3,341 matches
-
cursă lungă... Adică pupă mână ticăloșilor ăstora, că ăștia nu mai dau Înapoi, să știi”. Te-au Înhățat, te condamnă! Ceea ce s-a și adeverit... Se obișnuia la Uranus să sefolosească informatori În celule? Da. Da’ eram conștienți că erau informatori printre noi... Mie mi-a băgat un copil, Marius parcă-l chema, fusese În clasa a VI-a. Și i-am zis: „Băi, fii atent că eu am fost profesor”. Și mi-a zis: „Ne dau ăștia și bomboane, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spre Salcia, erau semințele băgate printre scânduri, și luam cu surcelu’ și scoteam câte un bob din ăla și Îl molfăiam În gură de foame... așa eram de Înfometați. Mâncarea până la urmă o Împărțeau brigadierii, care erau oamenii lor, erau informatori... Dacă vedeau o jumară Într-un ciubăr din ăla, Învârtea așa de bine polonicu’ Încât o lăsa la urmă pentru el. Mereu se Învârtea aia pe lângă polonic... și Îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă Îl
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că oi avea și eu ceva”... Și pe urmă mă duce la A. Constantinescu, și ăsta mi-a spus: „Da, domne, te Înscrii”. V-au mai căutat cei de la Securitate? De câte ori m-a chemat pe mine ăștia să mă facă informator! I-am driblat până au scos pistolul la mine: „Băi, banditule, dispari!”. Și-am spus: „Lasă, domnule, că Îl Întreb eu pe ministru, să vedem dacă ei v-au spus că trebuie să racolați oameni cu pistolul”. „Nu spui la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le, m-am convins ce regim atroce este comunismul. Așa ceva e de neînchipuit... Eu nu mi-am Închipuit că există oameni, bestii, și atâta nedreptate, În fond... Am cunoscut o mulțime de deținuți și toți erau nevinovați... Dacă vecinul era informator și tu spuneai: „Bă, vecine, ce-o fi, mă frate, că am visat tot cerul plin de avioane”. Dădea la notă informativă „Ăsta așteaptă americanii” și luai opt ani de Închisoare, c-ai avut un vis cu avioane... Cam așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Fără ea, aș fi fost trimis, „muscă la arat”, la Tg. Trotuș. În cazuri de necesitate, sîntem luați drept activiști, ceea ce, intim, eu nu mă consider nici o clipă. Mai ales în sensul acesta de supraveghetor al muncilor agricole și de informator al județenei de partid. Deși măsura e abuzivă și ofensatoare, colegii mei nu manifestă o opoziție de principiu, coerentă. Unul „înjură” doar pentru că a fost aruncat la mare distanță de oraș, altul (care, nu știu de ce, de la o vreme se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
soit qui mal y pense”; are și el volumul meu, cu ceva scris de mine pe el - o dedicație. Mi-am frământat capul, știam că le-am fost răspuns atunci și am reconstituit ce le-am fost scris În ziarul „Informatorul”447 imediat. Mi-am reamintit, noaptea, În pat. Nu mă pot opri să nu-ți trimit și matale răspunsul de atunci. Georgică 448 a plecat azi, dar va mai veni În septembrie. Cu deosebită afecțiune și cele cuvenite familiei, Todirel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl artistului). 449 Aluzie la volumul de schițe O femeie și o picătură de Întuneric, publicat de Teodor Tatos În perioada interbelică. 884 * „Informatorul”, martie 1933 Dintr-un condei, un șir Întreg de drame, Înmuguriri de zarzavat, de seră, Când spiritul e socotit În grame, Nu te juca cu cerebrala emisferă, și nu mai face alte epigrame. Teodor Tatos 45 (Fălticeni, nedatată) Dragă domnule
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
asuprirea din țara noastră. Începusem să mă pregătesc pentru a doua fugă și, ca orice om calculat, am strâns câteva mărci procurate cu mari riscuri la negru de la turiștii ce veneau prin Brașov. M-au găsit însă cu aceasta, pentru că informatorii, cărora eu le spun turnătorii Miliției, au ochii foarte deschiși și limba foarte ascuțită, în schimbul favorurilor primite din partea șefilor lor cu punga și cu burta mare din dosul somptuoaselor birouri puse la dispoziție de partidul și statul nostru atent și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ați plecat și, foarte șiret, încetul cu încetul, v-ați asumat toate înaltele funcții în stat, devenind un rege comunist absolutist. Un faraon care face ce vrea cu sclavii lui, reduși la tăcere de armate întregi de securiști, milițieni și informatori. Trăiască România! Jos cu tirania! Un grup de marinari români, [august] 1984, difuzată la 2 septembrie 1984 Postului de radio Europa Liberă, Suntem un grup de marinari care vrem să facem cunoscute unele aspecte pe care conducerea noastră de la direcția
