547,468 matches
-
et j’ai lu tous les livres (Stéphane Mallarmé) Am mereu un vis: cărțile citite se năruiesc ca o avalanșă de zăpadă peste mine fugi - îmi spun - fugi departe! cărțile se năpustesc din toate direcțiile și-mi blochează drumul le iau în mîini dar mă-nțeapă îmi intră sub piele aleargă prin sînge prefăcîndu-se-n litere așa mi-am citit toată carnea împînzită de litere - carnea mea va fi cartea altora îmi spun rămas pe gînduri în care sunt tipărite cărți peste
Vis by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/5843_a_7168]
-
prin ochi Prin buricele îngroșate ale degetelor Să înjur să pomenesc toți dracii Grîul soarele dumnezeii mamii lor Mari grămezi de rumeguș pe malul rîului Chiar lîngă pădurea verde Unii spun că ar fi bun pe cîmp în loc de bălegar Alții iau cîte un sac pentru afumat slănina Atîta a rămas din lemnul mîndru Și drept între toate umbrele Aș desface cuvintele din mucezeala stătută Le-aș limpezi să fie Ca fețele de masă ale bunicii Aș căuta prietenii să le punem
Litera A by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/5764_a_7089]
-
femeie cum se oprește își duce mâna la frunte la coșul pieptului la umărul drept și la umărul stâng am crezut atunci că a cules ceva cu degetele am alergat acasă m-am oprit în fața oglinzii n-aveam nimic de luat nici de pe frunte nici de pe tricoul cu care eram îmbrăcat așa m-a găsit tata încercând să prind ceva cu mâna dreaptă orice m-a mângâiat pe cap dar nu mi-a spus nimic am aflat mai târziu că femeia
Să fac același lucru by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6092_a_7417]
-
și se privește într-o oglinjoară de mână a mai îmbătrânit puțin i-au apărut câteva puncte negre și parcă i-a încolțit nițel mustăcioara gâsca s-a așezat cu labele la coada ochilor ei și n-o să-și mai ia vreodată zborul de-acolo se pipăie i-a crescut gușa a mai pus pe șolduri iaca și pe fund picioarele i s-au îngroșat și ele sau poate doar i s-au umflat îi vine să râdă ce drac' își
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]
-
neștire, mărul lui Adam zvâcnește în gâtul lui ca o ghiulea. Moartea pare să fi trecut prin el ca săculețul de pulbere. Ce crezi că omul e mai mult decât o gură de tun? Merge de-a bușilea, apoi își ia zborul ca o scânteie, cască în aer o groapă, țipă a glorie ca un păun. Poetul va vorbi despre frică, a învățat s-o miroasă. Nu crește pe gard doar mâna maicii Domnului și glicină. De ce ți-e frică sârmă
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
trezi și se va apleca doar o clipă asupra unei biografii fericite dându-i un sens mai pur frunzulițele verzi să pictezi o ramură de bambus nesfârșită pe care n-ai văzut-o niciodată și fiecare frunzuliță verde să-ți ia o zi din viață astfel încât ea să fie tânără și tu foarte bătrân la sfârșit să te întrebi atunci la ce bun toate astea când s-ar fi putut altfel petrece totul și viața și frunzulițele verzi și chiar ramura
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
atunci copilul care mă va scoate din lume; (îmi trebuie o pauză, mică de tot, de-o țigară, să-mi aduc aminte exact din ce parte curgea câmpia solară, pe unde rătăceau caravanele cu străini hierofanți, ce se pregăteau să ia cu asalt cuvintele topite în călimară). 6. Totuși, îmi spun, nu e vorba de un exercițiu de imaginație, numai realitatea pare bolnavă de închipuiri ridicate, fără pic de rușine, de mintea noastră în lumina cu gust de otravă, pe care
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
Dino,/ Bambolino,/ Ce-ai mîncat/ De te-ai umflat?/ Mare cît un bloc,/ Cioc, boc,/ Treci la loc!". Țacanii îi trag la picioare și pumni în coaste pînă se înroșesc la față și încep să transpire; cei mai apucați își iau avînt și se reped cu capul înainte, ca-ntr-un perete de vată, elastic. Dar domnul Dino doarme liniștit mai departe. Educatoarele sînt în extaz: pot și ele să-și mai tragă sufletul, să stea pe-o bancă la umbră
