2,650 matches
-
este puternic atras de lumea interlopă și expune scenariul plin de patimi primordiale al liberei inițiative capitaliste: dedicarea totală acumulării unui capital cît mai substanțial. Se poate deci spune că Miami Vice identifică poziția subiectului ultracapitalist ca fiind cea de lăcomie, poftă necontrolată și agresivitate violentă care duce în mod inevitabil la distrugere și moarte. Cu toate acestea, imaginile ce înfățișează stilul de viață îmbelșugat al răufăcătorilor sînt atît de atrăgătoare și de captivante încît serialul are, din punct de vedere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
confundă cu imaginea și stilul; la o analiză mai atentă a videoclipurilor se oferă o cu totul altă perspectivă. Spre exemplu, videoclipul "Material Girl" (1984) pare la prima vedere un imn dedicat doctrinei Reagan, care glorifică materialismul superficial și celebrează lăcomia și manipularea ("Băiatul cu bani gheață,/ Este întotdeauna alesul meu... căci sînt o fată materialistă"). În lumina unei asemenea lecturi, această piesă reprezintă o reluare a cîntecului interpretat de Marilyn Monroe "Diamantele sînt cei mai buni prieteni pe care-i
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
favorizează ideea "dragostei adevărate". Într-o posibilă lectură pe care Madona însăși a confirmat-o a videoclipului, acestea o înfățișează pe "fata materialistă" respingîndu-i pe curtezanii bogați în favoarea băiatului sărac. Pusă în fața acuzației că muzica sa este o apologie a lăcomiei crase, ea a replicat: "Priviți videoclipul care însoțește cîntecul. Tipul care mă cîștigă în final este tipul sensibil, dar fără bani" (People, 11 martie 1985). Conform acestei interpretări, Madona îi respinge pe bărbații care o curtează în secvențele în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sincer, pentru a cîștiga inima Madonei. Așadar, în "Material Girl" ea este de toate și pentru toți și poate fi interpretată în ambele moduri: pentru conservatorii perioadei Reagan, ea este o apologetă a valorilor materiale, fata materialistă care absolvă sexul, lăcomia și materialismul de orice vină. Pentru acest segment al publicului, ea este o reîntrupare a lui Marilyn Monroe, este supervedeta pop, obiectul sexual ideal din fanteziile masculine și emblema femeii-jucărie. Dar pentru tineretul romantic și idealist, ea este fata bună
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iar curentul cyberpunk este o literatură nouă, și ea în legătură strînsă cu tehnologia de vîrf și concepută pentru cetățenii epuizați și surescitați ai erei computerelor și mijloacelor de comunicare în masă. Proza cyberpunk este, în plus, o reacție la lăcomia unui capitalism lipsit de orice restricții, ca cel din perioada Reagan-Bush-Clinton. Forma de capitalism prezentată în romanele și filmele cyberpunk este în mare măsură un capitalism al fenomenului de globalizare în cultură și limbă (de exemplu, Blade Runner și Neuromancer
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întrebărilor contemporaneității referitoare la valori și sens, literatura cyberpunk oferă "fantezii despre putere, producînd același fior lipsit de semnificație ca și jocurile pe calculator și filmele de mare succes precum Rambo și Aliens. Ea consideră natura ca fiind moartă, acceptă lăcomia și violența ca fenomene inevitabile și promovează cultul singuraticului"39. Poate că Shiner (și noi împreună cu el) ar trebui să fie mai generos cu foștii săi tovarăși. Căci ei au meritul de a fi vîrful de lance al literaturii radicale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intrigilor și a conformismului, care se insinua pînă în străfundul sufletelor". Descoperirea este amară: Atunci am întrevăzut eu sensul înscenărilor și al justificărilor care regizau lumea conducătorilor. Și tot atunci am văzut cum lucea în ei omeneasca, mult prea omeneasca lăcomie de onoruri și privilegii". Aceste constatări s-au convertit, fără îndoială, în capitole și pasaje din cartea de față. Serge Moscovici e primul psihosociolog important care a identificat și balizat, în corpusul psihologiei sociale, un spațiu repartizat studiului colectivităților mari
