3,685 matches
-
realizarea unor proiecte strict individuale, în primul rând, dar și prin noi deschideri externe, spre zone până atunci nefrecventate: orientalistică (India, cazul lui Mircea Eliade), zona anglo-saxonă, dar și filozofiile iraționaliste, mistice etc. opuse, în general, filozofiei tradiționale de catedră. Instaurarea regimului comunist, după 1947, și politica sa de izolare antieuropeană totală, în principiu ermetică, au produs alte două tipuri de integrare europeană. Cel dintâi a avut un sens net de rezistență (prin cultură, dar nu numai; am discutat anterior această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al II-lea, supranumit Cel Tânăr (1819-1821), care se apropie de conducerea Eteriei. Un studiu relativ recent, adaugă două elemente pe care noi le considerăm importante: obligativitatea domnitorilor de a înlocui coroana voievodală cu un alt însemn, cuha (începând cu instaurarea efectivă a dominației otomane), deoarece numai sultanul avea dreptul juridic de “purtător de coroană”, ca element al veleității de dominație universală a sultanului, ca șef suprem al Imperiului otoman; în aceeași perspectivă, folosirea conceptului de tron era interzisă domnitorilor Moldovei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de tratatele bilaterale ruso-turce, ori de ocupațiile militare repetate, ale armatelor țariste (cu întregul noian de impuneri economice, politice, juridice), situația internațională, în care Principatele au fost implicate progresiv, a fost de natură să pregătească, din punct de vedere juridic, instaurarea garanției colective a Marilor Puteri, etapă fundamentală pe calea înfăptuirii unității și a independenței de stat. Am considerat important să includem un capitol general de punere în context. Vom aborda în cuprinsul acestuia aspecte teoretice și conceptuale, dar și toate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
rezultate ale demersurilor diplomatice întreprinse la Londra, sultanul a acceptat, pe data de 2 februarie 1833, la insistentele consulilor rus și austriac, un ajutor militar rusesc compus din 30 000 de oameni și o flotă care să apere Constantinopolul. Perspectiva instaurării unui protectorat rusesc asupra Imperiului otoman a determinat mobilizarea Franței. Amiralul Roussin, ambasadorul francez la Constantinopol, a prezentat pericolele implicării militare rusești și l-a convins pe sultan să semneze o convenție la 21 februarie 1833, prin care acesta accepta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în condițiile unei stabilități politice superioare și a unui personal diplomatic mult mai deschis față de realitățile românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, diplomația britanică a dus o politică de instaurare și apărare a supremației și prestigiului britanic în Europa și în lume. în acest sens, Londra a căutat să neutralizeze orice tendință susceptibilă de a-i afecta interesele comerciale și politice, plecând de la conservarea statu-quoului, a echilibrului european, bazat pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cuvântului sunt în relație de corespondență/ directă proporționalitate cu gradul lor de motivare. De aceea, sacrul este "spațiul în care acționează în mod deplin puterea cuvântului motivat", iar profanul, "spațiul în care această putere dispare aproape cu desăvârșire, dată fiind instaurarea arbitrarietății cuvântului"47. Pornind de la clasificarea pe care o face Lucian Blaga în timp-havuz ("orizontul unor trăiri îndreptate prin excelență spre viitor"), timp-cascadă ("orizontul unor trăiri pentru care acccentul supremei valori zace pe dimensiunea trecutului") și timp-fluviu (care își are
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comparația cu Lucian Blaga, pe care o începusem chiar în debutul acestei secțiuni. Vorbeam acolo de anumite asemănări între cei doi gânditori: ambii debutează în jurul anului 1930, prin proiecte de resemnificare a contradicției, sub impulsul dat de experiența microfizică, promițând instaurarea unor moduri noi de gândire, în care logica clasică să fie depășită. La Blaga, acest lucru se concretizează într-o nouă metodă, orientată spre minus-cunoaștere, care procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
jurnalist) la identificarea de sensuri. Se realizează astfel, comunicarea jurnalist-public în baza unei împletiri specifice a informației cu cunoașterea prin coparticipare. Este un tip de cunoaștere care implică din partea publicului-receptor identificarea mesajului informațional al unui text/ titlu și "participarea" la instaurarea de sensuri/ la identificarea referenților din mesajul derivat/ persuasiv. Nu în toate contextele "contraatac" contribuie la construirea unei imagini pozitive a persoanei publice, așa cum se poate deduce din exemplul de sub 4. Judecată din perspectiva raporturilor de sens care se stabilesc