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
păpică, somnic, gagici, prafuri, batiste igienice... Capitalism de căcat! Valparaiso Dacă pițipoancele se uită ca prin sticlă pe stradă la tine, amintește-ți de Valparaiso. Dacă te-ai certat cu nevasta, bizonul de șef țipă la tine, iar prietenii te iau la mișto c-ai început să chelești și să faci burtă, amintește-ți de Valparaiso. Dac-un handicapat ți-a lovit mașina-n parcare și-a dispărut ca măgarul în ceață, amintește-ți de Valparaiso. Dacă ți-ai pierdut cardul
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
coc, cercei și decolteul larg că un zâmbet amar. Avea sânii rotunzi, bărbia înaltă puțină noapte pe pometele stâng și ochi fără capăt. Ce trist e și tangoul asta... Să dansăm mi-a zis strivind țigară Te rog am șoptit luându-i mâna rece precum seară în care îi scriam: ce-o să fac oare când o să ne întâlnim și bătăile inimii tale or să-mi spargă față? o sa cad? sau o să-ți spun bună cu gura plină de sânge? Ne-am
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
a fugit din umbră și din galop a oprit doi căi că smoala în smoala blănii ei. doi căi cu scheletele prelungite într-o caleasca în care ne-am urcat surâzând și-am coborât acolo în acea seară când am luat-o de mână și-am aruncat-o-n tango Rochia i-a lăsat în aer o dara sânii îi păreau mai rotunzi, pielea mai rece și gândurile cumva mai aproape de buzunarul meu de la piept Știi... după tangoul asta n-
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
primește-n schimb o pijama de spital (ce se vede acolo unde îmbrăcămintea se cască nu bucură ochiul). „ - semnați aici (bifă) că ați renunțat la internare" - V iov. „și dumneavoastră, că vi-l asumați" - vio V 2. să le-o iau înaintea groparilor pe scurtătură, nu trupul la groapă, ci groapa o dau în trup - și am scăpat de ea! (este-o groapă de patruzeci și de ani pentru-un bărbat de 1.80 m, cu părinți încă-n viață, la
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
de patruzeci și de ani pentru-un bărbat de 1.80 m, cu părinți încă-n viață, la rândul lui tată de familie & soț iubitor - nici o viață de om n-o astupă și-anume cu ea acum tre' să te iei în gură. o groapă à fleur de tête ce s-ar potrivi pe picior ca pantoful cenușă- resei, doar s-o încerci - nici o moarte de om n-o încape și-anume pe tine te-a dat în gât.) dată-n
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
și-anume pe tine te-a dat în gât.) dată-n paște, nu vrea să se ducă pe gâtiță și [Resquiesat in] pace! și-atunci o-mpart, groapa, în gropi mai mici ca pe-un blister golit de tablete - le iau dimineața, la prânz și pe noapte și nu se mai termină. cum ai da-o prin strecurătoare, o groapă comună, să-i afli pe-ai tăi. cum le-ai cerne prin sită de mătase, gropițele, praful și pulberea să se
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
bube ca o partitură de note. pătrunde-te în sfârsit cum, atins până-n măduva oaselor, trupul acesta tot mai găunos este una cu flautul fermecat, când se tânguie: „adu-ți aminte că viața mea-i doar o suflare!" ți-a luat patruzeci si de ani ca să-ți intri în mână; din atelierele tale-au iesit coarde, clape, alămuri, percuție, lemne et cetera (si omul mândru!) atât cât să umpli o fosă orchestra-la-la/ cât să petreci o comună întreagă la groapă în
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
au întors toate cu susul în jos, „nu-mi mai arde de nimic, nici să mă sinucid", nu mai am nici un apetit, ce voi lăsa eu în urmă? Doar o umbră, care se va înălța. Mai contează? Pot să-mi iau adio de la mine, oricum nu mă mai recunosc. M-au pus să scriu ce voiau ei. Cine? Ăia. De frică, am scris. Că pe scări urcau oameni înjunghiați, din care curgea sânge. Cine mă mai scoate din încurcătură? Poate cioara
