6,831 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > COPITE CE ARD Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului în seara asta caii coboară tabloul se stinge în dor infinit dar lasă iubite ei nu știu să moară tu strânge căpăstrul și dormi liniștit voi pune prinsoare că vin către tine cu patima-ntreagă și sânge regal de n-oi ști să-i număr voi cerne degrabă un crez peste
COPITE CE ARD de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342976_a_344305]
-
Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Aleargă, roibul meu! Galopînd spre zări cu zel, Fă-mă să mă simt regină în decorul gri-mizer, Fă să uit de tot realul, când, lipit' de trupu-ți fier, Zbor nici-unde-n infinit și să ies din efemer! Plimbă-mă prin văi și dealuri, văgăune și câmpii, Plimbă-mă pe drumuri goale, printre pomi - coloane vii, Du-mă-n sus! Du-mă ’nainte! Dă-mi balsam de oxigen, Lasă-mă să zbor cu
PUTERE-N LIBERTATE de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343006_a_344335]
-
rog, nu-Ți lua ochii de la mine, Nu mă lăsa-n bezna meschină a păcatului... Înscrie-mă-n cartea vieții Și mă fă părtaș să gust din darul Tău cel nemuritor - Nectar ce inundă văzduhul tot Cu a Ta dragoste infinită. Psalmul 2 Mă învârt obsesiv în jurul unei singure culori: Paleta-o văd plină de culori pe care nu le pot percepe - Inimi și sinapse cimentate într-un avatar de arama... Totusi, nu-mi văd pasul și întreb: care-i calea
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
că divinitatea v-a părăsit? Grigore Vieru Pășeam prin sfânta rourare,/ Pe-al mării țărmure frățesc,/ Mirat că două urme clare/ Pe ale mele le-nsoțesc./ Pășeam în dimineața lină/ Atât, atât de fericit,/ Părând eu însumi o lumină/ În Universul infinit./ Creștin, am înțeles pe dată,/ Că Cel alăturea pășind/ Era chiar Domnul ce Se-arată/ Prin semne numai ori în gând./ Pe mare înceta furtuna,/ Dragi urme mă-nsoțeau ca-n vis,/ Voiam să le sărut întruna/ Ca pe-al măicuței
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
că divinitatea v-a părăsit? Grigore Vieru Pășeam prin sfânta rourare,/ Pe-al mării țărmure frățesc,/ Mirat că două urme clare/ Pe ale mele le-nsoțesc./ Pășeam în dimineața lină/ Atât, atât de fericit,/ Părând eu însumi o lumină/ În Universul infinit./ Creștin, am înțeles pe dată,/ Că Cel alăturea pășind/ Era chiar Domnul ce Se-arată/ Prin semne numai ori în gând./ Pe mare înceta furtuna,/ Dragi urme mă-nsoțeau ca-n vis,/ Voiam să le sărut întruna/ Ca pe-al măicuței
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
gurii: umbră și imaginea de baro ce ne aduce împreună; în vasul ostatic, pasărea îngropată în suflet. Barataria, 24.V.2015 DENSIDAD DEL INSTANȚE poema de André Cruchaga traducido al rumâno por Elenă Buldum Uno quiere morder los manuscritos del infinito con cierta premura. En el papiro de los sueños, se leen los espejos que el tiempo nos dictă. El flagelo de las sombras es otra adversidad entre las mănos: nos parece furtivo el pañuelo en este instanțe que gobierna la
DENSITATE DE MOMENTPOEM DE ANDRÉ CRUCHAGA TRADUS ÎN ROMÂNEȘTE DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343269_a_344598]
-
de tu ombligo, amor, la niebla fosfórica del sombrero o del paraguas, atravesando la flor del cerrojo; las tijeras de la avidez hacen lo suyo y dejan caer la gota del oleaje, hasta que trina el ijar.) Todas las anclas del infinito son bocas que saquean puertas y ojos y dejan fríos y harapos y azadones y muertes y paraguas errantes y palabras secas sobre la piel fenecida. ¿Quién, en realidad nos devuelve a nuestros deudos? Pară qué esta herencia sólo de
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CÂND... VREMEA SE GRĂBEȘTE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1531 din 11 martie 2015 Toate Articolele Autorului Văd umbra unei clipe și lacrima ce-o varsă In timp ce se topește în largul infinit Fără întoarceri, pleacă și alta-n loc ne lasă. In urma lor privim... cu chip îmbătrânit. Văd cerul cum cade în marea adormită Clipocește apa născând un val... în șoaptă, Iar el, altul trezește în noaptea liniștită Și piere în
CÂND... VREMEA SE GRĂBEȘTE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343283_a_344612]
-
tandru,/...” Arbore) obosită, deseori, de această alergare fără scop și de rătăcirea prin „ale sorții labirinturi”. Încorporate în ideea poetică, metaforele sunt un izvor neistovit de sugestii. Anotimpurile, ce oferă ochilor minunate priveliști, picură în suflet nostalgii, tristețe, dar și infinită bucurie, așa cum ne spune poeta: „ Un leagăn mi-aș croi din flori de câmp,/ din margarete, maci și albăstrele,/ ca-n adierea vântului să cânt/ o melodie stinsă-n praf de stele. ( Dorințe nevinovate) (VALENTINA BECART) COLECȚIA EPOSS ***1. ANGELA