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aplecarea pentru scandaluri și subsoluri ar semnala o afecțiune, o boală psihică sau/și morală. În tot cazul, opusul lui Înalt, superior, sus, la aer, a poziției de dominare a situației. Lehamitea are Însă și o urmare, o consecință psihică: instaurarea unei stări de apatie, de indiferență. Grecescul apatheia cheamă alte cuvinte-surate care-i Întregesc Întinderea: impasibilitate, indolență, indiferență, inerție, lene (cognitivă, socială), stare depresivă. O insensibilitate față de idealuri, incapacitate de a reacționa, inapetență pentru emulație. Când ajungem aici, suntem În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Quintul și înaintarea otomanilor în sud-estul continentului. Redresarea europeană de la sfîrșitul secolului al XV-lea După un secol și jumătate de tulburări de tot felul, a doua jumătate a secolului al XV-lea reprezintă pentru Europa epoca redresării și a instaurării unei ordini pe baze noi. Sfîrșitul războiului de o sută de ani, restabilirea ordinii monarhice mai întîi în Franța și ceva mai tîrziu în Anglia, reunificarea monarhiei spaniole, acel "modus vivendi" stabilit în Italia și în Sfîntul Imperiu la sfîrșitul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
noile curente economice (burghezia comercială) care încearcă să se elibereze de puterea absolută a suveranilor. În Franța, monarhia absolută triumfă după tulburările provocate de Frondă 63. În Anglia, monarhia este zguduită de o revoluție care duce la execuția regelui și instaurarea unei republici efemere. În Provinciile Unite izbucnește un conflict între puternica burghezie din provincia Olandei și pretențiile monarhice ale familiei de Orania. Distruse de înfrîngerea în fața Franței, posesiunile Habsbur-gilor nu prezintă același dinamism. Spania cunoaște începutul unei lungi decadențe, iar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
edicte, declarații sau hotărîri ale Consiliului. Șef al administrației, el numește pe "ofițerii" însărcinați să-i execute hotărîrile și este singurul care are dreptul să bată monedă și să perceapă impozite. În sfirșit, numai el poate hotărî pacea sau războiul. Instaurarea acestei autorități absolute implică desăvîrșirea unei monarhii birocratice care se află și ea în germene încă din Evul Mediu. Ludovic al XIV-lea o aduce la stadiul de perfecțiu-ne. "Rege prin grația lui Dumnezeu", el nu concepe să încredințeze unui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Declarației Drepturilor din 1689, dar se opune practicii instaurate din 1714. Om cu autoritate, foarte popular în rîndurile micii nobilimi de provincie, protestant sincer, el se va lovi de whigi și va încerca să oprească sistemul parlamentar în curs de instaurare. Regele încearcă mai întîi să înlăture pe conducătorii whigi și mai ales pe William Pitt, înlocuindu-1 cu Lord Bute. Această tentativă eșuează și provoacă o agitație a radicalilor împotriva Prerogativei regale. George al III-lea pare mult mai aproape de a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sătul de această guerilă permanentă declanșată de Parlament împotriva lui, își dă demisia în 1782. După un scurt intermediu whig, regele îl cheamă la conducere pe fiul lui Pitt, care are același prenume ca tatăl său, William. În timpul guvernări sale, instaurarea regimului parlamentar devine ireversibilă. Al doilea Pitt și calea spre parlamentarism Prim ministru la 23 de ani, al doilea Pitt a fost crescut de tatăl său (mort în 1778) pentru a conduce. El apare ca un liberal reformator, deschis la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
repede idealurile, chiar dacă cruciada pentru libertatea popoarelor se transformă într-o tentativă hegemonică, este totuși adevărat că principiile sale sînt răspîndite în întreaga Europă prin intermediul armatelor franceze ale Revoluției și ale Imperiului și că această ideologie va supraviețui încercării de instaurare a unei dominații căreia i-a servit de pretext. Europa contemporană se naște din această abundență de idei și din această vastă repunere în discuție pe care o reprezintă douăzeci de ani de dominație franceză. Revoluția "Luminilor" Din 1789 pînă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dintre noul drept revoluționar și cel al vechiului regim și scoate în evidență faptul că în Europa, coexistența a două concepții radical opuse este imposibilă. Europa secolului al XVIII-lea a rămas o Europă dominată de dreptul prinților. Revoluția proclamă instaurarea dreptului popoarelor. Numeroase adunări revoluționare locale se lovesc de acest fapt: Serbarea Federației, care adună pe Champ de Mars, la 14 iulie 1790, pe reprezentanții tuturor provinciilor, are drept temă acest principiu. Chiar în interiorul frontierelor fran ceze, Constituanta trebuie să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
