5,826 matches
-
Cu blând parfum alene amestecat în zări, Uitate tresăriri, aceleași, inerente. Bujorii ca buchete ... Citește mai mult BujoriPetale delicate de alb și roz bujorîmi rotunjesc privirea ca într-un vis demult,Din altă primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult.Adolescența mea cânta prima iubire.Înrourată-n zorii trandafirii de floareși înălțând castele pe-un zâmbet și-o privireSpera în taină prințul pe calul alb călare.Era o vrajă-n aer plutind ca un curent,Amestecând
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
am adormit pe prispa gândului tău în timp ce mă căutai în sufletul cerului și mângâiai trupul meu din pielea unei amante trimise de întâmplare, de inima mea să-ți iasă-n întâmpinare? Ți-am spus că viața nu e decât o joacă cu reguli simple și duioase cu guri deschise spre săruturi argintii aruncate de univers în neant pentru ca noi să le prindem pe alte buze străine, anodine, cu arome de cafea pregătită la un local fistichiu Ți-am spus eu că
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus pe joacă și a pus la pământ straturile de legume. Când a venit Marin din sat și a văzut prăpădul, l-a chemat ușor, a scos cuțitul și l-a tăiat. - De ce, Marine, ai tăiat mânzul, ce-ai avut cu el? L-
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
reprezentat de zeci și poate sute de ani o atracție irezistibilă chiar și pentru localnici. Bătrânii locului își aduc aminte că, uneori, copii fiind se strecurau pe hornuri și pătrundeau în adâncurile tainice, căutând un alt fel de loc de joacă. Din păcate, mulți dintre cei care au cutezat să pătrundă astfel în peșteră au pierit pentru totdeauna, nemaifiind găsiți niciodată. N-ar fi nimic magic în aceste dispariții spun speologii, dând vina pe galeriile ca niște tobogane care te aruncă
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
acuma mai vreau să mă joc. Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, insă înțelepții sar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune, nu știu cum o fi, se bat în concepții, Concepții greșite, fără doar și poate, dar la joaca-mi dragă, - fac public anunț chiar de-s șantalie sau de merg în coate să-mi caut pisică, n-am cum să renunț ... Referință Bibliografica: N-AM CUM SĂ RENUNȚ / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2089, Anul
N-AM CUM SĂ RENUNȚ de DORA PASCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380825_a_382154]
-
din toamna anului 1940, când s-au petrecut persecuții și masacre ale evreilor. Până în acest moment viața evreilor era identică cu cea a localnicilor, aceeași viață de familie, de muncă, de implicație în evenimentele țării, de bune relații interumane, de joacă a copiilor. Îi deosebeau religia și unele tradiții și obiceiuri, pe care și le respectau reciproc, făcându-le existența mai frumoasă, mai bogată și mai interesantă. Evreii erau complet integrați în viața țării contribuind la modernizarea și dezvoltarea ei economică
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
a dăruit-o Bunul Dumnezeu și nu uita... nimic nu-i mai greu și mai urât ca bătrânețea fără amintiri! - după care m-a sărutat pe frunte și mi-a făcut un semn al crucii iar eu am plecat la joacă însă peste câteva zile l-a luat Dumnezeu. Nu prea îmi era mie foarte clar ce s-a petrecut cu tataie al meu însă, când m-am apropiat de sicriul în care se afla întins cu același zâmbet bun imprimat
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
în așteptarea deschiderii sezonului de vânătoare îmi mai curățam armele, mai făceam câte un cartuș iar privirile mi-au fost atrase de niște vrăbiuțe zburdalnice care se hârjoneau pe o creangă din dreptul ferestrei mele și urmărindu-le cu plăcere joaca, ba și vălătucii de nori albi care se hârjoneau pe cer sub adierea calmă a vânticelului de vară târzie, m-am pomenit la un moment dat că, dus pe meleaguri trecute cam de multicel și răsfățat de scumpe și duioase
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
impunea asta. Cu ultimele puteri acesta din urmă se năpusti spre ,,Samnit” iar acesta puse scutul pentru a para lovitura. Dar în loc să lovească cu sabia, ceea ce Thracian arăta că intenționa să facă el lovi cu scutul iar asta fu o joacă pentru Samnit care nu realiză însă capcana. Sabia ,,Sica” trecu de marginea scutului iar partea încovoiată îl lovi pe ,,Samnit” în partea de sus a brațului lama trecând prin zalele de umăr. ,,Samnitul” strigă și apoi se prăbuși pe genunchi