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
claritate aproape nepământească a unui colț de cer albastru presărat de un nor alb, care îți captiva privirea însenind-o. Era o reflectare atât de clară și atât de profundă, încât aveai impresia că infinitul bolții cerești se pierdea în adâncurile infinite ale pământului și ale apei, dându-le frumusețe, claritate și profunzime, că Pământul este suspendat între limpezimea albastră a două bolți cerești ce se înscriu pe axa verticală a Lumii. Stând pe bancă pe marginea lacului, simțeai că te cufunzi
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
În falsele tipare ale iubirii false Cu întrebări deșarte a fi sau a nu fi E-așa aproape oră când totul se va sparge Că vasul figurina din dinastia Ming Și cauza risipirii va naște alte cauze Interpretări nocturne de infinite spații Iar cerul e o lume de intrebari nebune Când vine dimineata și stelele se sting Frumosul că o taină va risipi cortina Acestor dulci cuvinte nescrise într-o carte Iubirea și mirarea , atingerea, sărutul Durerea și -mpăcarea , caleidoscopul firii
GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343404_a_344733]
-
dăruiesc viața mea. Primeste-ma și fă din mine un îndrăgostit adevărat. Salveaza-ma din cele două lumi. Arunca-ma în foc Dacă inima mea se indreaspta spre altcineva decât spre Tine. În cea mai uscată și mai albă întindere infinit dureroasă a deșertului, mi-am pierdut liniștea sufletului - și am găsit acest trandafir. Vrei să intri în Paradis? Nu poți merge pe calea Adevărului Decât prin grația lui Dumnezeu. Toți murim până la urmă. Dar pe cale, fii atent Să nu rânești
DESPRE ASPIRATIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343411_a_344740]
-
Strofe > Atașament > LIMPEZIRE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu ne risipim iubind ci ne recream. Nimic nu se pierde, nimeni nu poate schimba ceva! Clipă există sub dăruire cu aripi infinite într un timp fără dimensiuni! Doar dimensiunea noastră se recompune și hrănește din jumătatea plină a paharului sub un soare ce exista și dincolo de nori! Referință Bibliografica: Limpezire / Lia Zidaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29
LIMPEZIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343440_a_344769]
-
poate veni de niciunde mai repede decât de la medic! Cum se bucură ca un copil, de gesturi simple ale celor ce-o înconjoară cu afecțiune, un „La mulți ani!”, de ziua ei, 28 august, o face fericită, în schimbul unui număr infinit de liniști și alinări pe care le dăruie! La mulți ani, așadar, aceleia ce și-a dobândit iubire nu năzuind-o ca pe un drept sau un laur, ci ca pe un schimb sufletesc și egal! La mulți ani, doctoriței
DR. LUMINIŢA MARILENA PASCARIU. PENTRU FIECARE, CÂNDVA S-A NĂSCUT UN MEDIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343432_a_344761]
-
flăcări albe și flăcări negre, iar când aceste flăcări interferează și se unesc într-o singură flacăra, din ea se naște flacăra vie a adevăratei revoluții de conștiință universală. E bine să știe toată lumea, că universul este conștiința în expansiune infinită; că universul tehnologic, în angrenajul căruia suntem acum prinși toți oamenii, este o eliberare a omului către nimic: nu va trece nici cinci ani și sute de milioane de șomeri și pensionari din Europa, si nu numai, vor tânji după
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTEI IN 2012 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343450_a_344779]
-
albastru galben carmin febril orașul se închide tot enigmatic în glezne purpurii rezumat firesc al lui a fi într-o stare de fapt rotunjită la va fi la poezie la tine la mine la noi la cuvinte forma precisă sărutul infinit buză tușă sân arcada privirilor apoi se deslușește acel real iubim. Referință Bibliografică: Privesc arcada / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 921, Anul III, 09 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PRIVESC ARCADA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343508_a_344837]
-
ca de patriah de Moscova („smulsă cu mosoare/bigudiuri cu tot de la purtătorul sacru din Piața Roșie“, după cum mi-a declarat, în fața „nenumăraților martori“, vineri, 24 Ianuarie 2014, la Tibissiara > Timișoara, cu prilejul lansării cărților lui și, totodată, al sărbătoririi infinitei noastre zile de re-Unire parțială a Daciei), „scriitor-galaxie“ și important cercetător de arhive din spațiile valahofon, rusofon, turcofon etc., ortodox suflet/spirit generos de ens tolstoian (după cum ni-l arată și tabloul de mai jos, făcut de de Ivan Holomeniuk
