6,103 matches
-
unde opoziția și diferența de limbaj și în acțiune creează identitatea social-politică a omului modern. A te opune și a te diferenția în raport cu ceilalți este o formă prin care rezistența devine acțiune (contra)politică. Ideea criticismului nihilist și a opoziției intrinseci față de tot ceea ce se desfășoară în societate ca forță perpetuează tautologia foucauldiană, astfel că orice putere și instituire a ei sunt blestemate să fie însoțite de o rezistență sau de posibilitatea creării unei rezistențe. Singurul politician care a depășit relația
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un sistem social-politic, o serializează. Acest sistem o "modelează" și o "reprezintă" sub forma dezbaterilor, a polemicilor, dar și a atacurilor, a denigrărilor etc. Astfel un lucru (o carte, o idee, un autor) are valoare, nu atât de piață, cât intrinsecă, prin seriile de schimbări graduale ce sunt produse într-un anumit domeniu al cunoașterii și al practicilor sociale și împotriva ideilor înrădăcinate de o tradiție și printr-o ierarhie social-politică a reprezentării. În esența lui, liberalismul funcționează prin acest motor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
contractului de societate, în timp ce periodicitatea distribuirii acestora este numai de natura sa. Prima de emisiune reprezintă, alături de dreptul de preferință, un mijloc de salvgardare a drepturilor vechilor acționari, care, ca urmare a sporirii numărului de acțiuni, își văd diminuată valoarea intrinsecă a acțiunilor. Prima de emisiune reprezintă diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea nominală a acțiunilor pe care trebuie să o suporte noii acționari și este destinată acoperirii cheltuielilor emisiunii precum și a diminuării valorii intrinseci a acțiunilor vechi. Prima de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acțiuni, își văd diminuată valoarea intrinsecă a acțiunilor. Prima de emisiune reprezintă diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea nominală a acțiunilor pe care trebuie să o suporte noii acționari și este destinată acoperirii cheltuielilor emisiunii precum și a diminuării valorii intrinseci a acțiunilor vechi. Prima de emisiune are o dublă funcție: • să acopere cheltuielile de emisiune, astfel încât societatea să beneficieze de integralitatea sporului de capital; de aceea, este necesar să fie vărsată integral la data subscrierii, cheltuielile efectuate de societate pentru
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pe puterea de analiză și de sinteză a elevului și nu doar pe capacitatea lui de memorare, de înmagazinare a unui volum cât mai mare de date, pe care uneori nu știe cum să le folosească sau nu sesizează legătura intrinsecă care se stabilește între ele. Metoda rămâne „un drum străbătut deopotrivă de elevi și profesori” în atingerea obiectivelor instruirii (Ion Berca, Metodica predării limbii române, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974, p. 51), de aceea rolul ei este decisiv în
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3029]
-
als ob) se instalează deja în imaginea anticipatoare a scenei care urmează a fi jucată. Spațiul gol, traversat doar de suflul indicibil, premonitoriu, al unui ce iminent în ordinea acțiunii își subjugă spectatorul. Scena se impune cu toată dinamica ei intrinsecă. Aflată în așteptarea protagoniștilor, prefigurează un spațiu al deplierii, promițător. Emoția extremă, de privitor voyeur a naratorului proustian, chiar la începutul volumului al patrulea al romanului În căutarea timpului pierdut, se edifică treptat, deslușinduse astfel vinovată, dar cu o preștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cel mai popular, al prezentului nostru romanul. De neimaginat astăzi în afara genului autarhic romanesc, ficțiunea modernă sub forma narațiunii de lungă întindere concurează mai departe domeniul realului, propunînd o lume care ascultă concomitent de puterea a două legi: cea estetică, intrinsecă, și cea reprezentativă, referențială, în joncțiune cu logica realului. Putere de reprezentare aveau, consfințită încă din estetica antică (mimesis), și celelalte genuri. Viața în filigranul existenței sau filtrată, spre înălțimile clarificate ale esențelor, e de găsit în general în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