civil. Începînd din 1807, el le impune statelor care trec sub dominație franceză: Confederația Rhinului, Olanda, Westfalia, Portugalia, Spania și mai ales Italia. Prezența francezilor nu se limitează doar la elaborarea unor Constituții inspirate de cea din Franța. Ea determină instaurarea egalității civile, a libertății religioase, desființarea corporațiilor, abolirea dijmei și a drepturilor feudale, vînzarea bunurilor ecleziastice și dezvoltarea administrației moderne. Activitatea Imperiului tinde deci să creeze monarhii surori, apropiate prin practicile politice, organizarea socială, obiectivele urmărite și modul de a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Auguste Comte a distins studiul fizic al fenomenelor de metafizic?; cunoa?terea societ??îi trebuie s? se sprijine pe observa?ia ?tiin?ific? ?i pe experimentare, iar savan?îi s? devin? un fel de �preo?i� care s? lucreze la instaurarea unei solidarit??i sociale noi. Comte a dat nume sociologiei că ?tiin?? a socialului estim�nd c? ea va �ncorona edificiul ?tiin?elor. H. Spencer a preconizat un mers irezistibil al societ??ilor umane de la simplu la complex, de la omogen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?rora se distribuie seriile statistice, unii f?c�nd din aceste valori medii norme (au propus ca norme mediile statistice pe care le-au aflat prin cercetare). Tocqueville a analizat democra?ia �n America pentru a putea lucra la instaurarea ei �n Europa, avertiz�nd asupra pericolelor conformismului, despotismului, dezl?n?uirii f?r? m?sur? a libert??ilor prost �n?elese. Produc?ia bunurilor ?i a serviciilor este unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate, ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p?rea s? �nsemne victoria �mediocrit??îi burgheze�. Este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist?. Unii r?m�n la distan?? de nazism, al?îi se arăt? favorabili acestuia; instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate elanului sociologiei germane; majoritatea revistelor de sociologie dispar; sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania ?i se exileaz? cu prec?dere �n SUA. Dincolo de Atlantic, Statele Unite cunosc o er? industrial
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ional?� (�mpotriva �ordinii feudale� sau a puterii discre?ionare a imperiilor: turcesc, rusesc ?i habsburgic ). S�nt istorici care eviden?iaz? contribu?ia c�torva familii ?i a c�torva personalit??i marcante �n lupta contra feudalit??îi ?i pentru instaurarea unor rela?îi capitaliste. O altă ar fi existen?a �claselor superpuse� (cum spune Eminescu), o altă existen?a �ob?tilor s?te?ți�, iar o altă �formele f?r? fond�. Am dat ?i �spectacole de ordine ?i echilibru� � spune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
efectiv cabinetele europene. Simion B?rnu?iu a scris Rom�ni ?i unguri� (1848) că ?i Dreptul public al rom�nilor (1867), August Treboniu Laurian, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Aricescu ?.a., forma?i �n ?coli franceze sau germane, animau spiritele pentru instaurarea unei �noi ordini� �n Principate. Ion Ghica, Nicolae B?lcescu, Mihail Kog?lniceanu, Bogdan Petriceicu Ha?deu ?.a. au subliniat necesitatea diagnostic?rîi societ??îi rom�ne?ți ?i au c?utat solu?îi reale la probleme reale. Pentru c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a �civilizat? ) spre starea de natur?, spre haosul originar, din care umanitatea cu greu a putut ie?i; apoi, pentru c?, �n Fran?a, ea se bazeaz? pe teorii abstracte, pe vederile filosofilor care dispre?uiesc �realit??ile�. Dup? Burke, instaurarea unei noi societ??i nu se poate face prin decret. Institu?iile care, la un moment dat, administreaz? activitatea oamenilor, s�nt rodul unei dezvolt?ri lente, comparabile cu aceea pe care o cunosc organismele vii. Via?a �n societate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?it de secol. De Greef s-a devotat ap?r?rîi clasei muncitoare �ntr-o ?ar? �n care revolu?ia industrial? nu era un cuv�nt gol. Inspir�ndu-se din Proudhon, el ap?r? ideea de reciprocitate ?i veste?te instaurarea rela?iilor sociale echilibrate �ntre clase prin interpunerea sindicatelor. Teoria să a claselor nu are caracterul sistematic pe care �l va lua �n marxism. Pentru el, diviziunea claselor, chiar dac? acestea s�nt bazate pe proprietatea asupra mijloacelor de produc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1932). Aparte de acest curent, �n Austria, economistul liberal Joseph Schumpeter �?i conținu? lucr?rile teoretice asupra claselor sociale (1951), iar Paul Lazarsfeld, pe atunci socialist, conduce cercet?ri empirice asupra tineretului (1931) ?i ?omajului (1933). Sociologii germani sub nazism Instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate acestui elan. DGS �?i ?ine ultimul congres �n 1934 sub controlul ideologilor nazi?ți ?i pune cap?ț activit??ilor prin grijă lui Freyer. Majoritatea revistelor de sociologie dispar. Sociologii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]