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > MAGDALENA ALBU - IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului „Sensul vieții îl văd în creație, iar creația este de sine stătătoare și infinită!” MAXIM GORKI Despre Maxim Gorki, scriitorul Leonid Leonov, citat de Galina Maievschi, scria așa: „Cu toate că acest om aparține integral Rusiei, el nu aparține nici unei țări, nici unei națiuni. Patria lui e pământul, națiunea lui e omenirea.” Am sentimentul plenar că și
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
omenirea.” Am sentimentul plenar că și despre Maya Plisetskaya se poate spune exact la fel. O forță a naturii unică răsărită din fibra spiritului slav, ca o datorie a acestuia din urmă de a înlocui definitiv cuvântul rostit cu umbra infinită și nobilă a mișcării, dar și o uluitoare lecție de a descifra sensuri prin arta plină de grație a dansului clasic. Soliditatea filozofiei supreme a momentului Maya poate fi definită plecând și de la faptul că a trasa cu toată ființa
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
Upanishad care afirma că aceasta într-adevăr, în forma în care trascede dorința, este privată de merite ori privațiuni și este neînfricoșata. Că un barbat își îmbrățișează puternic dulcea soție nu exprimă nimic exterior sau interior, dar în sine această infinită entitate a îmbrățișării totale crează ideea supremă că nu mai există nimic altceva exterior sau interior împrejur. Această într-adevăr e forma în care toate obiectele dorinței sunt realizate, în care ei devin un tot unitar dincolo de orice dorința sau
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
foșnetul lui tulbura cu unde de harpă trecerea prin fiecare inel al materiei dezumanizate. .................................................. iubindu-se numai pe ei viața i-a învins cu legile ordonate de roata mișcării. timpul lor avea două culori perpetuaseră o lume a cauzelor logice infinite pornind de la scop prin nevoi ajungeau la necesitate -uitând- că simbolul lor era sentimentul inteligenței aveau dimineți în care lumina picura din amforele răsăritului formle vieții -unice- în modul de îmbinare al substanțelor cu energia ochiului stelar dar,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ameroșii un
ÎN CALEA LACTEE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344136_a_345465]
-
Catedrală din Salisbury” de John Constable. Apoi îmi iau cu emoție rămas bun de la măiastra ”Pasăre în zbor” a lui Brâncuși. Pun mâna pe ea și gandu-mi zboară în anul 1926, cănd dorește să ridice la New York o Coloană infinită, locuibila, înaltă de 508 m. ” Când m-am apropiat de New York cu vaporul am avut impresia că-mi văd atelierul la scară mare”. Se pare ca intenționa să construiască în Central Park un bloc în formă Coloanei infinite, o cladire
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
o Coloană infinită, locuibila, înaltă de 508 m. ” Când m-am apropiat de New York cu vaporul am avut impresia că-mi văd atelierul la scară mare”. Se pare ca intenționa să construiască în Central Park un bloc în formă Coloanei infinite, o cladire mai mare decât oricare alta, de trei ori mai mare decât obeliscul din Washington având în vârf pasărea(în 2005 la Christie’s una din păsări s-a vândut cu 27 milioane $!). Mai întârzii câteva minute. De data
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
sunt bântuite de vânturi aspre, care fac ca temperatura din cursul zilei să scadă până la apariția senzației de frig. La fel sunt și diminețile în primele ore, înaintea și după răsăritul Soarelui, până în jurul orei opt, timp în care întinsul infinit al apei devine mirific. Nu-mi dau seama de ce mi se pare atât de frumos și tulburător, fiindcă mai ieșisem dimineața pe punte, singura deosebire fiind că astăzi mă plimb cu Ingrid, alături de care lucrurile devin, nu știu cum, mai calde, pesemne
DRUMUL APELOR, 15 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344187_a_345516]
-
22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pe geana trandafirie de lumină în rouă dimineții senine peste întunericul nopții ziua se ivește măreață îmi îmbrățișează sufletul cu raze de soare îmi cresc apripi de dor mă înalț în zbor către cerul infinit mă pierd printre stele mângâi tăcerile fidele așteptărilor mă sprijin de zâmbetul tău ce în cale-mi răsare tu blândă ființă îți simt mereu prezența caldă ce aduce fericire în sufletul meu. Referință Bibliografică: Îmbrățișări de soare / Antonella Mocanu : Confluențe
ÎMBRĂŢIŞĂRI DE SOARE de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343067_a_344396]