KorAP: Find »[drukola/base=lexical & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...98 99 100 ...194 >

4,839 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

de toți factorii de responsabilitate și subvenționată de stat. Formarea unor automatisme corecte noi se realizează mult mai ușor decât corecția deprinderilor greșit dobândite. Se vor urmări vorbirea copiilor sub aspectul articulării și fonației, iar limbajului sub aspect gramatical și lexical, precum și comportamentul și reacțile auditive și vizuale ale logopatului prin observației directă sau din relatările cadrelor didactice. Deficitul hipoacuzic sau vizual trebuie sesizate uneori prin comportamentul retras și ezitant al copiilor, prin lipsa reacției verbale adecvate, uneori întârziate, prin înclinarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și informaționale implicate în afazie: Conceptul neurolingvistic susține că în afazie are loc o pierdere a conținutului și regulilor limbajului și că recuperarea constă într-o reînvățare a conținutului și regulilor lingvistice. Reabilitarea abordează sistemul lingvistic patologic în structurile fonologice, lexicale, semantice, morfo-sintactice sau ortografice. (120, 141, 150, 221) Conceptul cibernetic are drept premisă faptul că în afazie structurile și regulile lingvistice nu sunt distruse, ci că există doar un deficit operațional implicând procesele psihice de bază: atenția, memoria, reprezentarea, datorită

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
II.2.4. Clasificarea tehnicilor de recuperare a limbajului Obiectivele recuperării vizează reconstrucția atât a structurilor și proceselor receptive cât și a structurilor și proceselor motorii ale limbajului, pe toate nivelurile: gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
folosește același principiu în recuperarea vorbirii, restricționând posibilitatea de exprimare extraverbală gestuală sau prin mimică, fapt ce ar impune un efort ce ar asigura plasticitatea neuronală. Metoda constrângerii induse respectă principiul progresivității în stimulare și principiul adaptării la complexitatea structurilor lexicale administrate. (362) Recuperarea în afazie 105 Metoda de stimulare-facilitare Stimularea urmărește refacerea engramelor gnozico-mnezice și semantice, morfo-sintactice sub aspect structural și operațional de recunoaștere, refacerea praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
lexia păstrată se asociază expresia verbală orală cu un mesaj scris. În afaziile expresive se urmărește restabilirea funcției sintagmatice, încât se pleacă de la stimuli verbali simpli spre cei complecși, de la cuvânt la sintagme, apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală îmbogățită. (48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
obiectelor, desenarea lor sau răspunsul la întrebările citite. Recuperarea vorbirii expresive și uneori și a celei receptive se pot combina cu recuperarea lexiei și grafiei. Refacerea funcției sintagmatice în lexie și vorbire trebuie să se întrepătrundă prin exerciții de asociere lexicală, cum ar fi asociarea cuvintelor din două coloane îsubiect-predicat, substantiv-adjectiv) sau exerciții de completare verbală a unor sintagme scrise parțial. Spațierea enunțului prin pauze este esențială în înțelegerea conținutului și structurii textelor complexe. (48, 344) II.2.10. Tehnici de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
literă sau grupate în categorii semantice, tipărite în scriere de mână și de tipar, asociată cu pronunția lor permite formarea engramelor lexico-grafo-articulatorii. - Reconstrucția grafică a cuvintelor din litere izolate și a propozițiilor din cuvinte separate permite atât recunoașterea literală și lexicală, evocarea acestora, dar mai ales sinteza grafică. - Scrierea după dictare antrenează engramele auditiv-grafice. - Denumirea imaginilor sau obiectelor în scris solicită evocarea semantic-grafică. - Scrierea cuvintelor care încep cu o anumită literă asigură antrenamentul evocării pe baza discriminării literale. - Răspunsul în scris

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
scrise în care s-au lăsat spații goale este folositoare pentru găsirea cuvintelor și pentru refacerea sintagmelor. Posibilitățile aplicării metodelor de reabilitare a grafiei variază de la caz la caz, ca și a metodelor prin lexie, în funcție de nivelul de educație, deprinderile lexicale anterioare afectării afazice și gradul afectării cerebrale. (48, 166, 344) II.2.11. Durata și rezultatele tratamentului de recuperare în afazii În condițiile unui tratament intensiv, durata ședințelor zilnice a tratamentul recuperator logopedic trebuie să fie de 1- 4 ore

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
inversate: „p - d - b” ; „u - n” sau a fonemelor care au profil acustic asemănător „p b”, „t - d”, sau a grafo-fonemelor care reprezintă asemănări din punct de vedere optic, kinestezic și acustic „m - n”. Planul terapeutic urmărește: - dezvoltarea unor capacități lexicale și de audiție prin: sincronizarea informațiilor vizuale și auditive, fără a neglija aspectele motorii și kinestezice, încât subiectul să poată percepe rapid și precis fonemele în structura ritmică și melodică a cuvântului și a cuvintelor în propoziție, - să realizeze asociația