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să le patroneze, măcar formal, lăsând teroarei polițienești pe toți deținuții, prin așa-zișii șefi de camere, șefi de echipe, brigadieri, agenți de cameră etc. etc. Demontarea sistemului de opresiune pentru cunoașterea lui cât mai exactă, determinarea agenților Securității, ai informatorilor miliției și ai ofițerilor, cât de cât corecți, să folosească tot selectiv notele informative dobândite în aceste vremuri nenorocite trebuie să preocupe pe toți românii gâtuiți laolaltă de jefuitorii Ceaușești cum îi numește SLOMR-ul, adică Sindicatul Liber al Oamenilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aceia care fac și cele mai multe provocări, adică determină pe cel urmărit să facă ceva pentru care să fie arestat și condamnat. Ca recompensă, ei rămân în libertate, iertați de faptele comise și la care nu i a îndemnat niciun provocator. Informatorul operativ este separat de anchetă și detenție, care cad în sarcina altor direcții și servicii pentru a nu fi deconspirați și mai târziu recunoscuți de victimele lor. în rândurile ofițerilor de Securitate și de miliție sunt de asemenea destui agenți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Biserica Ortodoxă Română, stat și societate în anii 30 Carmen Chivu, Mihai Albu Dosarele Securității. Studii de caz Bogdan Murgescu (coordonator) Revoluția română din decembrie 1989. Istorie și memorie Carmen Chivu-Duță Cultele din România între prigonire și colaborare Mihai Albu Informatorul. Studiu asupra colaborării cu Securitatea Dorin Dobrincu (editor) Listele morții. Deținuți politici decedați în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1945-1958 Marius Oprea Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948-1964) Gabriel Andreescu Reprimarea mișcării yoga în anii 80 Mircea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu aveam la vremea aceea telefon, unde locuiam) să mă invite la premiera de la Brăila a piesei sale Asta-i ciudat. Avea să fie, din nou, o Împrejurare „tipică” MRP. Participa boema pestriță a literaților, curtezanelor, militanților de toate culorile, informatorilor vizibili sau nu. Amical bâlci al deșertăciunilor. Acolo aveam să-l cunosc, Însă, pe Radu Petrescu și să mă bucur astfel În anii următori de benefica sa amiciție cărturărească. Încă mai surprins decât de evenimentul teatral de la Brăila am fost
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
repet În gura mare, să audă toți. Prezervativul istoriei române! Auzi, Prezervativul... Auzeam și mă Înveselisem de-a binelea, ziua Își răscumpăra, iată, prețul, nu prin floarea pe care mi-o oferise teatral Nichita Stănescu În văzul lumii și al informatorilor de tot soiul, ci prin vorbele pe care harul său tot mai schimonosit le scuipase, batjocoritor, pe afișele festiv naționaliste ale Partidului, pline În ultimul deceniu ceaușist de iconografia caricaturizată a Domnilor Încolonați să legitimeze apariția Marelui Urmaș cu stea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
maxim ca să se poată vorbi, a fost șocat complet”... Nimic din acest șoc nu era vizibil În Însorita Încăpere În care se desfășura dialogul scriitoricesc româno-american. Bellow nu menționase nimic deranjant pentru gazdele sale de la Uniune sau pentru megafoanele și informatorii aflați la post Între noi și nu părea să observe provocările. Aveam senzația că am reîntâlnit un soi de unchi bonom, niciodată prea implicat În treburile familiei noastre și fusesem copilărește mișcat doar când musafirul a mărturisit, În treacăt, că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Rezistența se spulberase, Întreaga lume Îi era deschisă. Și era sătul să-și mai caute noi Închisori.” Nici Keseru nu și-a vândut sufletul. În una din acele camere oficiale „unde se densifică toată indiferența lumii”, Keseru refuză să devină informator al poliției comuniste În schimbul eliberării și a „umbrei” de normalitate pe care opresorii i-o promit. El așteaptă, crispat, tortura. Diavolii improvizați, Îngăduitori sau neglijenți (ca atâția dintre confrații lor În scrisul lui Kertész), nu Îl forțează, ci Îl trimit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
