28,495 matches
-
Decizia nr. 873/2010 sau Decizia nr. 33/2018). Or tocmai acest din urmă aspect trebuia verificat în mod concret în prezenta cauză, iar dacă s-ar fi procedat la controlul concret de constituționalitate s-ar fi stabilit că, inclusiv pe baza jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale relevantă pentru prezenta cauză, cel puțin prevederile art. 88^1 alin. (1), (2) și (5), art. 88^2 alin. (1), (4) și (5), art. 88^3 alin. (2), art. 88^5 alin. (1), (5) și (8), art. 88^6, art. 88^7
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
art. 133 și art. 134 din Constituție]; ... – sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“ din cuprinsul art. 88^7 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin. (5), precum și art. 147 din Constituție de vreme ce contrazice o jurisprudență constantă a Curții Constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, în mod particular atunci când este vorba despre legea penală ori care vizează cariera magistraților (a se vedea jurisprudența privitoare la neconstituționalitatea sintagmelor „îndeplinește în mod defectuos“ ori „îndeplinirea necorespunzătoare
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
precum și art. 147 din Constituție de vreme ce contrazice o jurisprudență constantă a Curții Constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, în mod particular atunci când este vorba despre legea penală ori care vizează cariera magistraților (a se vedea jurisprudența privitoare la neconstituționalitatea sintagmelor „îndeplinește în mod defectuos“ ori „îndeplinirea necorespunzătoare“ ilustrată prin Decizia nr. 405/2016, paragrafele 54 și 57; Decizia nr. 392/2017, paragrafele 33 și 35; Decizia nr. 518/2017, paragraful 39; Decizia nr. 384/2020, paragrafele 31 și 32, precum
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
necesitat intervenția Î.C.C.J. prin Decizia nr. 3/2019 la care ne-am referit anterior. ... ... 15. Așa cum arătam și în opinia separată la Decizia nr. 390/2021, hotărârile C.J.U.E. referitoare la S.I.I.J. ar fi putut deveni un argument suplimentar pentru revirimentul de jurisprudență al Curții Constituționale, deși acesta ar fi fost posibil și numai prin raportare la Constituția României și jurisprudența sa anterioară. În context, trebuie remarcat și faptul că CJUE a manifestat o poziție constructivă atunci când, prin Hotărârea Marii Camere din
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
în opinia separată la Decizia nr. 390/2021, hotărârile C.J.U.E. referitoare la S.I.I.J. ar fi putut deveni un argument suplimentar pentru revirimentul de jurisprudență al Curții Constituționale, deși acesta ar fi fost posibil și numai prin raportare la Constituția României și jurisprudența sa anterioară. În context, trebuie remarcat și faptul că CJUE a manifestat o poziție constructivă atunci când, prin Hotărârea Marii Camere din 18 mai 2021 pronunțată în Cauza C-355/19 conexată cu cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C291/19 și C-397/19, precum și
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
asupra faptului că autoarea excepției a solicitat judecarea în lipsă și admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 586 din 8 octombrie 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.982/270/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]
-
de sesizare a Curții, astfel că încheierea ar trebui să poată fi atacată cu recurs de la comunicare. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]
-
manifeste diligența în acest sens (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 347 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012). ... 18. Curtea a făcut trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut și că, fiind vorba despre un drept pe care Convenția l-a recunoscut fără să îl definească în sensul restrâns al
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]
-
prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 714 din 9 noiembrie 2017, paragraful 19). ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]
-
devin aplicabile în privința acesteia, chiar dacă fac referire la noțiunea generică de „persoană“, dispozițiile art. 4 din Codul de procedură penală potrivit cărora „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că din analiza acestui text de lege rezultă fără echivoc că, în absența unei hotărâri de condamnare, persoana în cauză beneficiază de prezumția de nevinovăție. De altfel, prezumția consacrată nu are în vedere existența sau inexistența
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
hotărâre definitivă de condamnare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 27 aprilie 2012). ... 24. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aplicat în jurisprudența sa garanțiile dreptului la apărare prevăzute de art. 6 din Convenție și persoanelor juridice, considerând că acesta se aplică în același mod ca și persoanelor fizice și că o societate poate fi „acuzată de o infracțiune“, în sensul autonom al
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
din 13 martie 2012, pronunțată în Cauza Societe Bouygues Telecom împotriva Franței, paragraful 53). ... 25. Garantarea dreptului la prezumția de nevinovăție incumbă nu numai autorităților judiciare, ci și oricărei persoane sau autorități publice. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a extins sfera de aplicare a art. 6 paragraful 2 din Convenție la diferite proceduri administrative care au avut loc în același timp cu procedurile penale împotriva unei persoane sau după încheierea acestor proceduri, fără ca o decizie privind
