3,529 matches
-
modalități de a interpreta universul. De aici urmează variații interpretative, construcții raționale, noi forme simple sau complexe de imaginar pulsional, reinterpretări din alte perspective a textelor exterioare. Puritatea mesajului de început se păstrează doar în primele secole. Chiar dacă apar variații interpretative, și în acest caz ne referim la erezii, există spații care încearcă să păstreze simplitatea mesajului. Astfel este și spațiul monahal de început. În secolul al III-lea, din dorința de perfecționare spirituală dublată de represiunile la care erau supuși
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Această construcție de imagine prin raționalizare și interpretarea în stil clasic a mesajului biblic constituie prima sursă a raționalizării noului imaginar. Mulți dintre părinții bisericii au avut o educație clasică, iar lucrărilor acestora s-au conformat prin stil și modalitate interpretativă acestor forme. Elementele de retorică specifice se întâlnesc în cazul unor mari nume ale patristicii. În cazul lui Vasile din Cezarea sau al Sfântului Grigore din Nazianz, de exemplu, care au studiat retorica timp de patru, cinci sau opt ani
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dură a imaginarului la una deschisă, preambul pentru imaginarul pulsional. Deschiderea determină varietate de imagine urmată de o difuziune a informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații interpretative și comportamentale. Deschiderea culturală specifică universităților are loc în perioada carolingiană, când prin comparație cu lumea arabă și cea bizantină Carol cel Mare s-a hotărât să realizeze din imperiul său un exemplu cultural pentru lumea occidentală. El îl aduce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obliterează referința, dar o face ambiguă". Și la Umberto Eco: "Ambiguitate este un artificiu foarte important, pentru că ea funcționează ca anticameră a experienței estetice cînd, în loc să producă o simplă dezordine, trezește atenția destinatarului și îl pune în situația de orgasm interpretativ; destinatarul este stimulat să scruteze flexibilitatea și resursele latente ale textului pe care-l interpretează, ca și pe acelea ale textului la care se referă. [...] Definiția operațională cea mai utilă formulată în legătură cu textul estetic este cea oferită de Jakobson care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Modul În care se relaționează cu trecutul este o temă destul de des Întâlnită În scrierile sale. Față de trecut este critic, dar critica sa este realistă, Înțelegătoare, nu este nici nostalgică nici acuzatoare, nu deplânge trecutul ci Îl cunoașteintim, atent, sensibil, interpretativ. Nu crede În supremația vreunei perioade sau generații istorice, nici măcar În cea prezentă, ci este fascinat de modul de metamorfoză continuă alucrurilor. „Eu i-am răspuns că veșnicia, sau ceea ce ne Închipuim noi În concepția acestui cuvânt, nu se vede
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
scrieri se caracterizează prin obscuritate și inconsecventa terminologica, punând numeroase probleme de interpretare. Din felul în care procedează Coșeriu, se desprind cel puțin două elemente care merită reținute și aplicate: (1) la nevoie, se poate apela la un dublu cadru interpretativ, adică, mai întâi, (α) ex negativo și, apoi, (β) în manieră pozitivă; (2) există două moduri de a face hermeneutica în manieră pozitivă: (α) un mod extern și static și (β) un mod intern și dinamic. Acum îl voi lăsa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
explice ce înseamnă toate acestea. Astfel, referindu-se la Vico în a sa Istorie a filozofiei limbajului, el spune în felul următor: "Pentru o mai bună înțelegere a filozofiei limbajului la Vico, problematizările acestuia trebuie prezentate într-un dublu cadru interpretativ: mai întâi ex negativo, pe fundalul unei scheme a treptelor cunoașterii propuse de Leibniz, si apoi în manieră pozitivă, în cadrul propriei gnoseologii a lui Vico" (Coșeriu, 2011, p. 352). Ceva mai departe, comentându-l tot pe Vico, Coșeriu atinge o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
strict de litera textului interpretat, sau poate depăși textul pentru a încerca să arate ce a voit "de fapt" să spună autorul pe care îl interpretează sau ce ar fi putut să spună acesta? Oare cel care întreprinde un demers interpretativ trebuie să se comporte ca Xenofon, care atât cât putem aprecia astăzi acest lucru relatează cu fidelitate ce știa despre Socrate, sau ca Platon, care în dialogurile sale a "gândit mai departe" doctrina lui Socrate? La Xenofon găsim probabil exact
