10,578 matches
-
l-a lovit pe Aristotel Popescu, amenințându-l: „Lasă că ai să spui tu tot!”3. Presiunile accentuate și izbucnirea lui Nemeș arată clar că planul acțiunii era deja stabilit, cel puțin în linii mari. Cu toate că cei cinci au fost izolați la camera 6-corecție, ei au reușit să comunice cu cei din fosta celulă, dar și cu alți deținuți de la secția muncă silnică, transmițându-le că au fost anchetați din cauza unei note informative date de Țurcanu, prevenindu-i să fie atenți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei doi, au mai vorbit Bârjoveanu, Brânduș și Gavrilă Pop. Tot acum, la sugestia lui Pop se pare, „comitetul” a discutat o nouă metodă de desfășurare a acțiunii și i-au cerut ofițerului politic să îi mute și să îi izoleze pe câțiva dintre ei în altă secție, unde să le fie mai apoi adus un singur deținut pe care să îl educe și să îi critice poziția, determinându-l să dea informațiile nedeclarate la Securitate. Șleam a refuzat și această
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vâlvă. Complici agresori au fost aleși Pop, Andreev și Bârjoveanu, urmând ca Străchinaru și Iftode să fie răspândiți prin penitenciar, să ia pulsul celorlalți deținuți. Pe 18 aprilie 1951, Constandache a fost dus la camera 41, în timp ce vârfurile au fost izolate la camera 72. Întrebat dacă știe de ce a fost adus acolo, Constandache a răspuns curajos că știe că prin bătaie se obțin declarații false, întrucât auzise ce s-a întâmplat la Pitești. A acceptat să răspundă pe 19 și 20
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cei din „comitet” l-au provocat la discuții, pe care Dimitrov le-a respins, numindu-i criminali și insultându-i. În timp ce era percheziționat (pentru a i se confisca orice l-ar putea ajuta la sinucidere) și amenințat că va fi izolat și ținut în picioare până la stingere, Dimitrov a spart geamul de la ușă cu galenții din picioare și a strigat: „Săriți, mă omoară!”, provocând vâlvă printre ceilalți deținuți. Dimitrov le-a strigat: „Asasinilor, o să dați socoteală mâine pentru ceea ce faceți acum
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
săi așteptau cu urechea la ușă să audă ce se întâmplă, pentru a putea reacționa. A doua zi, toți cei implicați au dat declarații la Biroul de Inspecții, în timp ce Dimitrov a fost anchetat de Securitate. Mai târziu, el a fost izolat într-o cameră, iar Șleam a plecat din închisoare. Pe 7 sau 8 mai 1951, Pătrășcanu și Andreev au fost anchetați de Securitate, iar Pătrășcanu, bulversat de evenimente, i-a mărturisit unui coleg de acțiune că nu credea că Șleam
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
după ce a discutat problema cu ofițerul politic. Sucegan a propus înființarea unei camere de experiență, unde să fie torturați doi deținuți, probabil pentru a se convinge de validitatea metodei. Livinschi și Popa au decis să utilizeze camera 96, unde erau izolați medical Pușcașu și Constantin Maftei, iar victimele alese au fost Virgil Finches și Ion Bologan 4. Încurajări din partea Securității au apărut în iulie 1950, la o vizită a lui Marin Jianu și Teodor Sepeanu. Însoțiți de Sucegan, cei doi au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
teroriști” din Ardeal. În mai 1948 a fost arestat și închis la Suceava, unde ar fi făcut parte din comandamentul legionar. Deși izolat, ar fi recrutat membri din PNȚ, ca Bică Georgescu, Marius Rusu și Lulu Fluture 1. A fost izolat la Pitești, în noiembrie 1949, cu Dan Lucinescu, Alexandru Butan 2 și Mărtinuș, pentru ca apoi Țurcanu să îi pună la curent cu acțiunea 3. Rechizitoriul susține că Dan Dumitrescu i-ar fi transmis lui Țurcanu ordinul comandamentului de a-l
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
chemați ca martori muncitorii și țăranii, printre care și grupul lui Pangrate din Dobrogea, care a fost bătut de agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Basedow”, din cauza căreia credea că ar fi făcut orice pentru o gamelă de arpacaș). Luna următoare, Lunguleac avea să fie scos din celulă de mai multe ori, probabil pentru a da informații cu privire la discuțiile din celulă, iar colegii l-au izolat total din această cauză, inclusiv Mihai Iosub, care îi fusese prieten, până când Lunguleac a fost retras din cameră. La jumătatea lunii martie 1950, Bordeianu a fost mutat la camera 2-parter2, împreună cu Oprișan și Iosub, dar și Ieronim Comșa ori Ion