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
spațial; Principiul seriilor reprezintă succesiunea de litere în silabe, de silabe în cuvinte, de cuvintelor în propoziții și care se achiziționează și se automatizează fie prin asociații de formă, fie prin asociații de sens sau prin ambele. „Seriile' reprezintă elementele lexicale (litere, silabe) care sunt prezentate pe principiul permutării din două, trei, patru elemente progresive, la nivelul silabelor și cuvintelor, exersate prin citire de dislexic, de la simplu la complex, urmând ca să fie alese ulterior de către dislexic. „Seriile' sunt elaborate divers în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a structurilor fonetice din limbajul oral și a celor spațio-temporale ale limbajului scris. Înțelegerea structurilor presupune realizarea între unitățile fonetice și grafemice îsilabe) asemănătoare a contrastului, a reversibilității și a comparării. Exercițiile concepute de Françoise Estienne dispun de un material lexical care este supus operațiilor de inversare, de substituire, de adiționare sau de diminuări de elemente și care este grupat în texte fără semnificație și texte cu semnificație. Textele fără semnificație: - structuri silabice consoană+vocală în permutări cu adăugare progresivă de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvinte scrise pe un carton sub îndrumarea logopedului și apoi se cere scrierea cuvântului din memorie. Se folosesc cartoane cu imagini și denumirea scrisă pe verso și cartoane cu denumirea corespunzătoare prin care se fac exerciții de asociere auditivă-vizuală și lexicală receptivă și expresivă. Dificilă, după Voiculescu, este exersarea cuvintelor care încep cu vocală și a cuvintelor care se sfârșesc cu consoană sau care conțin diftongi, triftongi. La nivelul sintagmelor se citesc cuvintele scrise separat pe cartoane și apoi se reunesc

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
formarea sintagmelor verbale sau adjectivale. La nivel propozițional se exersează citirea pe segmente sintagmice și lexia ritmică a poeziilor cu eliminarea pauzele dintre cuvinte și marcarea doar a pauzelor de vorbire, iar lexia receptivă se reeducă prin exerciții de decizie lexicală semantică realizate prin asociere cu imaginea. (228, 346) II.3.2. Recuperarea în disgrafia de evoluție Tratamentul disgrafiei de evoluție cuprinde o serie de metode destinate reabilitării psihomotricității în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fac povestiri în scris după cuvintele „cheie' la care întâmpină dificultăți grafice. (228, 246) În cazul infirmității motorii cerebrale sau medulare, cu diplegie la membrele superioare sau tetraplegie, Sever Puria descrie o metodă de utilizarea a unui alfabet simplificat comprehensibil lexical, cu eliminarea liniilor curbe, utilizarea unor orteze ajutătoare pentru scriere și folosirea compensatorie a mâinii indemne sau chiar a piciorului. (6, 47) „Limba este vehiculul care duce gândul meu în urechea, inima și gândul celuilalt” - Victor Eftimiu (1889 - 1972) II

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
repetition and synonymy. Brain Lang. 2005; 94:200-216. 8. Anderson JE, Holcomb PJ. Auditory and visual semantic priming using different stimulus onset asynchronies: an event-related brain potential study. Psychophysiology. 1995, 32î2): 177-190. 9. Andrews S. Frequency and neighborhood effects on lexical access: Lexical similarity or orthographic redundancy? J Exp Psychol: Learning, Memory, and Cognition.1992; 18î2):.234-254. 10. Arsenie C, Voinescu I. Tratat de Neurologie. Ed. Medicală, 1980; vol II, B:605-607, 593 -625. 11. Arseni C, Stămătoiu I. Investigatiiile paraclinice

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
synonymy. Brain Lang. 2005; 94:200-216. 8. Anderson JE, Holcomb PJ. Auditory and visual semantic priming using different stimulus onset asynchronies: an event-related brain potential study. Psychophysiology. 1995, 32î2): 177-190. 9. Andrews S. Frequency and neighborhood effects on lexical access: Lexical similarity or orthographic redundancy? J Exp Psychol: Learning, Memory, and Cognition.1992; 18î2):.234-254. 10. Arsenie C, Voinescu I. Tratat de Neurologie. Ed. Medicală, 1980; vol II, B:605-607, 593 -625. 11. Arseni C, Stămătoiu I. Investigatiiile paraclinice în afectiunile

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
frontal cortex. Trends Cogn Sci. 2004; 8î4):170-177. 14. Atkinson J, Braddick OJ. The Developmental Course of Cortical Processing Streams in the Human Infant. Rev of Human Development. 2007; 1: 247-253. 15. Baayen RH, Piepenbrock R, Gulikers L. The CELEX Lexical Database. Linguistic Data Consortium, University of Pennsylvania. 2005. 16. Badgaiyan RD, Posner, M. I.Time course of cortical activations in implicit and explicit recall. J Neurosci. 2003. 17î12): 4904-4913. 17. Balota DA. Chumbley, J. I. Are lexical decisions a good

