3,017 matches
-
a fost, de altfel, cel care a inventat termenul de boom, în eseul Historia personal del „boom”, din 1972. Romanul Obscena pasăre a nopții, apărut în spaniolă în anul 1970 și tradus apoi în 13 limbi (neerlandeză, franceză, germană, greacă, italiană etc.) apare acum pentru prima oară în limba română. Luis Buñuel l-a numit o „capodoperă”, iar Carlos Fuentes, „unul dintre cele mai bune romane nu numai ale literaturii latino-americane, ci ale întregii literaturi contemporane”. Într-un stil plin de
Literatura latinoamericană la superlativ by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5458_a_6783]
-
în caz de dubiu, este mai bine să spuneți "der, díe, das Schwein" (porc) sunt pagini savuroase, pline de nerv. Nu mai puțin este O inspecție cu... bucluc, în care același inspector, foarte exigent, urma să intre la ora de Italiană a lui G. Călinescu. Acesta, cu toanele cunoscute, nu acceptă și, intempestiv, părăsește școala. Cioculescu se formalizează, redactând un proces-verbal destul de sever. Faptul a dus la o lungă, mai degrabă, cronică răceală între cei doi critici. Probabil că G. Călinescu
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
Crișan” din Alba Iulia se predau cursuri de limba italiană intensiv, consilierul județean Rodica Andronescu a propus implicarea elevilor de liceu în traducerea ghidului turistic, mai ales că aceștia au deja la activ o broșură despre meleagurile noastre, tradusă în italiană.
Ghidul turistic al judeţului Alba va fi tradus în italiană () [Corola-journal/Journalistic/24691_a_26016]
-
1840), grafiile trimit la același sînt - ceea ce întîlnim uneori și în Biblice, mai tîrziu (1855). Cu toate acestea, în Mihaiada și în Epistolele din 1848, folosește forma sunt. Atunci cînd, în schimb, apare, în concepția lui Heliade, ideea apropierii de italiană ("buna ei sor" - a limbii române) - în Prescurtare de gramatica limbei româno-italiene (1841), trecerea la o grafie latină devenea de rigoare. Heliade, care urma într-un fel experiența lui Petru Maior (cel care legase latinitatea românei de italienitate și introdusese
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
evenimentului „Săptămâna limbii italiene în lume“. Competiția se adresează studenților care activează la departamentul de limbă italiană. Cei interesați trebuie să redacteze un eseu în limba italiană, cu titlul „Progeto di viaggio in Italia“, în care să descrie aspectele vieții italiene trecute sau prezente, care le stârnește interesul în așa măsură încât să constituie obiectul unei călătorii. Se poate scrie despre locuri istorice, peisaje, obiceiuri, tradiții, activități ce se desfășoară în lumea artei, în domeniul economic sau al industriei. Lucrările se
Agenda2004-30-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282688_a_284017]
-
orașului Timișoara [desemnat de d. primar] pentru primire. Urmează depunerea coroanelor de către diferitele societăți și instituții culturale. La urmă va mai vorbi un cetățean, în numele populației, desemnat de d. primar. După terminarea serbării muzica militară va cânta marșuri românești și italiane naționale, în vreme ce școalele primare și cele secundare vor defila în fața monumentului. La ora 1. 30 va avea loc un banchet în restaurantul Ferdinand. [...] Soc. sportivă «Banatul» va aranja o serbare sportivă între orele 4-7. Seara la ora 9, corul «Doina
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
maternă: două premii I, un premiu II, un premiu III și cinci mențiuni; Psihologie: un premiu II; Limba engleză: două premii III, un premiu II și o mențiune; Limbi romanice - franceză: un premiu II și două mențiuni; spaniolă: patru mențiuni; italiană: un premiu III și o mențiune; Geografie: un premiu III și trei mențiuni; Limba și literatura sârbă: șase premii I, șase premii II, șase premii III și opt mențiuni; Limba germană modernă: două premii I, un premiu III și două
Agenda2006-17-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284930_a_286259]
-
acceptare în lipsă de ceva mai bun, ignoranță. Oricum, oscilația din română pare să fi existat și în alte limbi romanice (în franceză moteur/machine, în spaniolă motor/máquina), unde mi se pare a fi rezolvată în favoarea primului termen (în italiană circulă cu adevărat doar motore di ricerca). De altfel, în mai multe limbi europene sintagmele respective au fost deja incluse în edițiile recente ale dicționarelor uzuale, acceptarea reflectînd popularitatea tipului de programe printre utilizatorii Internetului. În textele românești mai putem
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
