12,142 matches
-
franceză, articolele hotărâte sunt proclitice. Există trei forme: "le", "la" și "leș", primele două putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes" „bărbații”, leș épouses" „soțiile”. Dacă înaintea substantivului cu articol hotărât se folosesc prepozițiile "à" sau "de", acestea se contrag cu articolele "le" și "leș": Exemple: "Je veux aller au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sunt proclitice. Există trei forme: "le", "la" și "leș", primele două putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes" „bărbații”, leș épouses" „soțiile”. Dacă înaintea substantivului cu articol hotărât se folosesc prepozițiile "à" sau "de", acestea se contrag cu articolele "le" și "leș": Exemple: "Je veux aller au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis" „Pierre merge în
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes" „bărbații”, leș épouses" „soțiile”. Dacă înaintea substantivului cu articol hotărât se folosesc prepozițiile "à" sau "de", acestea se contrag cu articolele "le" și "leș": Exemple: "Je veux aller au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis" „Pierre merge în Statele Unite”, "Je viens du théâtre" „Vin de la teatru”, "Mărie est rentrée des Pays-Bas" „Mărie s-a întors din Olanda”. Că în română
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
distinge de singular în vorbire, ci doar în scris, prin litera finală -s sau -x, în afară de cazurile relativ rare când substantivul este urmat de un cuvant cu inițială vocalica, de exemplu un atribut adjectival, de care se leagă prin [z]: "leș affaires intérieures". Cu -x se marchează pluralul substantivelor care la singular se termină cu "-eau" sau cu "-au", și al celor mai multe terminate în "-eu": "des bouleaux" „mesteceni”, "des tuyaux" „țevi”, "des feux" „focuri”. Tot în "-aux" se termină și pluralul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
genul masculin, dintre care unele terminate în e: "le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
masculin, dintre care unele terminate în e: "le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le": au Japon" „în Japonia”. Înaintea numelor de țări la plural se folosește tot "à", contrasa cu "leș": "aux États-Unis" „în Statele Unite”. Adjectivul calificativ francez se aseamănă cu substantivul în privința formării femininului și a pluralului, si mai pune probleme referitoare la acordarea să și la gradele sale de comparație. Formarea femininului are loc cu adăgarea la forma de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
est très gentil, cette invitation" „E foarte amabila invitația asta”. De regulă, gradele de comparație se formează astfel: Adjectivul "bon, -ne" „bun, -a” are și forme excepționale: comparativul de superioritate "meilleur, -e, -s" și superlativul relativ de superioritate "le/la/leș meilleur, -e, -s". Adjectivul "mauvais, -e" „rău, rea” are și forme regulate ("plus mauvais, -e, -s, -es", "le/la/leș plus mauvais"), si excepționale la aceleași grade: "pire, -s" și "le/la/leș pire, -s". Cele din urmă sunt mai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
-ne" „bun, -a” are și forme excepționale: comparativul de superioritate "meilleur, -e, -s" și superlativul relativ de superioritate "le/la/leș meilleur, -e, -s". Adjectivul "mauvais, -e" „rău, rea” are și forme regulate ("plus mauvais, -e, -s, -es", "le/la/leș plus mauvais"), si excepționale la aceleași grade: "pire, -s" și "le/la/leș pire, -s". Cele din urmă sunt mai puțin frecvente decât cele regulate. Pentru accentuarea diferenței dintre termenii comparației, se folosesc adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
și superlativul relativ de superioritate "le/la/leș meilleur, -e, -s". Adjectivul "mauvais, -e" „rău, rea” are și forme regulate ("plus mauvais, -e, -s, -es", "le/la/leș plus mauvais"), si excepționale la aceleași grade: "pire, -s" și "le/la/leș pire, -s". Cele din urmă sunt mai puțin frecvente decât cele regulate. Pentru accentuarea diferenței dintre termenii comparației, se folosesc adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus/moins": "C’est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit și că determinant, si ca substantiv: "J’ai deux vélos. Leș deux șont bons." „Am două biciclete. Amândouă sunt bune”, "Je prends le bus ligne deux" „Merg cu autobusul doi”. Numai numeralul corespunzător lui 1 are forme pentru cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
înlocuiește: După cum se vede, în calitate de complement direct, "en" nu are alt echivalent în română decât subînțelegerea a ceea ce înlocuiește. Atribut. "En" poate înlocui și un atribut substantival inanimat ce exprimă un posesor, acesta fiind cu prepoziția "de": "Je connais tous leș détails de la question" „Cunosc toate detaliile chestiunii” → "J’en connais tous leș détails" „Îi cunosc toate detaliile”. "En" se gaseste de asemenea în construcții fixe, precum verbul "s’en aller" „a se duce”: "Je m’en vais" „Mă duc”. Privitor