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
capitol oferă cititorului o privire de ansamblu asupra celor trei tipuri principale de erezii (teologice, social-politice, filosofice) și asupra unora dintre cei mai reprezentativi eretici din istoria omenirii, despre care are îndreptățite cuvinte de laudă („Erezia n-a fost o joacă; ereticii se lăsau arși pe rug pentru adevărul vieții lor”, „Ereticii nu numai că au anticipat o altă lume, mai umană, dar au și luptat pentru ea”), capitolul al doilea, dedicat ereziilor cu caracter predominant religios, îl deschide cu Primele
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
brațe înainte de a adormi. Dar nu face numai atât. Vorbește cu păpușa, îi spune chiar povești cu feți frumoși. Se bucură evident când păpușa, apăsată pe stomac, îi spune „ma-ma” De unde știe fetița să facă aceste lucruri mărunte în joaca ei? Natura, deși a transmis genetic sentimentul de mamă, normal la toate speciile de animale mamifere, nu a putut transmite și educația pe care fetița o dă păpușii sale așa cum o înțelege ea sau cum ar fi dori să fie
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
hrănește atât cu hrană fizică, mâncarea, cât și cu hrană spirituală, educația. Puiul matur, este destinat de natură să perpetueze specia, eventual cu mici îmbunătățiri. Părinții asigură tranziția prin hrănirea „cu biberonul” și completare tuturor cunoștințelor necesare unei vieți independente. Joaca, dirijată, este un bun prilej ca viitorul adult reproductibil să-și însușească îndemânarea necesară muncii sale cotidiene de hrănire și mai apoi reproducere. De sute de mii de ani și omul gânditor absorbea educația muncii odată cu laptele matern. Astăzi care
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
a avut un moment de ,,respiro,,! A fost ultima ei vacanță în sat Vacanță de care s-a bucurat din plin . A făcut în acea vară în așa fel să stea mai mult timp cu foștii colegi și prieteni de joacă. Parcă avea o presimțire că se vor vedea din ce în ce mai rar. Și a avut dreptate! Curând,a venit toamna și atrebuit să plece la facultate. Asta implica, nici nu se putea altfel, plecarea Mariei la București. Simți că se rupe de
ÎNGER SAU DEMON CAP. II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374299_a_375628]
-
de atâtea ori. Dacă ar ști ei de câte ori, ea, copil fiind , atingea ecranul televizorului cu mâna pentru a-i simți mai aproape, le sorbea fiecare replică, și de câte ori se transpunea în fiecare în parte , dând spectacole improvizate în fața tovarășilor de joacă! Dar , din păcate, ei nu vor afla niciodată! Asta se știa numai în satul ei, acolo unde-și lăsase cei mai frumoși ani, și cele mai dragi amintiri. Și bunicii, și codru, și câmpia cu floricele , de care deja i
ÎNGER SAU DEMON CAP. II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374299_a_375628]
-
la nesfârșit, Era intrarea-n sala, gratuit ... Mozart Apoi, n-am înțeles nimic. Ce este? Un dans de libelule? Fluturi? Stup? Și-am înțeles târziu că-i o poveste Cu o copilărie fără trup. Numai copiii n-au materie-n joaca. N-au greutate. Numai ei nu știu De ce nu știu de lumea-ntreagă, parcă - Și nici măcar nu știu că nu-i târziu - Apoi, au început, liniar, să-nvețe - Ortografii, cuvinte, înapoi Privind, să memoreze cu tristețe Haine de plumb, ce
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
o însuflețire care crește Ușor-ușor, cu fiece vers ritmat. Să înflorim în astă primăvară, Magnolii dezvelite în dansuri liliachii Sub amețeli-narcise, ce pentru prima oară, Se împletesc culorii de nu-mă-uita azurii. Într-o acustică ce pare într-o doară, O joacă stilizată, sprințară, În fapt normală, firească, împletire siderală În cvarte perfecte de ghitară. Referință Bibliografică: Cântec / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
CÂNTEC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374513_a_375842]
-