uzul deviant (dar frecvent) "ora doisprezece". în fond, o abatere, inatacabilă, există deja în sistem: folosirea formei masculine pentru prima unitate a măsurării timpului zilei: dacă ora două e justificată de acord, de ce spunem ora unu? în franceză, ori în italiană, de exemplu, unde a doua unitate nu are gen, dar prima are (un/ une, uno / una), se folosește, în legătură cu prima oră, forma feminină. Cum se explică asimetria din română (de care vorbitorii nici nu sînt de obicei conștienți, fiind vorba
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Cultură Italiană LINGUAIT din Verona, Italia, organizează cursuri de limbă și cultură italiană. Cursurile se desfășoară pe tot parcursul anului și sunt organizate pe nivelurile începători, mediu și avansat. Sunt organizate cursuri de cultură, istorie a artei și cursuri specializate (italiană pentru afaceri, italiană juridică, pentru informatică sau pentru turism) sau cursuri pentru studenți străini care doresc să studieze la o universitate din Italia. Costurile vor fi suportate de participanți. Informații suplimentare, broșuri de prezentare și formulare de înscriere se pot
Agenda2003-30-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281280_a_282609]
-
din Verona, Italia, organizează cursuri de limbă și cultură italiană. Cursurile se desfășoară pe tot parcursul anului și sunt organizate pe nivelurile începători, mediu și avansat. Sunt organizate cursuri de cultură, istorie a artei și cursuri specializate (italiană pentru afaceri, italiană juridică, pentru informatică sau pentru turism) sau cursuri pentru studenți străini care doresc să studieze la o universitate din Italia. Costurile vor fi suportate de participanți. Informații suplimentare, broșuri de prezentare și formulare de înscriere se pot obține la D.R.I.I.
Agenda2003-30-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281280_a_282609]
-
trăiesc în toate țările lumii, din Japonia până-n Alaska, din Islanda până în Chile, de exemplu. Cei mai mulți sunt români născuți sau plecați în străinătate. Dar www. agonia. net a început să atragă și foarte mulți vorbitori de spaniolă, franceza, engleză, germană, italiană etc. Numărul de texte înscrise în site se apropie de o sută de mii, iar numărul comentariilor depășește deja cifră de trei sute de mii, așadar, peste patru sute de mii de texte. O bază uriașă, fără doar și poate. Majoritatea textelor
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
și care șia iertat, ca și El, dușmanii de moarte. În Satul fără mămici. Il villaggio senza madri (Rediviva Edizioni, 2012, 159 p.) cea mai recentă carte a ei, este vorba, în zece povestiri (texte în limba română și în italiană), de zece copii, băieți și fete din provincia românească, sau cum se mai spune, din România profundă, abandonați de unul din părinți sau de amândoi cu speranța că brațele lor de muncă puse în slujba unor familii din Occident vor
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
se dovedește autoarea, aici experiența și talentul narativ își spun cuvântul, în a evita melodrama, în a relata starea de fapt, aceeași și mereu deosebită, nuanțată de la caz la caz. Fluența narației este uimitoare, atât în română cât și în italiană, adesea poematică și emoționantă. În plus, felul de a fi, atmosfera tipică pentru lumea satului nostru, pe cât de arhaic și umil, pe-atât de prolific și plastic, inclusiv d.p.d.v. lingvistic, de mulți scriitori români multipremiați dată uitării, a rămas pentru
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
literatură română - Nina Cassian, Cecilia Ștefănescu, Radu Aldulescu, Ștefan Bănulescu, Dan Lungu. La câteva zile după întâlnirea de la Bruxelles, Anita Bernacchia a fost prezentă la Roma, alături de Varujan Vosganian, pentru lansarea Cărții șoaptelor, roman pe care l-a tradus în italiană (Il libro dei sussuri) pentru Editura Keller, și care este excelent primit de critica italiană. Trebuie să spun că prin mama mea, am origini românești. Totuși, de limba română m-am apropiat ca vorbitor străin. Prima intâlnire cu literatura română
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
am citit cărțile scrise de Doina Jela despre ea. Literatură română am început să traduc în primul rând pentru că îmi plăcea practica traducerii în sine. La liceu am învățat foarte multă latină, și îmi plăcea să traduc din latină în italiană, dar mai ales din italiană în latină. Este ceva care mă atrage în mecanismele gramaticale și lexicale ale celor două limbi, felul în care una se condensează în cealaltă. Uneori e vorba de identificarea unui mecanism de cauză-efect și te