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
L. The CELEX Lexical Database. Linguistic Data Consortium, University of Pennsylvania. 2005. 16. Badgaiyan RD, Posner, M. I.Time course of cortical activations in implicit and explicit recall. J Neurosci. 2003. 17î12): 4904-4913. 17. Balota DA. Chumbley, J. I. Are lexical decisions a good measure of lexical access? The role of word frequency in the neglected decision stage. J Exp Psycho: Human Perception and Performance. 2006; 10: 340-357. 18. Beaton AA. Dyslexia, reading, and the brain A sourcebook of psychological and

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Data Consortium, University of Pennsylvania. 2005. 16. Badgaiyan RD, Posner, M. I.Time course of cortical activations in implicit and explicit recall. J Neurosci. 2003. 17î12): 4904-4913. 17. Balota DA. Chumbley, J. I. Are lexical decisions a good measure of lexical access? The role of word frequency in the neglected decision stage. J Exp Psycho: Human Perception and Performance. 2006; 10: 340-357. 18. Beaton AA. Dyslexia, reading, and the brain A sourcebook of psychological and biological research. Psychology Press; 2004. 19

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Dacia 1989; 20-36, 78 - 94, 95 - 106. 49. Calvo MG. Working memory and inferences: Evidence from eye fixations during reading. Memory. 2001; 9: 365-381. 50. Camblin CC, Tamara Y, Swaab TY, Gordon PC. Reading Words in Discourse: The Modulation of Lexical Priming Effects by Message-Level Context, Behav Cogn Neurosci Rev. 2007; 5î3): 107- 127. 51. Caplan D, Waters GS. Verbal working memory and sentence comprehension. Behavioral and Brain Sciences. 1999;22:77-94. 52. Castleman KC. Digital Image Processing, Prentice-Hall, Inc, Simon

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
PS, Sejnowski TJ. The computational brain. Cambridge, Ma: MIT Press.2002. 57. Chwilla DJ, Brown CM, Hagoort P. The N400 as a function of the level of processing. Psychophysiology. 2005; 32: 274-285. 58. Chwilla DJ, Kolk HHJ. Three-step priming in lexical decision. Memory and Cognition. 2002;30:217-225. 59. Coles MG, Rugg MD. Event-related brain potentials: An introduction. In M. D. Rugg & M.G.H. Coles îEd.). Electrophysiology of mind. Oxford University Press. 2005. 60. Collins AM, Loftus EF. A spreading-activation theory of

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Neuropsychol. 1992; 14: 448-462. 94. Friederici AD, Hahne A, Mecklinger A. Temporal structure of syntactic parsing: early and late event-related brain potential effects. J Exp Psychol: Learn Mem Cogn. 1996; 22:1219-1248. 95. Friedrich CK. Neurophysiological correlates of mismatch in lexical access. BMC, Neurosci. 2005; 6: 64. 96. Frishkoff G, Davey C, Tucker DM. Neural correlates of the N400 effect: Mapping equivalent dipoles through time. Psychophysiology. 2004; 20:400-409. 97. Frishkoff GA, Dien J, Hough M, Tucker DM. Componential Analysis of

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
JY, Fahle M. Dyslexic Children Learn a New Visual Strategy for Reading: a Controlled Experiment, Vision Res.1994; 34 î9): 1223-1233. 105. Gibson E. Linguistic complexity: Locality of syntactic dependencies. Cognition. 1998; 68:1-76. 106. Gilhooly ML. Age-of-acquisition effects in lexical and episodic tasks. Memory and Cognition. 1993; 7: 214-223. 107. Gordon PC, Hendrick R, Johnson M. Effects of verbs type on sentence complexity. J Mem Lang. 2004; 10:1009-1017. 108. Gordon PC, Hendrick R, Johnson M. Memory interference during language

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
of noun phrase type on sentence complexity. J Mem Lang. 2004; 51:97-114. 110. Gordon PC, Hendrick R, Levine WH. Memory-load interference in syntactic processing. Psychol Science. 2002; 13:425-430. 111. Grainger J. Word Frequency and Neighborhood Frequency Effects in Lexical Decision and Naming. J Mem Lang. 1997; 29: 228-244. 112. Grainger J, Regan JK, Jacobs AM, Segui J. On the role of competing word units in visual word recognition: The neighborhood frequency effect. Percep.& Psychophysics,1999; 45î3):189-195. 113. Griffiths

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
in semantic processing: Event-related potential evidence supporting dual-coding theory. J Exp Psychol: Learn Mem Cogn, 2004; 20: 804-823. 151. Kounios J. Psychophysiological measures of intelligence. In R. Sternberg îEd.). Encyclopedia of intelligence. NY: Macmillan.1994. 152. Kroll JF, Merves JS. Lexical access for concrete and abstract words. J Exp Psychol: Learn Mem Cogn. 1996; 12: 92-107. 153. Kutas M, Federmeier KD. Electrophysiology reveals semantic memory use in language comprehension. Trends Cogn Sci. 2000;4: 463-470. 154. Kutas M, Lindamood T, Hillyard

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]