3,144 matches
-
printr-o fază lirică, în care toate barierele și limitele obișnuite dispar pentru a face loc unei beții interioare dintre cele mai fecunde. Astfel se explică productivitatea poetică din fazele prime ale psihozelor. Nebunia ar putea fi un paroxism al lirismului. De aceea ne mulțumim a scrie elogiul lirismului pentru a nu scrie elogiul nebuniei. Starea lirică este o stare dincolo de forme și sisteme. O fluiditate, o curgere interioară contopește într-un singur elan, ca într-o convergență ideală, toate elementele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și limitele obișnuite dispar pentru a face loc unei beții interioare dintre cele mai fecunde. Astfel se explică productivitatea poetică din fazele prime ale psihozelor. Nebunia ar putea fi un paroxism al lirismului. De aceea ne mulțumim a scrie elogiul lirismului pentru a nu scrie elogiul nebuniei. Starea lirică este o stare dincolo de forme și sisteme. O fluiditate, o curgere interioară contopește într-un singur elan, ca într-o convergență ideală, toate elementele vieții lăuntrice și creează un ritm intens și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și sisteme. O fluiditate, o curgere interioară contopește într-un singur elan, ca într-o convergență ideală, toate elementele vieții lăuntrice și creează un ritm intens și plin. Față de rafinamentul unei culturi anchilozate în forme și cadre, care maschează totul, lirismul este o expresie barbară. Aici stă de fapt valoarea lui, de a fi barbar, adică de a fi numai sânge, sinceritate și flăcări. CÎT DE DEPARTE SÎNT TOATE! Nu știu absolut deloc pentru ce trebuie să facem ceva în lumea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vor înțelege pentru ce unii dintre ei trebuie să înnebunească, pentru ce există ca o fatalitate inexorabilă intrarea în haos, unde luciditatea nu se poate să dureze mai mult decât un fulger. Paginile cele mai inspirate, din care transpiră un lirism absolut, în care ești prizonierul unei beții totale a ființei, a unei exaltări organice, nu se pot scrie decât într-o astfel de tensiune nervoasă, încît o revenire înspre un echilibru este iluzorie. Nu se mai poate supraviețui normal după
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cele mai consumatoare flăcări interioare, decât un om abstract, frământat de probleme abstracte care nu angajează fondul subiectivității noastre. Disprețuiesc în această gândire absența riscului, a nebuniei și a pasiunii. Cât de fecundă este o gândire vie, pasionată, în care lirismul circulă ca sângele în vine! Este extrem de interesant și de dramatic procesul prin care oameni inițial frământați de probleme pur abstracte și impersonale, obiectivi până la uitare de sine, surprinși de suferință și boală au fost în mod fatal aduși să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
produsul exclusiv al muncii, al silinței și al efortului n-are nici o valoare, iar produsele exclusive ale inteligenței sânt sterile și neinteresante. Mă încîntă îngrozitor elanul barbar și spontan al inspirației, curgerea bogată a stărilor sufletești, sclipirea și palpitația intimă, lirismul esențial și paroxismul vieții spirituale, care fac din inspirație singura realitate valabilă în ordinea condițiilor de creație. Asupra tristeții Dacă melancolia este o stare de reverie, difuză și vagă, ce nu atinge niciodată o adâncime și o concentrare intensă, tristețea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de ură, nimicită de lumini și de umbre. Simbolul meu este moartea luminii și flacăra morții. În mine se stinge tot ceea ce e sclipire, pentru a renaște în fulger și în trăsnet. Și întunericul însuși nu arde el în mine? Lirismul absolut Aș vrea să izbucnesc într-o explozie radicală cu tot ce am în mine, cu toată energia și cu toate conținuturile, să curg, să mă descompun și, într-o expresie nemijlocită, distrugerea mea să fie opera mea, creația, inspirația
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
foc total să înghită lumea aceasta, și flăcările lui, mai insinuante decât zâmbetul de femeie și mai imateriale decât melancolia, să provoace voluptăți crepusculare, complicate ca moartea și fascinante ca neantul în clipele de tristețe. Sânt necesare trăiri nebune pentru ca lirismul să atingă ultima lui expresie, pentru ca încordările lui să treacă marginile subiectivismului normal. Lirismul absolut este lirismul clipelor din urmă. Căci în lirismul absolut expresia se confundă cu realitatea, expresia e totul, este ființa într-o anumită ipostază. Ea încetează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
femeie și mai imateriale decât melancolia, să provoace voluptăți crepusculare, complicate ca moartea și fascinante ca neantul în clipele de tristețe. Sânt necesare trăiri nebune pentru ca lirismul să atingă ultima lui expresie, pentru ca încordările lui să treacă marginile subiectivismului normal. Lirismul absolut este lirismul clipelor din urmă. Căci în lirismul absolut expresia se confundă cu realitatea, expresia e totul, este ființa într-o anumită ipostază. Ea încetează a mai fi o obiectivare parțială, minoră și nerevelatoare, devenind parte din tine. Aici
