6,649 matches
-
instrumente pe care civilizația occidentală, începând de la Aristotel, le-a folosit pentru a-și extinde orizontul cunoașterii - instrumentele fiind rațiunea și metoda științifică 10. Totuși, indiferent cât de exact percepe situația politică un om de stat, se consideră ca fiind intuiție, și nu instrumente informaționale, respectiv „raționament și metodă științifică”. Dacă informațiile ar putea în mod pertinent să conducă la prognozele pe care le sugerează Kent în discursul său, factorii decizionali ar fi într-adevăr ridicoli să le ignore, iar sarcina
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
naționale și reprezentanților ei de seamă din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. În cercetarea literaturii române medievale, a relațiilor ei cu literaturile vecine, ca și în analiza mișcărilor de idei și a curentelor literare, istoricul literar dovedește o intuiție sigură și o documentare exhaustivă, cu formularea unor puncte de vedere noi, ce reprezintă tot atâtea câștiguri importante. În amplul studiu Cronicari munteni, își propune să adopte un unghi de vedere favorabil unei mai bune integrări a cronicarilor munteni în
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
misterul” actului de creație sunt constante ale meditațiilor. Interesante sunt ideile despre importanța elementului convențional și a inefabilului în creație, despre metaforă și simbol, despre rolul fanteziei și al inspirației. Forța de atracție a eseurilor rezidă în erudiție și în intuiția artistică, în amănuntul biografic conjugat cu impresiile personale, în însemnările de lectură dublate de reflecții asupra esenței actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-a trecut reflecțiile în poezie, proză, poem, în
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
contemporane. 1900-1937, aspirația „de a face din critică o categorie pur literară, un joc spiritual în jurul operelor de artă, o construcție personală, care să poată rezista timpului dacă piloții afirmațiilor s-ar surpa”. O astfel de critică pe bază de intuiții, în genere „sceptică și rafinată, cu un fond de cultură greacă”, persistă și la „Sburătorul” în prima lui serie, cu deosebire bogată în „profiluri” și „figurine”. În 1932, în al doilea volum de Memorii, un L. în plină audiență, având
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și de spațiile imaginarului exotic, ea se distanțează de tiparele romantismului prin absența aproape totală a strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge fundamental prin fondul tonic, de „încredere în absolut”, și prin sinteza dintre romantism și prefigurări ale
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și mari individualități ale liricii din perioada interbelică (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Al.A. Philippide) se află, în unele note ale operei lor, în descendență macedonskiană, ceea ce confirmă virtualitățile moderne ale acestei poezii. Teoretizările lui M., nesistematice, dar bazate pe intuiții de mare finețe, pe contactul cu ideile literare apusene, se organizează în cea mai completă și mai nouă concepție despre poezie din epocă. Incertitudinile și un demon al noutății îl împing spre mereu alte inițiative poetice, nu o dată contradictorii în
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
3 septembrie 590, după ce Pelagius murise de ciumă cu câteva luni înainte. A început imediat să se îngrijească de bolnavii de ciumă, îndemnând pe toată lumea să-și facă datoria în acea împrejurare și a instituit procesiuni publice așa cum îi spunea intuiția lui de expert în liturgică. Pe lângă acest flagel, mai era și foametea ce bântuia încă din anul precedent din cauza inundațiilor dezastruoase provocate de Tibru. Ca pontif, Grigorie s-a angajat cu toată energia în conducerea Bisericii care se găsea în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
descendente (purificare, iluminare, perfecțiune) și ascendente (apropierea de Dumnezeu) care se desfășoară în virtutea ierarhiei cerești continuă în Ierarhia ecleziastică, expusă într-un tratat special alcătuit din 7 capitole; aici, însă, spre deosebire de cea precedentă, asemenea procese nu se declanșează prin intermediul simplei intuiții intelectuale, ci printr-o mare varietate de imagini și simboluri sensibile. Întâi sunt explicate simboluri privitoare la riturile inițierii creștine (iluminarea, adică botezul), la sinaxă (slujba și euharistia), la miruirea cu ulei sfințit, la hirotonisirea episcopilor, a preoților, a ajutoarelor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