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o tipologie de pitoresc provincial, într-o desfășurare scenică alertă. Calități de comediograf vădesc și revistele lui A.: Țara lui Hübsch, jucată în 1919, Carul statului (1923), Gura lumii ș.a. Ironia, gluma șfichiuitoare din cuplete ținteau realitățile zilei: demagogia politicienilor, lăcomia îmbogățiților de război ș.a. A. a dat bune traduceri din teatrul lui Edmond Rostand, respectând spiritul galic și metaforismul avântat al originalului. Un fragment din Cyrano de Bergerac s-a publicat în 1916, iar L’Aiglon (Puiul de vultur), tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
care foșgăiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi fărmăcători, vidre câte cu douăzeci și patru de capete și altă mulțime nenumărată de gângănii și jigănii înspăimântătoare, care stăteau cu gurile căscate, numai și numai să înghită; despre a cărora răutate și lăcomie nu-i cu putință să povestească limba omenească!” (Povestea porcului, p.199) Memorabil prin exagerarea dimensiunilor rămâne și portretul lui Gerilă din Povestea lui Harap Alb: „[...] o dihanie de om care se pârpâlea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
vijelia vântului,e ca și cum ai simți cum ți se deschide mintea și devine mai ageră și mai conștientă. Namila uitase deja ce spusese, observația respectivă poate că îi scăpase în locul unui sughiț sau căscat, drept care continua să se îndoape cu lăcomie. Tommaso se opri oleacă să-și adune gândurile: Nu vreau să jignesc pe nimeni din cei de față, cu siguranță cineva are legături cu stăpânii noștri spanioli, însă condițiile ținuturilor la sud de Napoli sunt îngrozitoare. Când pătimești zile și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
voastră este să nu contrafaceți realitatea și să faceți din ea noroi și fiere. Nu pot fi condamnat pentru ceea ce n-am săvârșit numai fiindcă cineva visează să mă vadă pe rug ca pe o oaie pentru a-și satisface lăcomia răutății. Vorbește-ne de părintele Ippolito Beccaria. Oh, bătrânul era un om blând și mi-a înțeles mereu setea de cunoaștere, dar a se ajunge să să se născocească povești deșănțate despre relațiile noastre este ultimul lucru la care la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
serafic: Mario tu știi că la Napoli trăiesc cam trei sute de mii de suflete din care nu muncesc decât vreo cincizeci de mii; și ăștia trag din greu și-și ruinează sănătatea, iar trândavii pier la rândul lor prin trândăvie, lăcomie, desfrânare și camătă, și-și bat joc de mulți sărmani aservindu-i și sărăcindu-i, sau atrăgându-i să ia parte la viciile lor, astfel încât serviciul public practic nu există și poliția nu face față. Mario surâse. Știu foarte bine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
spre ei, nici o sabie sau un arc, deoarece noi căutăm pacea, nici o cană, trebuind să fim sobri. Învățătura alexandrinului se regăsește și în Tertulian care, în Apologeticum, se mândrește cu creștinii care, considerați străini de către păgâni, se țineau departe de lăcomia onorurilor și a gloriei și colaborau alături de păgâni în arte, în studiu, în comerț, în navigație și în exercițiul armelor în favoarea statului și în serviciul împăratului: Ne amintim că trebuie să-i aducem mulțumire lui Dumnezeu, Domn și Creator, să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prezintă funcțiile militare drept glorii pământești inutile: Așadar, cum voi putea să admit o creație de tip fatalist, văzând asemenea slujitori? Nu vreau să domnesc, nu doresc să fiu bogat, am refuzat comanda militară, urăsc desfrâul, nu practic navigația pentru lăcomie, nu concurez pentru coroane, am abandonat fandoseala gloriei, disprețuiesc moartea. Sunt superior oricărei specii de boală; durerea nu-mi consumă sufletul. În aceiași operă, dar în alt loc, filozoful critică sistemul politic al vremii care înșeală oamenii, profitând de credința
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați? Ea este pentru tine dispensatoarea plăcerilor lumii. Tu vrei să lupți și te slujești de Apollo ca și consilier al masacrelor tale. Scriitorul sirian ne spune că orice lăcomie își are slujitoarea ei, iar un exemplu în acest caz este Apollo, simbolul masacrelor în războaie. Se poate vedea legătura pe care autorul o realizează între arta divinatorie idolatrică și acțiunile de război și violență. Pentru primele două secole, deși