transform. Într-un bărbat ce-i optimist De-ajuns c-am fost un majordomn ! Eu voi avea pretenții multe Iar de la viață să cer tot. Căci prea mult timp lucruri mărunte M-au instigat la un complot. Voi înceta odată joacă Nu-mi va păsa decât de drum. Căci m-am lăsat băgat în troacă Și ai lovit un suflet bun ! De tine eu acum mă las Iubirea noastră a apus. Îți spun ! ... Dar cu tristețe-n glas ! Că la tăcere
INSTIGARE LA COMPLOT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373316_a_374645]
-
pe unde ai umblat. Dora îl îmbrânci pe Horică, deși băiatul roșcovan care locuia în blocul alăturat o întrecea în înălțime cu mai mult de un cap. - Nu am umblat pe nicăieri! Am avut-o când am venit aici la joacă și nu am plecat nicăieri, nici o secundă. - Eu nu mai caut, hotărî Horică, n-ai decât să cauți singură! Dora scoase limba în urma lui, deși, la vederea copiilor care părăseau locul de joacă urmându-l pe băiat, în gât i
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
avut-o când am venit aici la joacă și nu am plecat nicăieri, nici o secundă. - Eu nu mai caut, hotărî Horică, n-ai decât să cauți singură! Dora scoase limba în urma lui, deși, la vederea copiilor care părăseau locul de joacă urmându-l pe băiat, în gât i se adună dureros un ghem de lacrimi, sufocând-o. - Nu plânge, spuse Dănuț, așezându-se sub cel mai apropiat copăcel cu picioarele strânse sub el, mai bine să așteptăm să vină ai tăi
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
pierduse. Își amintea că o pusese bine, cu gândul că locul în care o așezase era sigur, dar nu își amintea care era acel loc. Răscolise împreună cu copii nu numai iarba, ci și boscheții și cărămizile de la marginea locului de joacă, fără să dea măcar de urma cheii. - Atunci..., Dănuț se ridică, eu merg cu băieții. Își scutură pantalonii de câteva fire de iarbă închipuite și o luă la goană printre blocuri spre terenul de fotbal de unde se auzeau glasuri vesele
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
sufletul de parfum cum își duce o câmpie poveștile cum își ține focul lumina. copilărie răsad de rai altoit pe inimă nici n-aș putea să întreb unde ești când ochii nu văd nimic întreg fără tine nor prins în joacă cu un capăt de ață sărbătoare cu gust de nucă și scorțișoară. mă va întreba mereu cineva unde sunt serile ce nu întunecă unde este iarna ce nu îngheață iarăși și iarăși le voi spune că ești doar tu cu
CA O DUMINICĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373453_a_374782]
-
ploi Orașe sunt scăldate-n sânge Invadatorii vor război * “Doctrinele de catacombe Și un conducător tembel Au inventat ploaia de bombe Invadatorii vor măcel” * Copii cerșec pe străzi și-n ploaie Ei cată-un strop de fericire Cei mari se joaca de-a războaie Si le dau gloanțe nu iubire Copiii de-azi cândva vor crește Și ne vor întreba pe noi Cum de-am lăsat puteri abjecte Să ne târască în război! New York, 5 iulie 2004 Blestem străbun , Editura Semne
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
senzuală, care n-are nevoie să lepede haine, dorința spre celălalt izbucnind ca focurile pădurii-n noapte, acolo unde au fost ascunse comori. Legi suflete, imagini, reverii, energii, le atragi fără să vrei înspre tine, înțelepciunea lumii devenindu-ți o joacă, un dans de naiade pe muzicile chemărilor de sirene. Copilărești. Ți se readuc în memorie amintiri și șoapte ale părintelui plecat, pânzele pictorului urcat prea devreme la ceruri, tărâmuri neștiute gemând sub chemări. Copilărești odată cu fetele poetei și crești împreună cu
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI "A FI" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Eu nu doar sunt, Chiar am și fost - Nu doar în joacă, Ci cu rost. Bunicul nu mai este, Dar eram în el Celulă, zis, Ori un genom - Cuvinte plăsmuite-n om. Doar trebuia să fie tata, Și-apoi, și fiul, Cel ce sunt, și-am fost - Și gata: Ajuns-a pan
EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373660_a_374989]
-
familiei ce ai tu fă-i un rost ! Din crengi de măr făcu un adăpost, și dispăru ca praștia din post ! Veni din nou după ani buni de chin, al mărului tânjind dup-un cămin, Cu-al lui prieten, de joacă și vecin, ce ani de zile-n mere-avea tain. Îmi trebuie o barcă, n-ai tu una, să merg la pescuit când iese luna? Nu am, dar negreșit tu poți tăia, trunchiu-mi să-ți construiești tu una, El trunchiul i-
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]