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
imateriale decât melancolia, să provoace voluptăți crepusculare, complicate ca moartea și fascinante ca neantul în clipele de tristețe. Sânt necesare trăiri nebune pentru ca lirismul să atingă ultima lui expresie, pentru ca încordările lui să treacă marginile subiectivismului normal. Lirismul absolut este lirismul clipelor din urmă. Căci în lirismul absolut expresia se confundă cu realitatea, expresia e totul, este ființa într-o anumită ipostază. Ea încetează a mai fi o obiectivare parțială, minoră și nerevelatoare, devenind parte din tine. Aici nu mai are
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
crepusculare, complicate ca moartea și fascinante ca neantul în clipele de tristețe. Sânt necesare trăiri nebune pentru ca lirismul să atingă ultima lui expresie, pentru ca încordările lui să treacă marginile subiectivismului normal. Lirismul absolut este lirismul clipelor din urmă. Căci în lirismul absolut expresia se confundă cu realitatea, expresia e totul, este ființa într-o anumită ipostază. Ea încetează a mai fi o obiectivare parțială, minoră și nerevelatoare, devenind parte din tine. Aici nu mai are importanță numai sensibilitatea sau inteligența, ci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
anumită ipostază. Ea încetează a mai fi o obiectivare parțială, minoră și nerevelatoare, devenind parte din tine. Aici nu mai are importanță numai sensibilitatea sau inteligența, ci întreaga ființă, întreg corpul, întreaga viață din tine, cu ritmul și pulsațiile ei. Lirismul total, lirismul absolut este însuși destinul adus la gradul de autocunoaștere absolută. Niciodată acest lirism nu va lua formă în expresii detașate, ci fiecare expresie este bucată din tine. Din acest motiv, el nu este prezent decât în momente capitale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Ea încetează a mai fi o obiectivare parțială, minoră și nerevelatoare, devenind parte din tine. Aici nu mai are importanță numai sensibilitatea sau inteligența, ci întreaga ființă, întreg corpul, întreaga viață din tine, cu ritmul și pulsațiile ei. Lirismul total, lirismul absolut este însuși destinul adus la gradul de autocunoaștere absolută. Niciodată acest lirism nu va lua formă în expresii detașate, ci fiecare expresie este bucată din tine. Din acest motiv, el nu este prezent decât în momente capitale, când stările
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
din tine. Aici nu mai are importanță numai sensibilitatea sau inteligența, ci întreaga ființă, întreg corpul, întreaga viață din tine, cu ritmul și pulsațiile ei. Lirismul total, lirismul absolut este însuși destinul adus la gradul de autocunoaștere absolută. Niciodată acest lirism nu va lua formă în expresii detașate, ci fiecare expresie este bucată din tine. Din acest motiv, el nu este prezent decât în momente capitale, când stările pe care le exprimă se consumă deodată cu expresia. Sentimentul agoniei, fenomenul complex
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe care le exprimă se consumă deodată cu expresia. Sentimentul agoniei, fenomenul complex al muririi, când se manifestă se și consumă. Este o suprapunere între act și realitate; căci actul nu mai este o manifestare a realității, ci realitatea însăși. Lirismul absolut - pornirea totală de a te obiectiva - este dincolo de poezie, sentimentalism etc.... El este mai aproape de un fel de metafizică a destinului, căci în el o actualitate totală a vieții și conținutul cel mai adânc al ființei se manifestă pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sentimentalism etc.... El este mai aproape de un fel de metafizică a destinului, căci în el o actualitate totală a vieții și conținutul cel mai adânc al ființei se manifestă pentru a se rezolva într-un fel sau altul. De regulă, lirismul absolut rezolvă totul în sensul morții. Căci tot ceea ce este capital e în legătură cu moartea. Simt că ar trebui să se deschidă sub mine un gol mare și întunecos, care să mă înghită pentru totdeauna într-o noapte de veci. Și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se rezolvă nimic // 57 Contradicții și inconsecvențe // 60 Asupra tristeții // 62 Insatisfacția totală // 66 Baia de foc // 68 Dezintegrarea din viață // 69 Despre realitatea corpului // 72 Nu știu // 73 Singurătatea individuală și singurătatea cosmică // 74 Apocalips // 76 Monopolul suferinței // 78 Lirismul absolut // 84 Esența grației // 88 Eternitate și morală // 94 Moment și eternitate // 97 Istorie și eternitate // 101 A nu mai fi om // 103 Magie și fatalitate // 