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
în română decât subînțelegerea a ceea ce înlocuiește. Atribut. "En" poate înlocui și un atribut substantival inanimat ce exprimă un posesor, acesta fiind cu prepoziția "de": "Je connais tous leș détails de la question" „Cunosc toate detaliile chestiunii” → "J’en connais tous leș détails" „Îi cunosc toate detaliile”. "En" se gaseste de asemenea în construcții fixe, precum verbul "s’en aller" „a se duce”: "Je m’en vais" „Mă duc”. Privitor la locul acestor pronume, vezi secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sunt prezentate principalele cuvinte nehotărâte. Aucun(e) poate fi: Cu cuvântul "autre", prezentat mai jos, la punctul 3, "aucun(e)" formează un grup care poate fi și el: Nulle part este o locuțiune pronominala: Où șont mes lunettes ? Je ne leș trouve nulle part" „Unde-mi sunt ochelarii? Nu-i găsesc niciunde”. Pas un(e) exprimă o negație mai puternică decât "aucun(e)", si poate fi: Personne este numai pronume: "Personne ne sait où est Marc" „Nimeni nu știe unde este
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
său rezervat”. Chacun(e) este corespondentul pronume al lui "chaque": "Chacun des enfants a reçu des cadeaux" „Fiecare dintre copii a primit cadouri”. Différent(e)(s) poate fi: Divers(e)(s) se comportă ca și cuvântul precedent: Le/la même, leș mêmes poate fi: "Même" poate fi și adverb, dar fără articol: "Tous étaient présents, même leș malades" „Toți erau prezenți, chiar și bolnavii”. N’importe este un element component nehotărât provenind din formă impersonala "îl n’importe" „nu e important
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cadeaux" „Fiecare dintre copii a primit cadouri”. Différent(e)(s) poate fi: Divers(e)(s) se comportă ca și cuvântul precedent: Le/la même, leș mêmes poate fi: "Même" poate fi și adverb, dar fără articol: "Tous étaient présents, même leș malades" „Toți erau prezenți, chiar și bolnavii”. N’importe este un element component nehotărât provenind din formă impersonala "îl n’importe" „nu e important” a verbului "importer", care face parte din mai multe locuțiuni nehotărâte: On este un pronume personal
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
munca asta cu asemenea colaboratori”. Poate fi și pronume, înlocuind un nume propriu de persoana pe care vorbitorul nu poate sau nu vrea s-o numească: "Monsieur un țel est très aimable" „Domnul cutare este foarte amabil”. L’un(e)/leș un(e)s funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
un nume propriu de persoana pe care vorbitorul nu poate sau nu vrea s-o numească: "Monsieur un țel est très aimable" „Domnul cutare este foarte amabil”. L’un(e)/leș un(e)s funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes : leș unes maintenant, leș autres l’année prochaine" „Casele vor
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
persoana pe care vorbitorul nu poate sau nu vrea s-o numească: "Monsieur un țel est très aimable" „Domnul cutare este foarte amabil”. L’un(e)/leș un(e)s funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes : leș unes maintenant, leș autres l’année prochaine" „Casele vor fi construite în două
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
amabil”. L’un(e)/leș un(e)s funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes : leș unes maintenant, leș autres l’année prochaine" „Casele vor fi construite în două etape: unele acum, celelalte anul viitor”.
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
un(e)s funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes : leș unes maintenant, leș autres l’année prochaine" „Casele vor fi construite în două etape: unele acum, celelalte anul viitor”.
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes : leș unes maintenant, leș autres l’année prochaine" „Casele vor fi construite în două etape: unele acum, celelalte anul viitor”.
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
France, 1991), "Anotimpuri literare" (Timișoara, 1994; 2005), "Art et Poésie" (Franța / Pagny sur Meuse, 2004 - 2007), "Aurora" (București - „buletinul ilustrat bilunar al Ambasadei U. R. S. S. în R. S. România“, 1988, "Banatul" (Timișoara, 1994), "Caietele Dacoromâniei" (Timișoara, 1996 - 2003), " Caietele / Leș Cahiers / NoteBooks „Tristan Tzara“" (Moinești, 2005, 2006), "Cafeneaua literară" (Pitești, 2006, 2007), "Cetatea culturală" (Cluj-Napoca, 2007), "Clio" (revista a Asociației Istoricilor Bănățeni, care a apărut la Timișoara, între anii 1992 și 1994), "Comterra" («Review of Comterra's Academy» - București, 2001
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]