obiectului. O formă a "descompunerii" vii, în care E. M. Cioran, de pildă, întrevedea, în stilul caracteristic, golul: "Credința că psihologia ne permite să ne descifrăm esența avea să ne lege de actele noastre, de gîndul că ele au o valoare intrinsecă sau simbolică. A apărut apoi snobismul "complexelor" ca să ne-nvețe să dăm amploare nimicurilor noastre, să ne lăsăm orbiți de ele, să ne înzorzonăm eul cu facultăți și profunzimi pe care, evident, nu le are." (2) Deși "scepticul de serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nu este indisolubilă, familia reprezintă valoa rea de bază a societății pe care Bi se ri ca încearcă s-o prezerve în orice condiții, pe care o predică în orice moment. Între ordinea domestică și cea socială există o legătură intrinsecă, una nu poate fi men ți nu tă fără cealaltă, iar supune rea femeii devine esen ția lă în păstrarea ra por tu ri lor sociale. Con di ția femeii se con struieș te astfel în funcție de sistemul de do mi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stimulându-i geniul spre "izbânzi și slavă". În același sens, plutarchienele Vieți paralele l-au influențat pe Napoleon. Astfel înțeleasă, istoria ca disciplină nu e un simplu depozit de fapte, ci un mod de a contribui la istorie, o parte intrinsecă. Nu trebuie să vedem în ea o metaistorie, senină și distantă, ci prelungirea firească valorizantă, a actului istoric și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
comun, ne explică Sábato, scriitorul și nebunul, numai că, dacă pentru nebun este o stare, pentru scriitor este o vizită. "Oricum, amândoi sunt bolnavi"17. Fervent cititor al lui Pascal, Cioran exalta și el nebunia, care ar fi atât de intrinseca condiției umane, ca "și dacă nu ești nebun, e tot o formă de a fi", de unde, cum remarcă Fernando Savater, "si cruzimea sumbră și veselă a dispoziției sale, ca și resemnarea să, la care ajunge și pe care o menține
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ci și singura noastră credință, încetam de mai fi solidari cu ceva: eretici ai existenței, suntem excluși din comunitatea viilor, a căror singură virtute este așteptarea febrila a ceva ce nu este moartea"37. Sábato face din tema singurătății frământarea intrinseca ființei umane și tema fundamentală a romanelor sale. Unul din personajele sale, pictorul Pablo Castel, comite crimă din teama de singurătate: "Acum, că-mi pot analiza sentimentele în liniște, (...) simt că, într-un fel, plătesc nebunia de a nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
oamenilor și universul ideilor"16. Petrarca în Secretum 17 scrie: "Taedium vital dezgustul de viață este singura pasiune aspră, dureroasă și cumplită în stare pură". Cioran pare a-și însuși această stare, devenind apologetul dezgustului de viață, al lehamitei că intrinseca vieții. În fața neantului, este sinuciderea o soluție? se întreabă Cioran. Din punct de vedere teoretic, da, gândul că te poți sinucide oricând deja te eliberează. Vede în sinucidere "un act religios", pentru că e o încercare de mântuire, "nirvana prin violență
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
element specific și singular care se sustrage rațiunii, este inefabilul, inaccesibil înțelegerii la nivel de concept". Unul din aspectele acestui element "în întregime sui-generis", cum spune Otto Rudolf, este "misterul", si la această parte a "numenului" se referă Sábato, ca "intrinsec absolutului", ascuns și secret, care nu se înțelege, nici nu se concepe, care nu este cotidian, nici familiar, dar care fascinează, atrage, captează și exalta. Ca artist, Sábato vede absolutul în chipurile diverse ale purtătorilor săi, nu numai in personajele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
totul este groază și mizerie. Băiețașul acesta, în condiția lui umila de lustragiu, mi-l arată pe Dumnezeu. Un Dumnezeu în care n-am putut să cred mereu, desi mă consider un spirit religios"49. Pentru Sábato, Dumnezeu înseamnă valoarea intrinseca a ființei umane, este o profundă speranța în absolutul din fiecare, la care face neîncetat apel în vremurile de debusolare pe care le trăiește omenirea acum, în măsura în care suntem capabili să recuperăm valorile spiritului care se găsesc în interiorul nostru și care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
necunoscută. O dată fisurata primitivă realitate hispano-americană întâlnită în regiunea La Plata prin valurile de imigranți, locuitorii au dobândit sentimentul dualității, cu toate pericolele, dar și cu avantajele ce implică această condiție: prin rădăcinile europene, sunt cultivate în noua nație valorile intrinseci ale Lumii Vechi, iar prin condiția de americani, prin folclorul întâlnit la băștinași și prin limba care unifica țările din această parte a lumii, s-au stabilit legături cu restul continentului, cu vocația creării acelei Patrii Mari imaginate de Bolivar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tangoului, legată strâns de durere, disperare, resentiment, amenințare, sarcasm. Tot prin prisma sexului, există în tangou un resentiment erotic și o manifestare a sentimentului de inferioritate a noului argentinian, pentru că sexul este una din formele primare ale puterii. Machismul, trăsătură intrinseca a portenului, îl "obligă" pe bărbatul argetinian să aibă orgoliu în fața celorlalți, care îl judeca și îl ridiculizează în funcție de femeia pe care o are lângă el; de aceea, are resentiment față de ceilalți, dar, în realitate, acesta nu este decât aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Clément Rosset explică de ce este nemulțumit