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
voiau ei. Cine? Ăia. De frică, am scris. Că pe scări urcau oameni înjunghiați, din care curgea sânge. Cine mă mai scoate din încurcătură? Poate cioara aia, o arată pe geamul deschis, hai la tata, pui-pui. Că vrea să-i ia ouăle din cuib. Care cuib? Mare tâmpit: „Domnu' doctor, cineva a înnebunit și-i taie pe toți în salon". Atât s-a mai auzit, după care 1 s-a închis gura, iar vizitatorii au fost anunțați oficial că a născut
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
prin altare Nu numa-n roua de pe firul ierbii Pe cel de care-auzi că stă să moară Ori a murit demult, ori încă, încă Îl mai așteaptă oamenii la cină. Poate-i în dreapta lui, întâi, condeiul Si înainte de-a-l lua, tu însuți Te vezi în fața lui ca-ntr-o oglindă Luându-l temător cu mâna stângă. Dacă-ți închipui că ești singur, fie Si-o clipă doar, ai săvârșit păcatul, Blestemul chiar, de-a fi ceea ce ești. E pus în
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
de care-auzi că stă să moară Ori a murit demult, ori încă, încă Îl mai așteaptă oamenii la cină. Poate-i în dreapta lui, întâi, condeiul Si înainte de-a-l lua, tu însuți Te vezi în fața lui ca-ntr-o oglindă Luându-l temător cu mâna stângă. Dacă-ți închipui că ești singur, fie Si-o clipă doar, ai săvârșit păcatul, Blestemul chiar, de-a fi ceea ce ești. E pus în trupul tău ca o sămânță, Din tine să răsară la timp
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
Vișniec Eram însărcinat să culeg de pe buzele soldaților morți ultimele lor cuvinte cuvintele pronunțate înainte de moarte acele cuvinte care rămîn încremenite în gură sau în gîtlej și care se solidifică în momentul morții nu era o misiune ușoară trebuia să iau cadavru cu cadavru să-i caut în gură să le descleștez uneori gura cu un cuțit sau chiar inima la cei care muriseră cu inima strînsă sau chiar să răscolesc prin burțile celor care în momentul morții își înghițiseră brusc
Ultimele lor cuvinte by Matei Vișniec () [Corola-journal/Imaginative/6255_a_7580]
-
final. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Oare cu fluturi? Poate roua, poate îngeri O să-mi străbată clipa-naltă-n mal Izbit de pieptul meu cu dulci atingeri De inimă șoptită a rămas Bun pentru cei care mă iau de mînă Să îmi strecoare peste gură-o rîmă Ca să o am de mîngîiat la parastas. Și-o să v-aud cum rîdeți voi, în soare Rostogolindu-vă cu dalbele popouri Ale atît de-mpalidatelor fecioare, Oh, prețuindu-le - calde lingouri De
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
nouă De cînd ne învăța, în rai, gustul de rouă. Idilă Aromele sălbatice și bune Din uriașe miezuri de căpșune Ne gîdilă și-or să ne-mproaște-un sînge Răcoritor cînd măduva le-om frînge. Și dacă vrem să le luăm în mînă Ciupercile ne umplu de smîntînă... Îngerii sînt atît de mîhniți. Îngerii sînt atît de mîhniți Cînd ne văd cum trecem grăbiți Printre ziduri de fluturi, sub bolți de miresme. Lor să-nțeleagă deloc nu li-e lesne Că
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
Horia Gârbea mi-a spus: fiul meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu ia pușca
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
Horia Gârbea mi-a spus: fiul meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu ia pușca asta nu uita
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu ia pușca asta nu uita trepiedul pentru ea mai ia aceste patruzeci de cutii cu cîte patruzeci de cartușe și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că în spate ai sacul cu grenade iar pe față ai masca apoi
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]