de siliciu care formează scheletul unor bureți de mare. Când materia organică a dispărut, nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o idee precisă care să stea la baza raționamentului. Aici a trebuit să-și unească logicienii eforturile. La fel în cazul numărului incomensurabil. Ideea vagă de continuitate, pe care o datorăm intuiției, s-a rezolvat într-un sistem complicat de inegalități cu numere întregi. Așa au dispărut definitiv toate aceste dificultăți care-i înspăimântau pe înaintașii noștri, când reflectau la bazele calculului diferențial. Astăzi nu au mai rămas în analiză decât numerele întregi, sau sistemele finite sau infinite de numere întregi
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
toate aceste dificultăți care-i înspăimântau pe înaintașii noștri, când reflectau la bazele calculului diferențial. Astăzi nu au mai rămas în analiză decât numerele întregi, sau sistemele finite sau infinite de numere întregi, legate printr-o rețea de egalități și inegalități. Cum s-ar spune, matematica s-a aritmetizat. Credeți oare că matematica și-a atins rigoarea absolută fără să facă sacrificii? Nici vorbă, ceea ce a câștigat în rigoare a pierdut în obiectivitate. Și-a câștigat această puritate prin îndepărtarea de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
intuiție. Să luăm, de exemplu, ideea de funcție continuă. Mai întâi este o imagine sensibilă, o urmă trasată cu creta pe o tablă neagră. Puțin câte puțin se purifică; ne servim de ea pentru a construi un sistem complicat de inegalități, care reproduce toate liniile imaginii primitive; când totul este gata, s-a înlăturat schelăria, ca după construcția unei bolte; această reprezentare brută, acum sprijin inutil, a dispărut, și rămâne doar edificiul însuși, ireproșabil în ochii logicianului. Și, totuși, dacă profesorul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a dispărut, și rămâne doar edificiul însuși, ireproșabil în ochii logicianului. Și, totuși, dacă profesorul nu ar reaminti imaginea primitivă, dacă nu ar restabili provizoriu schelăria, cum ar ghici elevul prin ce capriciu au fost clădite unele peste altele aceste inegalități? Definiția ar fi logic corectă, dar ea nu i-ar arăta realitatea adevărată. Iată-ne obligați, deci, să ne întoarcem înapoi; fără îndoială, este greu pentru un profesor să predea ceva ce nu-l satisface în totalitate; dar satisfacția profesorului
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
After life's fitful fever he sleeps well". 21 Am fost acuzat că și eu mi-am însușit acest punct de vedere. Am spus odată că "se spune că o știință este utilă atunci când dezvoltarea sa tinde să accentueze existența inegalităților în distribuirea bogăției, sau promovează mai direct distrugerea vieții umane", și această frază, scrisă în 1915, a fost citată (în favoarea sau împotriva mea) de multe ori. A fost, desigur, un eufemism retoric conștient, totuși unul scuzabil pentru timpul la care
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
întregului polis, devreme ce nu puteai deveni cetățean decât dacă te nășteai bărbat, în cetatea respectivă, din părinți cetățeni. Lykrophon și Alkidamas au pledat pentru egalitatea oamenilor în numele naturii umane, adică prin apelul la physis, subliniind în acest fel că inegalitățile au un substrat social, substrat care a corupt natura umană; astfel, Alkidamas susține că "Divinitatea i-a făcut pe toți ca [oameni] liberi; pe nimeni natura nu l-a făcut sclav". (Filosofia greacă până la Platon, vol. II, 1984, p. 532
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grupuri de rudenie; * grupuri de egali nebazate pe familie; * acțiuni de autocontrol deosebite față de cele fără autocontrol; * grade de vârstă; * lege: drepturi și obligații, reguli pentru membrii grupului; * sentimente morale; * distincția dintre corect și greșit, bine și rău; * promisiune/jurământ; * inegalități de prestigiu; * status-uri și roluri; * lideri; * oligarhie de facto; * proprietate; * coaliții; * identități colective; * conflict; * muncă cooperativă; * roluri de gen; * bărbatul domina viața publică și politică; * bărbatul este mai agresiv ș.a.; * bărbații sunt angajați în mai multe rețele de răpire
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și ar conduce la reducerea inegalităților instituite în școală. să stăpânească fenomenele de violență; tinerii care au tendințe de autoritate trebuie tratați cu înțelegere și puși în situația de a colabora în diferite împrejurări cu cei către care își exercită ura și violența. să asigure deschiderea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1. Subliniem că imaginea pe care o prefigurăm nu este, în nici un caz, aceea a unei societăți în care părinții au cel mult doi copii și studii postliceale sau universitare. Problema este de a găsi soluții reale de a reduce inegalitatea de acces a tinerilor la educație, de a reduce diferențele de competență educativă dintre părinți și de a le oferi căi de valorificare mai bună a propriilor resurse. TABELUL 7.20. Asocierea dintre studiile tatălui și numărul de copii ai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinții ar fi stimulați să practice o "pedagogie a succesului", în care așteptările să depindă doar de aptitudinile reale ale copilului, discrepanțele dintre performanțele copiilor datorate mediului din care provin ar fi mai mici. Cu alte cuvinte, s-ar reduce inegalitatea accesului la educație și, implicit, la un status social ridicat. În continuare ne vom referi la ceea ce s-ar putea numi tehnicile de influență ale părinților, adică la modalitățile concrete prin care încearcă să inducă copilului o conduită concordantă cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Reacții la globalizare / 16 1.2. Impactul globalizării asupra educației / 17 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale / 19 1.2.2. Pragmatismul economic / 22 1.2.3. Educația informatizată și noua divizare digitală / 25 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților / 26 1.2.5. Educația și dilemele identitare / 28 1.2.6. Engleza ca limbă globală / 32 1.2.7. Educația globală și globalizată / 34 Concluzii / 38 Capitolul 2. Actorii și politicile educaționale la nivel global / 41 2.1. OECD