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
fără ca o decizie privind stabilirea vinovăției penale să fie emisă, atât timp cât există o legătură între cele două proceduri (Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Vassilios Stavropoulos împotriva Greciei, paragrafele 31 și 32). ... 26. Și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene sa statuat că persoanele juridice beneficiază de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare, acest principiu presupunând că orice persoană acuzată este prezumată nevinovată până în momentul în care vinovăția ei a fost
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
și a libertăților fundamentale. ... 31. Prin încălcarea prezumției de nevinovăție a operatorului economic, acesta este pus într-o situație defavorizată față de alte persoane juridice participante la procedură și care se bucură de prezumția de nevinovăție. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
de a participa la procedură. ... 33. În concluzie, Curtea urmează să respingă, ca devenită inadmisibilă, prezenta excepție de neconstituționalitate, în conformitate cu cele reținute la paragraful 16 al prezentei decizii. ... 34. Sub acest aspect, Curtea subliniază că, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale. ... 20. Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
pot suferi modificări chiar la nivel infralegal. ... 50. Referitor la critica de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, Guvernul invocă, în cele două dosare menționate ale Curții, jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, și conchide că aceasta este inadmisibilă, întrucât prevederile criticate nu mai sunt în vigoare. De asemenea, menționează că autorii excepției nu și-au întemeiat acțiunea pe aceste prevederi legale
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
de la art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 vizând instituirea unei pretinse discriminări între diferite categorii de personal plătit din fonduri publice, Guvernul învederează, în Dosarul Curții nr. 2.003D/2020, că nu sunt discriminatorii, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 81 din 18 februarie 2020, și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 52. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepțiile de
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
a art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că, în realitate, autorii excepției sunt nemulțumiți de omisiunea legiuitorului de a include în enumerare și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Dar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020). ... 69. Mai departe, cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reiterează jurisprudența sa potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea, în acest
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). ... 75. În continuare, evocând jurisprudența sa referitoare la principiul respectării obligatorii a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, Curtea a statuat că o reglementare ale cărei efecte sunt impredictibile, depinzând de condiții și criterii a căror natură nu poate fi anticipată
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul reiterează criticile de neconstituționalitate pe care s-au fundamentat excepțiile admise de către Curtea Constituțională prin deciziile indicate de către acesta în notele scrise. ... 20. Cu privire la acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, și că este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în
DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257309]
-
polițistului este garantat, însă condițiile în care se asigură acest drept urmează a fi reglementate prin ordin al ministrului afacerilor interne. ... 23. Raportând dreptul la decontarea cheltuielilor de asistență juridică, garantat prin textul de lege criticat, la cele reținute în jurisprudența sa anterior evocată, Curtea reține că acesta nu reprezintă un element esențial al raportului de serviciu al polițistului, astfel că aspectele ce țin de modul în care se va acorda pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art.
DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257309]
-
martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 13. În considerentele deciziei menționate anterior, la paragrafele 42-45, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, indiferent dacă acestea au rămas definitive la prima instanță - sentințe - sau la instanța de apel - decizii. În
DECIZIA nr. 114 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257320]
-
stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, și condiția de a fi disciplinați și de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții Constituționale mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate sunt aplicabile și în prezenta cauză. ... 16. Totodată, critici de neconstituționalitate similare au fost formulate și cu privire la prevederile art. 100 alin. (3) din Codul penal
DECIZIA nr. 129 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257358]