105 Entuziasmul ca formă a iubirii // 112 Lumină și întuneric // 120 Renunțarea // 122 Frumusețea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în misiunea lor, că n-au tras niciodată concluzia inevitabilă din suferință. De aceea, iudaismul nu dă o vibrație elevată sufletului; aduce prea mult lumea în cer și cerul în lume. Înțelegerea vieții ca deșertăciune (Iov, Solomon, Ieremia) este un lirism pur, foarte profund în sufletele care au cîntat-o, dar dispare în conștiința colectivă a evreilor. Sentimentul lor predominant - care explică echivocul sau complexul psihologiei iudaice - a fost totdeauna o teamă ciudată, care în loc să-i disloce din lume, i-a integrat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Asupra cărții „Omul interzis”, criticul Ioan Holban observa bine În iunie 1993 și subliniază că volumul conține poezie politică, dar În care, „nu se exprimă atât poetul, cât mai mult fostul deținut politic”. Este cartea „În care virulenta pamfletului alunga lirismul, Îl izgonește Încă odată În camera obscură unde a fost silit de altii să zacă mai bine de două decenii”. „Textele din OMUL INTERZIS nu sunt poeme În Înțelesul curent al cuvântului”, ele sunt „rechizitorii scrise Împotriva uitării” și pentru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sentimentul poeziei: ,,...Diminețile se gandesc la oglinzi/.../ Peste Iași, trec poeziile/Ca niște vulturi”. Pentru asta Îi trebuie Însă Oglinzi nevăzute: ,,Naufragiu pe nisipuri gânditoare”. În ele se oglindește un univers enigmatic și nou-născut: ,,Au Înflorit câinii sălbateci În cer”. Lirismul Înalt se Împletește cu discreția și forță delicată a marilor poeți: ,,Citesc psalmii lui David/Și tăi fluturi În formă de zbor/ Bună dimineață, doamna lacrima a iubirii”. Lumea e dureros de fragilă În frumusețea ei necuprinsa: ,,Miraculoasă și albă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
au arătat spatele, Alexandru Tăcu Zeletin, păstrându-și „vărcile” fatidice, chiar de-a lungul coloanei vertebrale, rămâne În mijlocul poeziei politice, așa cum face și În „Omul interzis” unde realizează casă bună cu pamfletul de esență argheziana, dar nu-și pierde nici lirismul sănătos de care s-a bucurat Încă de pe băncile liceului „Codreanu” de la Bârlad. „Bolnav” de poezie ori În „convalescenta”, autorul poeziei arestate devine sănătos tun, iar În „Flaut tenebra” Îl vedem orchestrând ospețe mari și cântece lăutărești pe buze, În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de caligrafie al privighetorii” (,,Suflet de primăvară”). Cultiva cu precădere versul concentrat, puternic metamorfozat (de consemnat metaforele florale În cele aproape 70 de poezii din volum), preferând, nu de puține ori, forma și substanță Haiku-ului. Vibrând de un autentic lirism, hrănit la scoala marilor maeștri (,,Să citești poezii de Eminescu, Poe, Rimbaud, Elytis/Ursachi/Lavă Herculanum, Pompei/ Torent, chinuri și insomnii nemiloase”), (,,Să trăiești, să te doară”), poetul, plecat la Întâlnirea ,,cu un om cu fata striata de rădăcini cosmice
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
auzit pe Alexandru Tăcu vorbind despre poezie - și atunci pare un ,,iluminat” - va fi foarte surprins de cartea să de debut pentru că aici nu se exprimă atât poetul, cât fostul deținut politic. Este o carte În care virulenta pamfletului alunga lirismul, Îl izgonește Încă o dată În camera obscură unde a fost silit de altii să zacă mai bine de două decenii. ,,Omul interzis” este ,,omul bolnav” al unei societăți ce se conduce după reguli aberante. În general, despre bolile individului și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ele studente în Iași, mi-am început periplu într-o nouă lume numită Lumea studenției. Ajunsă în Iași, în acel tărâm de basm (așa cum îl vedeam atunci) văzut de mine ca fiind un oraș încărcat de istorie și plin de lirism și înțelepciune, totul mi se păreamare, orașul mare, aglomerație mare, universitatea uriașă, sălile nesfârșite... și coridoarele întortochiate ca un labirint care trebuie cercetat cu atenție și învățat.Toată clădirea parcă era atunci (când am văzut-o prima dată) un adevărat
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
sensibilitatea colorată de inteligență a elevului; splendida transpunere a sentimentelor în cuvânt; expresia de mare delicatețe și suavitate; adâncimea și vigoarea ideilor; rara densitate de idei; caracterul laborios al planului de idei; spontaneitatea observației; nota de puternică originalitate; sinceritatea desăvârșită; lirismul suav cu toată măreția lui de dantelării stilistice; virtuțile melodice ale frazei; stilul elegant și ornamentat; cristalizarea artistică de preț care solicită plăcerea estetică; adevărul expresiei, savoarea ei; o anumită concretețe a metaforelor, marea lor putere de sugestie; înveșmântarea ideilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]