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1997b, pp. 19-20). Cred că merită să procedăm similar și în cazul lui Hașdeu. Pentru o mai bună înțelegere a concepției sale, se poate apela la dublul cadru explicativ de care vorbea Coșeriu, numai că, de data aceasta, pentru modul interpretativ ex negativo, propun că rolul lui Leibniz să fie preluat de Coșeriu însuși. Altfel spus, voi încerca să prezint, până la un punct, pentru mai multă claritate, ideile și intuițiile lui Hașdeu despre limba și limbaj prin intermediul teoriei coșeriene o doctrină
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
funcții și responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
funcții și responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
IPOSTAZE STRUCTURALE ÎN ACTIVITATEA DUO-ULUI DE PIAN 1.1. Actul interpretativ - aspecte tehnice ale activității interpretative Situat la granița dintre solistică și muzică de cameră, duoul de pian constituie un domeniu particular al genului cameral. Ansamblul de duo pianistic la patru mâini provine din construcția claviaturii și resursele muzicale ale instrumentului
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
IPOSTAZE STRUCTURALE ÎN ACTIVITATEA DUO-ULUI DE PIAN 1.1. Actul interpretativ - aspecte tehnice ale activității interpretative Situat la granița dintre solistică și muzică de cameră, duoul de pian constituie un domeniu particular al genului cameral. Ansamblul de duo pianistic la patru mâini provine din construcția claviaturii și resursele muzicale ale instrumentului. În comparație cu celelalte forme de duo
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
individuală. Pianistului solist, virtuozului obișnuit să fie în centrul atenției publicului, i se oferă o altă perspectivă, altruistă, deschisă; el trebuie să se subordoneze partenerului și împreună cu acesta să formeze un cuplu pianistic capabil să rezolve multiplele exigențe ale actului interpretativ. Implicarea celor doi pianiști într-o formulă instrumentală nouă presupune și partajarea acestora în Primo și Secondo. Schema construcției omofon-polifon la patru mâini cuprinde notarea convențională I și II mâna dreaptă și respectiv stângă a Primo-ului și cu III
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
într-o manieră firească în fața publicului. O gestică bine studiată, însoțită de flexibilitatea poigné-ului, concretizată în multitudinea de poziții ce pot fi abordate și, de aici, varietatea atacurilor, constituie elemente de natură să determine o interpretare muzicală expresivă. În actul interpretativ, grija pentru un sunet clar și de o variată expresie, tempoul bine ales, dozarea artistică a timbrului și a intensității sonore pot contribui la exprimarea cât mai viabilă a conținutului lucrării. Dacă muzica este sunet, atunci primordiala preocupare a oricărui
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
rezultă: tempoul, accentele, legăturile între mișcare și dinamică etc. Indicațiile cu care sunt notate mișcările și fluctuațiile lor, ca și nuanțele, având un caracter relativ, realizarea lor este legată de posibilitățile tehnice, psihofiziologice și culturale ale interpreților etc. Dar actul interpretativ nu este un domeniu al liberei inițiative a interpreților. La baza procesului interpretării nu stau numai elemente „imponderabile”, cum ar fi bunul gust sau tehnica, talentul sau dispoziția de moment, atmosfera etc., ci și elemente distinct notate, logice, analizabile. În
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cazul muncii dedicată duo-ului de pian pentru a ajunge la o recreare fidelă și artistic valabilă a partiturii, este necesar ca cei doi să acumuleze anumite cunoștințe asupra acesteia, pentru a o înțelege și pentru a ajunge la concepția interpretativă cea mai apropiată de intențiile compozitorului. Interpreții (la diferite niveluri de evoluție și experiență acumulată în ansamblul de duo pianistic) au stocate în memoria lor, prin educație, un complex bagaj informațional privind relațiile de intensitate și de timbru cele mai
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
minuțios pentru a distinge versiunea originală de contribuția uneori prea subiectivă a redactorului. De aceea confruntarea mai multor ediții realizate de muzicieni experimentați devine deosebit de utilă, fiecare din acestea reprezentând în ultimă instanță o anume viziune, rezumând uneori și tradiția interpretativă a unei epoci. Chiar și unele indicații de interpretare din textul original, care aparțin însuși compozitorului, trebuie revăzute uneori în mod critic, ele referindu-se, în unele cazuri, la pianele epocii respective, cu posibilități mecanice și acustice care le erau