heideggeriană și jungiană, cu unele adaosuri personale: conceptul de proiect (scris „pro-iect” = „aruncarea de sine înainte”) este complinit de epiect („epi-iect” = „aruncare deasupra”) prin care s-ar defini imaginea eminesciană despre trecut, „transfigurat” până la „invenție”. Demersul interpretativ, deși nelipsit de intuiții fertile, este pe alocuri fastidios. SCRIERI: Nesomnul capodoperelor, București, 1977; Structură și mit în proza contemporană. Eseu despre destinul literar al „generației șaizeci”, București, 1982; Steaua din oglinda visului, București, 1983; Mateiu I. Caragiale, București, 1995; Eminescu, București, 1998; Mihai
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Georgice) și, mai târziu, de împăcarea cu istoria prin regăsirea originii latinilor și descoperirea sensului destinului civilizator al Romei (Eneida). În bogata sa activitate de traducător, G. se distinge prin rigoare și acribie filologică, dar și prin simț al nuanțelor, intuiție lingvistică și capacitate de a transpune adecvat spiritul originalului într-o limbă română suplă și firească, oferind astfel versiuni convingătoare din scrierile unor autori atât de diferiți cum sunt Seneca, Tacit, Iuvenal sau Dimitrie Cantemir. Clasicistul mai alcătuiește manuale școlare
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
care i-au creat reputația, fiind jucate de numeroase teatre din țară. Viziunea operei sale este fundamental poetică, în sensul în care liricul, epicul și dramaticul își împrumută firesc atributele și mijloacele de configurare a reprezentării literare pentru a comunica intuiții, stări, idei, sensuri spirituale majore, unificatoare. Poetul liric din Bărci părăsite și Totem nu dramatizează stări, situații lirice, perspectiva sa este însă implicit dramatică prin coexistența și fuziunea contrariilor ireductibile ale condiției umane. Poetul percepe „singurătatea lumii-n care piere
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
literaturii și „devine mai opulentă și ramificată rodind din sevele extrase din literatură.” Oficiul critic este deschis „impregnării poetice”, căci „expansiunea duhului intelectual este echilibrată de infuzia lirică”. G. pledează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru critica „spontană”, întemeiată pe intuiție și spirit simpatetic. Fără a le respinge cu totul, criticul nu agreează excesul de pozitivism al metodelor critice mai noi, care amenință să atragă actul exegetic în capcana sterilității, îndepărtându-l de obiectul său, și care pun între paranteze identitatea
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
i s-au adus până acum”. Un critic se agită „pentru a epuiza toate punctele înscrise în agenda sa încărcată”. Cutare poet „denotă un condei extrem de avizat” ș.a.m.d. Faptul nu eclipsează însă dramatic demonstrațiile acestui critic care suplinește intuiția cu ambițiile stilistice circumscrise de multe ori unor judecăți pertinente. Câteva dintre comentariile cuprinse în volumul De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș (1989) vădesc o lectură aplicată și o observație pătrunzătoare, chiar dacă nu toate numele cărora li se dedică analize
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
aduna sau cu ușurătatea de-a confunda. Poligraf de neobosită activitate, a voit să fie specialist în cele mai variate domenii, când n-a intenționat chiar să creeze în domenii în care materia i se refuza cu îndărătnicie. A avut intuiții fulgerătoare și opacități masive, s-a ridicat la accente de geniu și a căzut în platitudini ciudate, a scris cărți vii și a conceput tomuri moarte, fără apel, a dominat cu temperamentul inteligențe mai organizate și a dat uneori dovadă
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Vodă (1985), și după 1989, când intră în viața monahală, Rapsod în Arboroasa (1995). Înrădăcinat în ruralitatea bucovineană și ispitit mai puțin de orizontul altor culturi, „iconarul” L. își nutrește sensibilitatea precumpănitor descriptivă din izvoarele folclorului. Din acesta, cu bună intuiție, ia mai ales imagini de mare forță, comparații și metafore „revelatoare”. Nota personală, la care ajunge treptat, provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce dă impresia unui tablou poantilist („Codru, verde lăicer,/ Cu lăute-n gușe, cuci,/ Soare, galben
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
