2,675 matches
-
de resurse suficiente pentru o viață decentă, pentru a participa activ la viața publică socială și culturală, pentru a avea libertatea de decizie asupra propriei vieți și pentru a dispune de serviciile sociale de îngrijire în funcție de nevoile individuale. Cheltuielile de locuire, de sănătate și cele pentru alimente sunt dominantele cheltuielilor vârstnicilor din urban, în timp ce alte cheltuieli, precum cele de consum cultural, sunt reziduale. Persoanele cu dizabilități În ciuda recentelor măsuri de incluziune socială promovate la nivel național, persoanele cu dizabilități reprezintă în
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
multe zeci de mii de gospodării de rromi), riscul de excluziune socială este extrem de ridicat, practic, sute de mii de persoane fiind în pericolul de a-și pierde locuința dacă legea s-ar aplica în litera ei. Tabelul 28. Situația locuirii la populația de rromi Situația locuinței Pondere Pondere Pondere Casă la curte cu chirie 6,5% Total cu chirie: 16,5% Apartament cu chirie 10% Total la bloc: 21% Apartament proprietate 11% Total proprietate legală: 61% Casă personală (a familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
păstrării construcției în toate cazurile în care este posibil și al constituirii dreptului de proprietate pentru rromi), pentru că altfel va încuraja perpetuarea modelului la familiile tinere ce se află în situații similare. Departe de a fi una secundară, problema densității locuirii la populația de rromi (care este și ea cauzatoare de deprivare și de excluziune socială) e una cu semnificație majoră pentru politicile sociale referitoare la locuire. Probleme legate de educația copiilor în comunitățile de rromi. Într-un studiu din 1992
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ce se află în situații similare. Departe de a fi una secundară, problema densității locuirii la populația de rromi (care este și ea cauzatoare de deprivare și de excluziune socială) e una cu semnificație majoră pentru politicile sociale referitoare la locuire. Probleme legate de educația copiilor în comunitățile de rromi. Într-un studiu din 1992 (Zamfir, Zamfir, 1993) s-a constatat că doar 51% dintre copiii rromi din România, având vârsta de 10 ani, frecventau regulat cursurile școlare. Alți 14% întrerupseseră
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în stradă; în acest sens, este esențială amenajarea de către autoritățile locale a unor adăposturi și locuințe de urgență în toată țara; 1.4. monitorizarea situațiilor de evacuare forțată din locuințele dobândite de foștii proprietari, identificarea și dezvoltarea unor alternative de locuire pentru familiile evacuate. 2. Direcții de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale în sfera educației: 2.1. suport pentru copiii dotați defavorizați (în special cei din mediul rural): introducerea unui pachet de burse, subvenții și gratuități pentru elevii și studenții merituoși
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru medici pentru a accepta să profeseze în localitățile/zonele care nu au medici (sau nu au medici suficienți); 3.4. creșterea accentului pe prevenție și tratarea în faze incipiente a problemelor de sănătate. 4. Promovarea incluziunii sociale în sfera locuirii: 4.1. amenajarea masivă de locuințe sociale în toate județele și orașele și respectarea criteriilor de acordare a acestora conform legii locuinței; 4.2. sprijinirea în continuare a familiilor sărace pentru plata cheltuielilor de încălzire a locuinței pe perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de iarnă; 4.3. identificarea și monitorizarea persoanelor cu datorii la întreținere și stimularea autorităților locale în a imagina strategii de reeșalonare a plăților; 4.4. creșterea accesului populației sărace la consumul de utilități publice; 4.5. îmbunătățirea condițiilor de locuire a populației din mediul rural prin investiții în infrastructura de bază. 5. Promovarea incluziunii pe piața muncii: 5.1. dezvoltarea unor servicii ocupaționale integrate; 5.2. stimularea măsurilor active de combatere a șomajului, cu accent pe crearea unor locuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fac referiri la politica socială a statului socialist român și este descris pe larg conceptul de stat al bunăstării. De asemenea, sunt prezentate domeniile politicii sociale: sistemul de protecție socială (sistemul asigurărilor sociale și de asistență socială), serviciile sociale (sănătate, locuire, educație etc.) și serviciile sociale individualizate, personalizate (din instituții sau la domiciliul persoanei aflate în dificultate, rezidențiale sau comunitare). În continuare, tot în introducere, autorul analizează distincția dintre public și privat, menționând, printre altele, faptul că „nu avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