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o primească pentru vreo greșeală săvârșită; și atunci când din partea declarantului există dreapta intenție de a face să triumfe binele și de a învinge răul, pentru că: În fața adevăraților cinstitori ai lui Dumnezeu, sunt păcate chiar și acele războaie purtate nu din lăcomie sau cruzime, ci din dorința de pace, pentru ca cei răi să fie ținuți în frâu, iar cei buni să fie ajutați. Sunt considerate de obicei războaie drepte cele care răzbună nedreptățile, dacă o țară sau o cetate trebuie pedepsită, ori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
greu. 7. După ora 17 nu se mănâncă mese îmbelșugate. 8. Nu se mănâncă nimic cu două ore înainte de culcare. 9. Se mănâncă mai des și puțin la o masă pentru a nu obosi stomacul. 10. Nu se mănâncă cu lăcomie. 11. Se recomandă o zi de post pe săptămână în care să nu mâncăm deloc sau să consumăm alimente foarte ușoare. În zilele de post se recomandă să se bea o cantitate foarte mare de lichide, 3-4 litri. 12. Seara
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2993]
-
este altceva decât o proiecție a naturii umane în planul colectiv" (1962:7, compară cu Niebuhr 1932:23). Acești realiști "văd conflictul ca fiind explicabil parțial de elemente conjuncturale, dar ... consideră că și de nu ar fi fost așa, mândria, lăcomia și goana după glorie ar face ca războiul tuturor împotriva tuturor să continue pe o perioadă nelimitată. Până la urmă, conflictul și războiul sunt înrădăcinate în natura umană" (Waltz 1991:35). "Realismul clasic" este cea mai obișnuită etichetă pentru această poziție
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunitățile mici, dar diferă în două puncte cruciale. Mai întâi, relațiile dintre comunități ar fi libertare, egalitare și participative. Acest fapt reflectă un set întreg de asumpții asupra originilor crizei ecologice; nu este vorba despre "tragedia bunurilor comune" (care naturalizează lăcomia umană), ci despre apariția relațiilor sociale ierarhice și canalizarea energiilor umane înspre productivism și consumism (Bookchin 1982). Sociețile participative ar trebui să asigure posibilitatea realizării umane, fără să depindă de un nivel ridicat de consum. În al doilea rând, aceste
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În complexitatea sa psihologică, evidențiindu-i calitățile și defectele de fiecare zi: de exemplu, generozitatea, ospitalitatea, respectul pentru prietenie, demnitatea, cinstea, spiritul de solidaritate, cumpătarea, discreția, sinceritatea, spiritul tolerant, modestia, străduința de autoperfecționare etc., dar și manifestări negative, de genul: lăcomia, lenea, lăudăroșenia neacoperită de fapte, hoția, prostia, mânia (ca dovadă a neputinței), aroganța, invidia, minciuna etc. Am recurs la această radiografiere de ordin psihologic deoarece credem că autenticitatea proverbelor și valoarea lor educativă sunt atribute care nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proverbului respectiv. Având În vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În perechi antitetice: de exemplu, cumpătare, moderație - lăcomie, exces; anticipare, prevedere - imprudență, precipitare; modestie - Îngâmfare, lăudăroșenie; demnitate - lașitate; sinceritate - minciună; istețime - prostie; curaj - frică; recunoștință - ingratitudine etc. Recurgerea la acest criteriu se justifică, apoi, și prin dorința de a ușura cititorului găsirea rapidă a proverbului care l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
păstrăm speranța unei reușite sau a intervenției unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai”; Cine vrea tot pierde tot
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de cine nu suspină după ce n-are și se veselește cu ce are!” (Epictet) „Cine are cel mai mult? Cel care dorește cel mai puțin.” (Publilius Syrus) Puțin, cu liniște, este singura dietă. (Înțelepciunea populară ne arată, prin proverbe, că lăcomia strică nu numai „omenia”, ci și sănătatea: „Cine mănâncă până se Îmbolnăvește postește până se Însănătoșește”; „Cinele copioase umplu mormintele”; „Unde moare furnica, dacă nu În zahăr!”; „De mult orz crapă calul”; „Belșugul mâncărurilor oprește ascuțimea minții” etc.) „Cine dorește
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]