3,158 matches
-
ori, cine-și permite orice, nu este iubit de cei care trebuie să fie vigilenți, atenți, serviabili, umili, oportuniști, conjuncturiști, stresați, terorizați ș.a.m.d. Ludicul moare, dar nu se predă!...". Și cînd nu moare și nici nu se predă, ludicul citește, scrie, montează spectacole și privește "ca la teatru" circul mediatic, selectînd și alăturînd informații aiuritoare dintr-o lume unde e posibil orice: în Puerto Rico, operele lui Kafka, Borges, Marquez, Neruda, Hugo sînt interzise din cauza "intolerabilei lor calități morale și
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
Ștefan Stănescu, avea să devină, peste o vreme... tatăl Suzanei Gîdea" (pentru cititorii mai tineri: comic-corozivul Caragiale, prin personaje, e "tatăl" șefei cenzurii din anii '80: si non e vero, e ben trovato!). Cîtă literatură, atîta viață în Jurnal (de) ludic; pînă și tăcerile, momentele de inspirație (de după respirația lecturii), de reculegere - micile spații albe dintre segmentele textului - semnifică de fiecare dată ceva anume, ivesc sensuri din însăși ambiguitatea lor. Autorul caută cu încîntare, cu voluptate aș spune, citatul, aforismul, concentratul
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
imagine pe care și-a creat-o lumea în care se mișcă boemul de felul lui Bogdan Ulmu: sau, dacă, totuși, o acceptăm, trebuie să știm că "zborul" acestuia e unul care permite accesul în profunzimea lumii și a ființei. Ludicul e, s-ar spune, un privilegiat; el scrie/ trăiește în afara oricărei dogme, nu se supune decît sensului pe care i-l descoperă clipa și bucuriei de a căuta orice oriunde (el e întreg în aceste replici din finalul unui western
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
soarta". Altfel, e destulă tristețe aici; așa: "Umor, cimitir al bunăstării mele! Gropar al ascensiunii sociale, ciclu al desăvîrșirii profesionale, sabotor al tihnei familiale! Te blestem!... Da' lasă-mă să rîd în continuare, vorba unei eroine din Molière)". Jurnal (de) ludic e cartea unui intelectual de o mare finețe care (își) rîde ludica boemă în triste vremuri de tranziție. Bogdan Ulmu, Jurnal (de) ludic, Editura "Bolta Rece", Iași, 2000.
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
Gropar al ascensiunii sociale, ciclu al desăvîrșirii profesionale, sabotor al tihnei familiale! Te blestem!... Da' lasă-mă să rîd în continuare, vorba unei eroine din Molière)". Jurnal (de) ludic e cartea unui intelectual de o mare finețe care (își) rîde ludica boemă în triste vremuri de tranziție. Bogdan Ulmu, Jurnal (de) ludic, Editura "Bolta Rece", Iași, 2000.
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
familiale! Te blestem!... Da' lasă-mă să rîd în continuare, vorba unei eroine din Molière)". Jurnal (de) ludic e cartea unui intelectual de o mare finețe care (își) rîde ludica boemă în triste vremuri de tranziție. Bogdan Ulmu, Jurnal (de) ludic, Editura "Bolta Rece", Iași, 2000.