psiholog Elvira Alexandrescu, dr. Carmen Anghelescu, sociolog Ștefan Chirițescu, psiholog Ovidiu Ionescu, sociolog Rodica Mitulescu, psiholog Gabriela Negoescu, dr. Viorica Păuș etc.) și-au propus să vină în ajutorul celor ce vor să își formeze deprinderi de viață independentă, pentru locuire și folosirea resurselor comunității, pentru viața în societate, pentru activitatea individuală și muncă. Finanțat de UNICEF și desfășurat în cadrul Asociației Comunitatea în Sprijinul Copilului, proiectul a inclus ca beneficiari 100 de tineri din șase centre de plasament. Fiecărei activități cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rezultate din Recensământul 2002 diferă cu +/10% la unii indicatori (în general condițiile apar ca fiind mai bune în ACOVI decât în Recensământ) probabil ca urmare a scăpării din eșantion a gospodăriilor foarte sărace și cu condiții foarte proaste de locuire. Pe ansamblu, cheltuielile pentru plata serviciilor în 2001 au fost de 20,7% în totalul cheltuielilor de consum și de 27,0% în totalul cheltuielilor bănești de consum. Ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile legate de locuință (53,6
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
numele de Kystholmach. Alte surse dau ca primă dată a atestării documentare, anul 1488 și îl mai amintesc și sub denumirile de Kistalmács, Kleintalmesch, Kli-Talmesch2. Istoria lui este așadar una îndelungată. Vestigiile descoperite pe teritoriul satului (topor de piatră) atestă locuirea în acest spațiu încă din neolitic sau epoca bronzului (Luca, Pinter, Georgescu, 2003). Există de asemenea dovezi ce atestă locuirea în această zonă (sudul Transilvaniei) în perioada daco-romană și permanența populației autohtone și după retragerea aureliană cetatea romană de la Boița
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
denumirile de Kistalmács, Kleintalmesch, Kli-Talmesch2. Istoria lui este așadar una îndelungată. Vestigiile descoperite pe teritoriul satului (topor de piatră) atestă locuirea în acest spațiu încă din neolitic sau epoca bronzului (Luca, Pinter, Georgescu, 2003). Există de asemenea dovezi ce atestă locuirea în această zonă (sudul Transilvaniei) în perioada daco-romană și permanența populației autohtone și după retragerea aureliană cetatea romană de la Boița (Caput Stenarum) a fost prima întemeiată din Transilvania și ultima părăsită de administrația romană în timpul retragerii. Continuitatea populației românești după
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ar participa la acestea). Munca voluntară în organizații politice sau sindicate este și mai scăzută. Legat de participarea comunitară, lucrurile nu sunt mult diferite: doar 0,6% din românii din rural au participat la acțiuni ale comunității privind sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Cei mai mulți (34,3%) declară că nu își petrec deloc timpul liber în cadrul unor cluburi și asociații voluntare (sportive, culturale din comunitatea locală), iar 59,1% nu cunosc nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și societate. Ea este așadar "acel aspect al structurii sistemului social care se referă la localizarea teritorială a oamenilor și a activităților lor" (Parsons, apud Stoneall, 1983). Esența comunității așa cum apare ea sintetizată în primele scrieri sociologice despre comunitate este locuirea împreună a unui grup de oameni, într-un spațiu dat, comun. De aici, de la această idee pornește studiul sistematic al comunității, care adaugă apoi și alte variabile relevante pentru construcția acestei idei. R. Nisbet adaugă alte elemente la ideea de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fie de percepții (psihologie cognitivă). Studiile de factură interacționistă încep să pună și problema identității, ca mod de diferențiere a comunității de alte populații. În Construcția socială a comunităților (1972) Gerald Suttles își propune să arate "cum folosesc oamenii teritoriul, locuirea, distanța, spațiul și mișcarea pentru a construi reprezentări colective cu valoare comunicativă" (apud Stoneall, 1983). Sau, pentru a da un alt exemplu Albert Hunter în Comunități Simbolice (1974), afirmă că una din caracteristicile esențiale ale membrilor unei comunități este aceea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Abordarea psihologiei sociale Analiza de rețea Nivel de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri, chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități Motivația acestui subcapitol este de a determina