Cioran 70, insistând asupra faptului că Cioran a vrut să-l conștientizeze pe om despre vidul existenței sale, amintindu-i ce se pare că a uitat, si anume, ca "existența nu e decât aleatorie, intrinseca e doar inexistentă, viața este o întâlnire, un produs al hazardului, care nu are nici un sens (aici este de acord cu Pascal și Kierkegaard)"71, adevăruri pe care Cioran a îndrăznit să le și pună pe hârtie în felul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ne vom opri doar la trei din ele, pe care le vom exemplifica. Astfel, în context școlar, motivația educațională poate avea calitatea de: Scop - reflex al dialecticii în plan proiectiv a raportului dintre valorile (stimulările) externe (extrinsece) (Ve) și cele intrinsece (Vi); starea motivatorie constituie obiect al activității de bază; motivul se află într-o situație de concordanță și complementaritate cu obiectivele educaționale, în ciuda anteriorității sale temporare. Mijloc - expresie a interferenței semnificative între stimulările prezente în activitățile de învățare (Sa) și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Dacă acceptăm că sfera comportamentelor de învățare este plurimotivată, atunci trebuie ca și analiza noastră să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. Astfel, după locul pe care-l ocupă motivația în structura activității de învățare, vom distinge: 1.motivația intrinsecă, ale cărei caracteristici dinamogene decurg din sarcinile și conținutul activității de învățare, și motivația extrinsecă, căreia îi sunt proprii elemente ce țin de efectele sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. Această clasificare are o mare valoare operațională pentru
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
învățare, și motivația extrinsecă, căreia îi sunt proprii elemente ce țin de efectele sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. Această clasificare are o mare valoare operațională pentru educatori, cercetat și atestat fiind faptul că, în general, eficiența motivelor intrinseci este mai ridicată decât a celor extrinseci; 2. motive stimulatorii (lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio - afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor etc.) și motive inhibitive (situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
impulsuri componente: impulsul cognitiv, afirmarea puternică a eului și trebuințe de afiliere. Impulsul cognitiv este în întregime orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a fi implicat în realizarea sarcinii respective (însușirea unui anumit segment al cunoașterii) este intrinsecă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de a cunoaște. Prin urmare și recompensa (însușirea în mod real a cunoștințelor) se include complet în sarcină și este capabilă să satisfacă integral trebuința fundamentală. A doua componentă a motivației realizărilor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de învățare diferențiate; 3.2 Decelarea conduitelor cognitive și acționale eficiente în condițiile de modificare a interacțiunii factorilor dinamogeni cu strategii psiho - educaționale active; 3.3 Identificarea factorilor familiali și de grup care pot influența pozitiv crearea și dezvoltarea motivației intrinsece a elevului pentru învățare. 3.4 Compararea productivității comportamentului elevilor cu statut diferențiat al motivației epistemice și al performanțelor școlare. 3.5 Determinarea diferențelor cantitative și calitative privind procesul structurării motivației educaționale la băieți și fete în cadrul unei activități
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Determinarea diferențelor cantitative și calitative privind procesul structurării motivației educaționale la băieți și fete în cadrul unei activități de grup orientare cooperatoare și competitivă. 3.6 Analiza și interpretarea efectelor formative pe care le are trecerea motivației extrinsece în motivația intrinsecă asupra concepției elevilor despre viață și muncă școlară, despre datoria lor de a învăța continuu, despre familie și rolul lor social. III.4 Populația investigată (unități cuprinse în cercetare): 4.1 Mediu de aplicație: o școală din mediul rural și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
este mai plăcută fetelor și mai puțin plăcută băieților, indiferent de mediul social din care provin. Grila cu care s-a operat în interiorul sistemului motivațional, apreciat ca funcțional în raport cu obiectivele ce exprimă optimizarea procesului de învățământ, a fost următoarea: extrinsecă - intrinsecă; stimulativă - inhibitivă; pozitivă - negativă; apropiată - de perspectivă; superficială - profundă; înaltă, medie și scăzută; specifică (corespunzătoare unei intenționalități evidente și specifice pentru situațiile de învățare) și nespecifică (incidentală). Din combinațiile multiplicative ale acestora și grefarea pe probleme de conținut, obiective, forme
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]