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
elementul IV) accentele au fost adăugate conform partiturii originale. În măsura 12 (Primo - sopran), ultima notă în manuscris și în prima ediție are valoarea de pătrime. Scriitura editurii Haslinger (ultima notă cu valoare de optime) a fost preferată din rațiuni interpretative. În prima ediție, măsura 13 (Secondo - elementul IV), a doua parte a măsurii nu este frazată. Ex. - Var. II (Primo și Secondo) 22 Partitura originală nu are apogiatură în măsura 6 (Primo - sopran). Ex. - Var. III - Primo În concluzie, putem
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cât și configurația ritmică vor deveni mult mai clare și vor putea fi asimilate mult mai ușor, în special de elevi. Deși textul muzical rămâne prima și cea mai importantă sursă în cunoașterea și înțelegerea creației unui compozitor, specificul artei interpretative impune necesitatea folosirii și altor surse de informare. Prima din aceste surse complementare poate fi considerată cunoașterea creației compozitorului respectiv, luată în ansamblul ei, ceea ce favorizează înțelegerea caracteristicilor stilistice și de limbaj ale lucrării acestuia. Indiscutabil, cunoașterea evoluției stilistice și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
calitățile sunetului descrise mai sus - a raporturilor metrico-ritmice, precum și redarea lor la instrument. Așa cum bine se știe, tempoul unei lucrări este o chestiune pe cât de importantă în ansamblul execuției, în interpretarea celor doi, pe atât de dificilă. O aceeași concepție interpretativă poate avea ca efect expresii total diferite în condițiile unor tempouri doar puțin diferite. Referitor la înțelegerea contemporană a noțiunilor de ritm și tempo, Neuhaus spune „... cu prilejul interpretării unei bucăți muzicale, ritmul, în general, trebuie să se apropie mai
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sunete componente ale melodiei sau ale planurilor sonore. Arta de a valorifica indicațiile dinamice, așa ca și tușeul celor doi pianiști, asigură anamblului de duo o interpretare de un înalt nivel artistic. Rezultanta tuturor elementelor de expresie prezente în actul interpretativ, este frazarea, pe care J.J. Rousseau o considera o adevărată „punctuație” a sintaxei muzicale. Ea are în vedere sublinierea conținutului lucrării muzicale, punerea în lumină a arhitectonicii ei în ansamblu și în detaliu. Nesesizarea și nesusținerea traiectoriei discursului muzical , adesea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sublinierea conținutului lucrării muzicale, punerea în lumină a arhitectonicii ei în ansamblu și în detaliu. Nesesizarea și nesusținerea traiectoriei discursului muzical , adesea ascunsă primului contact cu textul, aduce după sine lipsirea interpretării de fluență și de expresie. Pentru că orice intenție interpretativă pleacă de la o corectă descifrare a conturului traiectoriei frazei, și apoi de la capacitatea corespunzătoare de susținere a acesteia, bazată în primul rând pe o tensiune specifică a expresiei ca o tendință continuă de desfășurare a discursului. Pentru că, afirmă pianistul și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și structurarea lor într-o formă închegată în cadrul Sistemului I-IV. În finalul acestui capitol, ca o concluzie a problematicii abordate, ne permitem să cităm din volumul pianistei L. Rădulescu. În lucrarea Muzica pentru duo de pian - istoric și implicații interpretative, un veritabil manual al artei pianistice la patru mâini, câteva dintre cerințele fundamentale ale tehnicii instrumentale de duo, cerințe care acoperă aproape în totalitate aspectele realizării pianistice ale repertoriului, raportate la abilitățile celor doi interpreți:compatibilitate tehnică; - tușeu omogen;complementaritate
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
componentă tehnică specifică interpretării și pentru duoul de pian cu evidente particularități datorate în primul rând poziției neobișnuite a pianiștilor față de mecanismele de acționare. Dar problema pedalizării nu are numai acest aspect, eminamente fizic, ci cuprinde în întregul ei concepția interpretativă muzicală. În practica duo-ului de pian, ca regulă generală, pedalizarea se atribuie secondo-ului. Dar pedalizarea poate fi preluată și de Primo sau împărțită (alternativ sau parțial) în funcție de textul muzical, cu referire directă la registrele în care se cântă și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]