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire cea mai intensă se orientează spre Prut. Aceste trăsături au fost hotărâtoare pentru rezistența populației în perioada migrațiilor dinspre est. Așa se explică continuitatea populației carpo-dacice în această zonă. Această populație înregistrează progrese evidente în activitatea economică, fiind în măsură
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
domenii adiacente precum dezvoltarea durabilă sau arhitectura sustenabilă. Pentru arhitectura topografică, aspectul contextulal și cel natural par a fi punctul principal de pornire. Aceasta presupune o foarte strânsă legătură cu pământul și implicit, cu peisajul. După cum susține Heidegger În „Construire, locuire, gândire―, „spațiile Își capătă esența din locuri― (Heidegger 1995: 185), deci arhitectura Își extrage esența din sit, de unde reiese imposibilitatea standardizării. Arhitectura topografică prin strânsa legătură cu situl, respectarea și subordonarea față de acesta, creează spații unice, diferite, care generează la
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
Illinois a coborât pe fluviu cu un grup de studenți, în patru bărci, făcând observații științifice și cartări asupra acestei spectaculoase creații a naturii. Zona canionului atrage nu doar prin frumusețile naturale. Aici au fost descoperite și numeroase urme de locuire preistorică a populației pueblo, iar în prezent, în canion trăiesc cinci triburi amerindiene. Marele Canion este una dintre cele mai mari atracții turistice naturale din lume, inclus și în lista Celor 7 Minuni ale Naturii, vizitat anual de peste 5 milioane
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ce avea doar 900 locuitori în anii 1940, într-un centru turistic de prim rang, fiind o destinație renumită pentru milionarii din state din nordul Europei, din UK, Irlanda, Germania. Orașul numără azi 124.332 locuitori (2006). Cu urme de locuire încă din paleolitic și neolitic, așezarea se remarcă și prin vestigiile pe care fenicienii, cartaginezii sau romanii le-au lăsat. Și stăpânirea islamică este vizibilă în peisajul arhitectural al Marbellei, musulmanii construind aici un castel precum și zidurile apărare. Nerja, un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cronologic - 1864-1938. Alegerea limitei inferioare, legată de legislația de organizare comunală adoptată în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, nu convinge pe deplin, domnul Alin Popa nereușind să explice suficient cum o lege produce efecte, modificând spațiul geografic și modificând mediul de locuire. În cazul limitei superioare se trimite formal la o nou) măsură administrativă, din timpul regimului Carol II, centrată pe Bacău, oraș care decade de la statutul de municipiu, dobândit ca urmare a legii țărăniste din 1929, la cel de comună urbană
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de autoadministrare - și a dreptului acestora de proprietate asupra bunurilor imobiliare. Plecând de la acest fundament, preconizăm să reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului în intervalul istoric
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1943). Creșterea numărului de locuitori, repartizarea acestora după criteriile apartenenței etnice, religioase, sau de neam, știința de carte etc. sunt câteva din elementele ce trasează direcțiile principale ale cercetării noastre pe tărâm demografic. Cel de-al doilea capitol, Mediul de locuire, urmărește să prezinte, plecând de la relația de interdependență dintre om și spațiu, modul în care băcăuanul a știut să creeze propriul habitat urban. Am căutat să evidențiem procesul de extindere a suprafeței orașului, zonele predilecte în care se cantonează diferitele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcut mai mult rău decât toți dușmanii externi laolaltă”. Coordonatele topografice ale mediului urban din Moldova stau sub semnul unei stereotipii generative cât se poate de evidentă. Aproape toate orașele moldovenești își trag seva începuturilor din fostele vetre medievale de locuire amplasate în imediata apropiere a unor cursuri de apă, la intersecția sau de-a lungul unor drumuri comerciale de importanță continentală. În general, acestea legau marile orașe din Nordul Europei sau pe cele din Transilvania - în special orașul Brașov - cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]