întrebare: sunt asemenea programe eficiente? Cu referire la această ultimă chestiune, s-a dezvoltat o adevărată teorie și practică numită evaluarea programelor. Evaluarea se face și în faza de proiect, vizând realismul și costul aplicării, mai mult pe bază de intuiție și impresie când e vorba de cele ce privesc complexitatea socială, dar se face cu mai mare exactitate după aplicarea lor, evaluându-se rezultatele. Or, analiza eficienței diferitelor programe (chiar a celor foarte specifice) ne arată că nu de puține
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parentale, iar acestea, la rândul lor, sunt determinate prioritar de introiecții; - principiul terapeutic fundamental este de a descoperi și de a face conștientă relația interiorizată în copilărie ce afectează acum raporturile din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și proiecția (inclusiv pacient-terapeut), dezvoltarea unor mecanisme mature și pozitive de apărare a eului, cum ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
convertește în sentință și, totodată, în izbăvire. Câteva inflexiuni luminoase surprind, ca în niște stampe, peisaje din așezări precum Balcic, Sulina, Babadag, Brașov. În fine, o narațiune de mari dimensiuni, Music-hall (publicată postum în „Viața românească”, 1969), stă mărturie pentru intuiția de romancier a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian. Registrul tensional, diversitatea și nuditatea distorsionărilor sufletești ale unei legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
sunt totuși detectabile încă din aceste narațiuni de tinerețe: în primul rând, o viziune realistă crudă, nedispusă la nici o îndulcire sămănătoristă sau poporanistă, ci împinsă, dimpotrivă, către explorarea zonelor sumbre ale vieții, ca în verism. Prozatorul dovedește apoi o exactă intuiție a psihologiei mediilor umane caracterizate prin experiențe stăpânite de instincte elementare. În lumea rurală sunt surprinse excelent inerțiile comportamentelor. Niște țărani, veniți la gară să ia trenul, nu îndrăznesc să se așeze pe bancheta pentru pasageri din sala de așteptare
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și Eva, o carte căreia i-a păstrat o afecțiune
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
spunându-i că „nici un american adevărat nu o să plătească 3,50 dolari pentru un vis”2. Adams i-a răspuns că „americanii adevărați au fost gata Întotdeauna să-și joace ultimul peso pe un vis”3. În cele din urmă, intuiția lui Adams despre psihicul american s-a dovedit a fi cea mai aproape de realitate. Astăzi, În Întreaga lume, oamenii sunt familiari cu ideea de vis american și pot să o explice. Expresia a devenit atât de cunoscută Încât a intrat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europenii și alții, sunt Întrebați care este lucrul pe care Îl admiră cel mai mult la americani, asumarea riscurilor și atitudinea noastră pragmatică sunt În fruntea listei. Suntem adeseori dispuși să riscăm totul pentru o toană, o speranță sau o intuiție. Acesta este motivul pentru care americanii sunt atât de inventivi, inovatori și cu spirit antreprenorial. Acolo unde alții văd dificultăți și obstacole, americanii văd oportunități. Una dintre trăsăturile de caracter care le displace cel mai mult americanilor este atitudinea defetistă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât rezolvarea de conflicte este condiționată direct și instrumental de aceste strategii. 7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului tc "7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului " În studiile sale, R. Stacey afirmă că „oamenii nu au noi intuiții atunci când discuțiile lor sunt caracterizate de echilibru ordonat, conformitate și dependență (...) oamenii se contagiază de idei noi unul de la altul atunci când se află în conflict, confuzie și căutare a unui nou înțeles - cu mențiunea că trebuie să rămână deschiși totodată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
laterală a fost promovată de către DeBono (2003); cel mai ușor, autorul a putut să o facă subliniind contrastul dintre gândirea laterală și gândirea verticală (analitică, cea pe care o utilizăm cel mai adesea). Astfel, „gândirea laterală este strâns legată de intuiție, creativitate și dispoziție.... Este tot un mod de folosire a minții, ca și gândirea logică - însă de alt tip... Gândirea laterală este strâns legată de creativitate. Însă în vreme ce creativitatea se rezumă de foarte multe ori la descrierea unui rezultat, gândirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le argumenteze. 3. Pălăria neagră obligă cursantul la judecată și prudență - trimite deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]