formare a legionarului, dar privind perspectiva și strategia înaltă a acestei lupte, nu. Această lacună observată atât de Căpitan cât și de dușmani, a determinat timpul record în care Căpitanul își scrie (4 luni) cartea, iar din partea adversarilor îndesirea rețelei informatorilor pentru a nu le scăpa prada din mână. Apariția acestei cărți era atât de importantă pentru Mișcare, încât devenise o obsesivă problemă de onoare, pentru toți legionarii de cea mai mare încredere, din jurul Căpitanului, și mai ales pentru cei din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui. Încurajați de această promisiune, șefii organizației din Sibiu s-au prezentat în fața Căpitanului și i-au promis tipărirea lucrării sale în acest oraș. Corneliu Codreanu încredință manuscrisul profesorului Nicolae Petrașcu și îi ură noroc. Totodată, pentru a deruta pe informatorii ce se îmbulzeau în jurul lui, începu discuții cu mai multe edituri din București. Guvernul era informat zi de zi de aceste conversații, și pândea momentul în care Corneliu Codreanu va preda manuscrisul unei imprimerii, spre a-l confisca. Jocul acesta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dar înaintea precizărilor de poziție, care au avut loc după 17 Februarie 1938, în comuna sibiană Ghijana de Jos, a avut loc o întrunire a partidului legionar „Totul pentru Țară”, condusă de două personalități legionare: Dumitru Banea și Nicolae Petrașcu. Informatorii prezenți în sală (Solomon Ioan și Novac Ioan) alertează postul de jandarmi din comuna Vurpăr că în timpul luărilor de cuvânt cei doi care conduceau adunarea au adus acuzații jignitoare Regelui și primului ministru, Octavian Goga. Pentru punerea în temă a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și soacra ălui mai mare, înțelegându-l pe Primul Ministru, Octavian Goga, evidențiindu-se astfel ofensa adusă M.S. Regelui Carol al II-lea. Pentru stabilirea adevărului m-am transportat în comuna Ghijana și am cercetat cazul, rezultatul fiind după cum urmează: Informatorul Solomon Ioan, domiciliat în Ghijana de Jos nr. 100, județul Sibiu și informatorul Novac Ioan declară că în adunare a vorbit întâi Dumitru Banea și apoi Nicolae Petrașcu. Acesta, răspunzând întrebării din sală ce este „Camarila”, a explicat ce se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-se astfel ofensa adusă M.S. Regelui Carol al II-lea. Pentru stabilirea adevărului m-am transportat în comuna Ghijana și am cercetat cazul, rezultatul fiind după cum urmează: Informatorul Solomon Ioan, domiciliat în Ghijana de Jos nr. 100, județul Sibiu și informatorul Novac Ioan declară că în adunare a vorbit întâi Dumitru Banea și apoi Nicolae Petrașcu. Acesta, răspunzând întrebării din sală ce este „Camarila”, a explicat ce se înțelege prin acest termen.” La aceste declarații ale informatorilor se opun declarațiile lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
100, județul Sibiu și informatorul Novac Ioan declară că în adunare a vorbit întâi Dumitru Banea și apoi Nicolae Petrașcu. Acesta, răspunzând întrebării din sală ce este „Camarila”, a explicat ce se înțelege prin acest termen.” La aceste declarații ale informatorilor se opun declarațiile lui Mitu Banea și Nicolae Petrașcu, care recunosc că au explicat ce se înțelege în general prin „Camarilă” în opinia publică, dar nu au formulat această explicare ca o opinie a lor, ci doar ca o lămurire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Legionari-Circulară; Ședința secretă; Ziua a II-a; întreabă Primul Procuror; Ce e cu frățiile de cruce; Organizația „Prietenii Legionarilor” Corpul Legionar Moța-Marin; De ce facem exerciții de tir; De ce s-a activat după dizolvare; Violența ca metodă; Decorarea Nicadorilor și Decemvriștilor; Informatorii de la Statul major și Siguranță; Fondurile partidului Totul pentru Țară; Audierea martorilor; Depoziția D-lui I. Frollo; Audierea d-lui Gen. Dr. Constantinescu; Audierea d-lui Col. Polihroniade; Depoziția d-lui Prof. Eugen Chirnoagă; Audierea Părintelui Protopop Ion Moța; Depoziția
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
măsura ca toți refugiații care erau găsiți pe teritoriul Germaniei și se declarau că au fost legionari să fie dirijați spre Berkenbrück, numărul celor de aici ajunsese la 400 și desigur că între aceștia era simplu să se strecoare și informatorii lui Eugen Christescu, precum și ai Gestapo-ului. Era clar acest lucru, pentru că de câte ori Nicolae Petrașcu semnala că anumiți internați nu aveau nici o legătură cu Mișcarea Legionară, și ca atare trebuie scoși din comunitatea de la Berkenbrück, Wilms, funcționarul de la poliția locală
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
roagă pe Nistor Chioreanu și Ovidiu Găină să plece imediat la Berkenbrück, pentru a-i alerta pe cei de acolo. în gară la Berkenbrück, Găină a zărit doi tineri din cei din lagărul de la Rostock pe care îi știa de informatori. Cei doi s-au îndreptat spre ei ca să-i rețină. Aceștia, observându-i, au fugit prin mulțimea din gară și sau făcut nevăzuți. Redăm acum cuvântul lui Nistor Chioreanu, care în cartea lui, „Legionarii români la Berkenbrück” ne relatează: „Cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]