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Doina Jela despre ea. Literatură română am început să traduc în primul rând pentru că îmi plăcea practica traducerii în sine. La liceu am învățat foarte multă latină, și îmi plăcea să traduc din latină în italiană, dar mai ales din italiană în latină. Este ceva care mă atrage în mecanismele gramaticale și lexicale ale celor două limbi, felul în care una se condensează în cealaltă. Uneori e vorba de identificarea unui mecanism de cauză-efect și te simți bucuros când reușești să
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
care una se condensează în cealaltă. Uneori e vorba de identificarea unui mecanism de cauză-efect și te simți bucuros când reușești să descoperi exact acel efect care decurge dintr-o anumită cauză. Continui acum aceste descoperiri traducând din română în italiană. * Când e să traduc o nouă carte, pornesc întotdeauna de la preferințele personale. După ce am tradus câteva cărți, după ce am constatat reacția publicului și a criticii italiene, am început să înțeleg care sunt preferințele editurilor în ceea ce privește literatura străină, ce așteaptă ele
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
foarte probabil, înrudit cu termenul vechi căprioară; în franceză, în secolul al XVIII-lea, trăsurii ușoare (care saltă din piatră în piatră!) i-a fost atribuită denumirea cabriolet, pornind de la verbul cabrioler, la rândul său legat de cabriole, împrumut din italiană: unde termenul capriola (provenit, prin metonimie, conform unei explicații destul de credibile, din capriola „căprioară") are sensul „salt", cu particularizări în gimnastică, balet, echitație; și dicționarele noastre înregistrează pe cabriolă, ca termen de echitație, desemnând un anumit tip de salt al
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
Bacovia-Mazilescu prin subtile observații sprijinite pe citate. * În același număr, se omagiază memoria poetului italian Attillio Bertolucci, dispărut la aproape 90 de ani în vara trecută. Pagina de poeme - în original și în tălmăcirea lui George Popescu, un interviu, în italiană, acordat de poet (nu ni se spune în ce an și de unde e reprodus), precum și evocarea-necrolog a lui Mario Luzi (mai bine cunoscut la noi) sînt de interes nu doar pe Director la muncă de jos Directorul pentru România al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
lor, condus de Hamas, după ce peste 28 de oficiali ai mișcării islamiste au fost arestați în noaptea de miercuri spre joi. Ofensiva israeliană s-a extins, joi, și în Cisiordania. politicianul săptămânii Giorgio Napolitano, președintele Italiei Candidatul Uniunii de stânga italiene, Giorgio Napolitano, în vârstă de 81 de ani, a fost ales, în cadrul celui de-al patrulea tur de scrutin parlamentar, desfășurat în 10 mai 2006, președintele Republicii Italiene. El a întrunit 543 de voturi ale marilor electori, minimum necesar fiind
Agenda2006-26-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/285106_a_286435]
-
un climat sufletesc atît de românesc. Să nu-ți vină să crezi. La Steinhaus am avut surpriza ca Diego Lucerna, un spectator din sală să-mi ceară volumul Autobuzul cu cocoșați în varianta originală și să traducă pe loc în italiană orice vers îi cădea sub ochi. Stupoare generală. Asta da, gintă latină! Nu cumva poezia e cămila care intră în urechea acului?! Apoi periplul nostru a continuat, au urmat Bolzano, intrarea în Austria, cu clănțănit de dinți și multă zăpadă
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ales Italia? - Italia n-a fost, de fapt, o alegere, ci o conjunctură. Aici era posibilă o instalare provizorie. Atît de provizorie, încît - cum spune proverbul - durează de treizeci de ani. Limba o învățasem oarecum în liceu, cu profesorul de italiană. O limbă aparent ușoară, dar cu o gramatică destul de complicată. Abia sosit în Italia, m-am izbit de zidul stîngii, o stînga ce acaparase cultură și dictă legea. Nimerisem din lac în puț, cu deosebirea că puteam să spun în
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
cel Mare (personaj istoric de la care se poate ușor produce un transfer de prestigiu). Moda folclorică a adus, în mediile culte, numele Ileana, frecvent în basme naționale (de altfel, unul dintre puținele nume culturale de export, înregistrat, de exemplu, în italiană). Doar literatura - fără sprijinul istoriei - pare să fi adus la un moment dat la modă numele Rodica (din titlul unei poezii a lui Alecsandri, puse și pe muzică), Cătălin și Cătălina (din Luceafărul lui Eminescu), probabil și Călin (din poemul
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]