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era student la medicină și fusese condamnat la 15 ani de închisoare. Arestat odată cu marele val din 14/15 mai 1948, a fost închis la Suceava, iar pe 5 noiembrie 1948 a fost transferat la Pitești 2, unde a fost izolat într-o cameră cu Costică Buțan și Dan Lucinescu, în regim de exterminare 3. În primăvara lui 1950 se găsea în camera 1-subsol, împreună cu Oprișan, Florică Dumitrescu, Vasile Pătrașcu, Viorel Gheorghiță, Dinu Mateescu, George Chivulescu, Nicolae Chivulescu, Nicolae Ioniță, Mărculescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
A asistat și la mizanscena din timpul Paștelui din anul 1951. În august 1951 a fost transferat la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. Totuși, a fost amenințat, bătut și izolat de către administrație, pentru diverse motive. Restul detenției, până la eliberarea din 31 august 1964, și l-a petrecut în Galați și Aiud, unde s-a aflat inclusiv pe durata reeducării. Gheorghiu a fost cercetat pentru al doilea proces al deținuților, în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gabor a cerut să se repete scenele, ca să le vadă și el. În plus, a fost bătut și cu cureaua la tălpi 4. După bătăi a fost mutat într-o cameră cu Livinschi, dar, fiind suspectat de erizipel, a fost izolat timp de două săptămâni la camera 98. Revenit în mijlocul acțiunii, a fost pus de planton noaptea, fiind pedepsit ulterior pentru că s-a prefăcut că nu a observat că un deținut a ațipit. Mutat disciplinar la camera 99, a fost scos
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încercat să lovească un deținut, profitând de autoritatea pe care i-o conferea vârsta, fapt pentru care avea să plătească mai târziu. Odată cu intensificarea acțiunii elevilor suceveni, Maxim a fost luat la ochi din cauza atitudinii sale potrivnice și a fost izolat într-o cameră în toamna lui 1949, iar în martie 1950 a fost transferat disciplinar la Jilava, împreună cu alți 25 de elevi. După mai bine de un an de detenție în condiții grele la Jilava, prin iunie 1951, Maxim a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
activitatea legionară” din camera 1-corecție, în urma căreia membrii camerei au fost anchetați și apoi izolați. Luna iulie și-a petrecut-o în izolare la camera 6, iar în august 1949 a stat la camera 39 din secția SSI, unde fuseseră izolați mai mulți deținuți notorii. După sosirea lotului mare din Suceava, la începutul lui noiembrie, Pătrășcanu a trecut prin două camere, în ultima fiind iscodit de Istrate. Pe 2 decembrie 1949 a fost dus înapoi la camera 1-corecție, împreună cu Sobolevschi, Coriolan
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 4-spital, pentru a-l spiona pe Bogdanovici, alături de Coriolan Gherman, Sobolevschi, Burculeț și Andronache. A acționat la camera 4-spital până pe 9 februarie 1950, când Țurcanu l-a avertizat că declarația îi era incompletă, l-a bătut și l-a izolat. A doua sa trecere prin etapele sistemului violent a durat de pe 9 până pe 16 februarie 1950, iar Pătrășcanu spune că aceasta i-a dat lui Țurcanu pretextul de a continua și mai dur acțiunea. La sfârșitul lui februarie sau începutul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fi spus colegilor de cameră (Gheorghe Soroiu, Ion Ghițulescu, Tiberiu Beșchea, Valeriu Popa, Aurel Tacu) să evite contactele cu aceștia. După conflictul provocat de refuzul celor din camera sa de a asculta cererea lui Țurcanu referitoare la „reeducare”, a fost izolat alături de colegii săi și alte vârfuri în secția SSI. În luna noiembrie a fost iscodit într-o celulă de către Constantin Istrate, iar pe 2 decembrie 1949 a fost mutat la camera 1-corecție împreună cu Sobolevschi, „Cori” Gherman, Pătrășcanu, Tacu, Blaga, Soroiu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gherla, Aiud și Văcărești și eliberat pe 18 aprilie 1964. Ajuns la Pitești la începutul lui februarie 1949, a stat o perioadă în condiții normale de detenție, însă odată cu înăsprirea regimului și demararea tatonărilor pentru pornirea acțiunii violente a fost izolat la secția SSI, alături de alte vârfuri studențești. Din luna august a stat într-o cameră cu Octavian Voinea, Valeriu Gafencu și Florică Dumitrescu. A scăpat de primele serii de torturi fiind dus pentru cercetări la Securitatea din București, pe 30