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
societatea. De aceea, la fel ca D. Held, considerăm că și în domeniul educației globalizarea este "o idee al cărei timp a sosit". Pe de altă parte, asocierea globalizării cu un fel de fatalism politic și economic, cu insecuritatea cronică, inegalitatea și criza identitară, crește miza educației în planul afirmării politice, culturale și educaționale a indivizilor și comunităților. Punerea accentului pe localizare (regionalizare, autonomii locale și instituționale, responsabilizarea comunității locale, promovarea diversității și specificității, participarea și spiritul comunitar, construirea rețelelor locale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
competiția economică globală pentru creșterea competitivității produselor care a condus automat la reducerea cheltuielilor sociale ale statului și care a generat cursa națiunilor pentru eficientizarea economică a politicilor sociale, îndepărtându-le de imperativele morale din dezbaterile anterioare pe temele reducerii inegalităților sociale. În acest context, globalizarea politicilor sociale face ca subiectul principal al acestora să devină statele și categoriile de state și nu individul și nevoile sale. Cum însă resursele sunt limitate, reglementările insuficiente, cadrul politic neadecvat și adesea interesele divergente
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
control mai bun asupra activităților lor și de a limita responsabilitatea financiară și administrativă a nivelului național asupra învățământului obligatoriu. Consecințele acestei austerități financiare a sectorului public, promovată ca o condiție a programului economic de către organismele financiare internaționale, sunt accentuarea inegalităților de acces la educație și de calitate. Un alt tip de reacție a sistemelor educative la globalizare o reprezintă reformele bazate pe competitivitate, destinate să amelioreze cantitatea și calitatea competențelor profesionale, accentul căzând pe promovarea științelor și pe evaluarea performanțelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
folosirea standardelor economice ca puncte de referință, în defavoarea valorilor educaționale. Ca o tendință pusă în evidență de analiști este că valoarea practică, tehnică a palierului superior este din ce în ce mai mult considerată echivalentă rezultatelor cercetării aplicate din știință și tehnologie, ceea ce creează inegalități și tensiuni cu domeniile artistice și cu științele socio-umane. Interesul în creștere al comunității de afaceri în cercetarea universitară ar trebui privit cu mai multă ateție în condițiile în care deja sunt numeroase cazurile în care oferta acestor instituții în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
prăpastia între cei bogați în informație și cei săraci se mărește în loc să scadă. Astfel, potențialul de folosire a noilor tehnologii aparține în continuare celor bogați și, în anumite contexte, generează o realitate extrem de inegală. 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților "Practic, fiecare tip de globalizare poate fi asociat unei categorii de inegalități, anunțau Jean-Paul Fitoussi și Pierre Rosanvallon în lucrarea "Noua epocă a inegalităților" (199982) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
scadă. Astfel, potențialul de folosire a noilor tehnologii aparține în continuare celor bogați și, în anumite contexte, generează o realitate extrem de inegală. 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților "Practic, fiecare tip de globalizare poate fi asociat unei categorii de inegalități, anunțau Jean-Paul Fitoussi și Pierre Rosanvallon în lucrarea "Noua epocă a inegalităților" (199982) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor de egalitate care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
bogați și, în anumite contexte, generează o realitate extrem de inegală. 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților "Practic, fiecare tip de globalizare poate fi asociat unei categorii de inegalități, anunțau Jean-Paul Fitoussi și Pierre Rosanvallon în lucrarea "Noua epocă a inegalităților" (199982) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor de egalitate care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
unei categorii de inegalități, anunțau Jean-Paul Fitoussi și Pierre Rosanvallon în lucrarea "Noua epocă a inegalităților" (199982) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor de egalitate care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de inegalități, anunțau Jean-Paul Fitoussi și Pierre Rosanvallon în lucrarea "Noua epocă a inegalităților" (199982) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor de egalitate care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
82) și inventariau trei categorii de evenimente determinante, aflate în interdependență o slăbire a principiilor de egalitate care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care structurează societatea o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o adâncire a inegalităților structurale inegalități de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor sociale, inclusiv în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de venit, de cheltuieli, de patrimoniu, de acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor sociale, inclusiv în țările dezvoltate care încep să se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]