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la Canal, unde a scăpat de bătăile din brigada lui Bogdănescu, deși s-a încercat obținerea de informații de la el printr-un fost coleg de lot
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai multe ori pe zi și nu îl lăsa să doarmă aproape deloc, astfel că nu își amintește toate chinurile la care a fost supus. În timp ce era bătut, un planton (Mărtinuș ori Livinschi) stătea de pază la ușa care era izolată fonic cu o saltea. Torturile l-au lăsat cu deficiențe de auz, câteva coaste rupte, buza și articulațiile gâtului rupte. După încetarea torturilor în Gherla, a fost scos la muncă în atelierul de vopsitorie, iar în 1953 a fost cercetat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1942. Nu a reușit să își termine studiile niciodată, fiind rearestat și condamnat la alți 20 de ani de detenție în 1958. A petrecut această ultimă pedeapsă la Târgșor, Ploiești, Jilava și Aiud, dar a fost ferit de „reeducare”, fiind izolat în Zarcă. După eliberarea din 1964 a lucrat în contabilitate, dar a fost permanent șicanat de Securitate. Grigore Romanescutc "Grigore Romanescu" Născut la 13 mai 1928 în Iași, Romanescu locuia în Oradea și se pare că era student la Facultatea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să-l convingă să renunțe la intențiile sale. Lucrurile s-au petrecut întocmai cum i-a cerut Dumitrescu: în vara lui 1949 a identificat, cu ajutorul informatorilor săi, acei deținuți care constituiau vârfuri ori modele pentru ceilalți, iar administrația i-a izolat în luna iulie într-o secție separată. Acțiunea violentă a demarat tot la indicațiile directorului, Țurcanu relatând o discuție purtată pe 21 sau 22 noiembrie 1949. Întrebat cum crede că ar putea scoate mai multe informații de la deținuți, Țurcanu a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din aceeași secție. După o perioadă a fost introdus în cameră cu Ion Negură, care propovăduia „reeducarea”. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar. Pe 10 februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Paragină din Vrancea. Arestat în mai 1948, a fost anchetat timp de două luni și trimis după proces la închisoarea din Pitești, după un ocol de o lună la Jilava. A ajuns în Pitești la începutul lui februarie 1949, fiind izolat la secția SSI începând cu luna iunie, alături de alte vârfuri, pentru a-i fi slăbită rezistența fizică. În iunie 1950 a fost mutat la camera 2-subsol, unde Virgil Bordeianu și Cornel Pop aveau rolul de a obține de la el informații
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și nici cea mai adecvată manieră de răspuns social în fața crimei; locul sancțiunilor privative de libertate începe să fie luat, într-o măsură din ce în ce mai mare, de măsurile alternative. Cel puțin teoretic, închisoarea încetează să fie doar locul în care sunt izolați indivizii periculoși pentru societate; la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
științifice. Pe de altă parte, valorificarea prin publicare a rezultatelor cercetării se impune și datorită priorităților, mai ales când e vorba despre unele descoperiri științifice. Este cunoscută situația savantului român Nicolae Paulescu (1869-1931), medic și fiziolog român, cel care a izolat hormonul pancreatic (pancreină, ulterior numită insulină), cu efect hiperglicemiant. Pentru că nu și-a publicat la timp invenția, alți doi savanți au descoperit după câteva luni aceeași substanță, pentru care cei doi au luat Premiul Nobel. La fel este situația altui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]