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
luminată de soarele câtorva vocale." (Ca să farmec odată o femeie, pag. 273) Genealogia livrescă la care am făcut referire nu e - în acest context și în altele asemenea lui - o simplă figură de stil. Astfel, un poem care începe explicit ludic capătă, pe măsură ce avansează în pagină, complicații tragice: "Iată telegraful. Valurile nu pot distruge mesajul./ Valurile sunt bune conducătoare de cuvinte./ Telegrafiază-i că în '39, în Viena/ ocupată de hitleriști, societatea de gaze/ a anulat numeroase contracte cu abonații:/ sinuciderile
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
așezări pe temeiuri organice, a unei integrări, criticul își depășește vechea "aversiune" față de istoria literară pînă-n punctul în care începe el însuși a elabora o scriere de acest fel, pe care o dorește drept "un spațiu al imaginației și al ludicului". Dincolo de "liniarul determinism", ochii i se deschid "spre splendida libertate a spiritului uman de a lua cele mai neașteptate, mai vii și mai originale forme, într-o ștafetă infinită și adesea aleatorie, în care prezentul nu e decît miradorul din
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
pe care-l putem arăta operelor, fie că-l refuzăm, se cade a semnala ingeniozitatea, în consecință verosimilitatea sa ideală. E o construcție fragilă, ușor fantastă, așa cum ar putea figura demersurile critice îndeobște înscrise într-un "spațiu al imaginației și ludicului", în care vede N. Manolescu istoria literaturii. Sau după cum se întreabă d-sa: "De ce n-ar fi istoria doar o interpretare între altele, o ipoteză, un scenariu (chiar și pe fapte inventate, vorba lui Călinescu!)? Și nu doar o succesiune
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
o marcă de apartenență la un anume limbaj. Este exact funcția pe care o are așa-numita sufixare parazitară, studiată mai ales de cercetătorii argoului francez și pentru care s-au propus în ultima vreme și denumirile sufixare gratuită sau ludică (Françoise Mandelbaum Reiner, în Langue française, nr. 90, 1991). Sufixul produce o lungire, o deformare a cuvântului, pe care nu îl face însă de nerecunoscut, stimulând doar plăcerea ludică a descoperirii. În română, intră în această categorie derivate ca prietenar
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
s-au propus în ultima vreme și denumirile sufixare gratuită sau ludică (Françoise Mandelbaum Reiner, în Langue française, nr. 90, 1991). Sufixul produce o lungire, o deformare a cuvântului, pe care nu îl face însă de nerecunoscut, stimulând doar plăcerea ludică a descoperirii. În română, intră în această categorie derivate ca prietenar (pentru prieten), întâlnitură (întâlnire), străinez (străin), băbăciune (babă). Trendinez întărește astfel, pe de o parte, clasa destul de redusă a derivatelor familiar-argotice în -ez (pentru care Adriana Stoichițoiu Ichim, în
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
străin), băbăciune (babă). Trendinez întărește astfel, pe de o parte, clasa destul de redusă a derivatelor familiar-argotice în -ez (pentru care Adriana Stoichițoiu Ichim, în Vocabularul limbii române actuale, 2001, menționează formele maidanez și bordelez), pe de altă parte, fenomenul sufixării ludice. O dovadă că travestirea ludică a reușit (sau poate doar o tentativă de glumă lingvistică) e folosirea perfect pleonastică a cuvântului: "ești îmbrăcat la ultima modă trendineză" (arhiblog.ro).
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
astfel, pe de o parte, clasa destul de redusă a derivatelor familiar-argotice în -ez (pentru care Adriana Stoichițoiu Ichim, în Vocabularul limbii române actuale, 2001, menționează formele maidanez și bordelez), pe de altă parte, fenomenul sufixării ludice. O dovadă că travestirea ludică a reușit (sau poate doar o tentativă de glumă lingvistică) e folosirea perfect pleonastică a cuvântului: "ești îmbrăcat la ultima modă trendineză" (arhiblog.ro).
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din '60 a lui Nicolae Velea, Dumitru Radu Popescu, Fănus Neagu, Teodor Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se transformă la sfârșitul lui '70
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
vede nu este ceea ce pare a fi. Stilul Foarță, probabil marca cea mai protejată din lirica românească, este un amestec între spontaneitate - improvizația după ureche demnă de un lăutar rutinat - și erudiție rafinată, de doctor în litere. De o parte ludicul, bășcălia, calamburul, coq-à-l’âne-ul, mimologismele, culorile, sevele și miresmele unui limbaj poetic inimitabil, de cealaltă, intertextualitatea savantă, perfecțiunea prozodică, alternarea, pe parcursul aceluiași volum a unor formule lirice diferite, cu respectarea strictă a particularităților fiecăreia. În spatele fiecărui vers al lui Foarță
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul cel mai general, poate fi evocat un alfabet anume, evident marcat cultural: de pildă alfabetul chirilic sau cel grecesc (pentru culturile europene care nu le folosesc curent, acestea au avantajul unei anumite transparente
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
gârbovit dar cu ochiul plin de foc, dând pinteni calului tău sub vifor și sub ploaie, pe câmpia de la Finta, îndemnând și-mbărbătând, cu glasul și cu gestul, viteaza ta oștire” pentru a încheia cu o anecdotă într-un registru mai ludic, ca în Iapa lui vodă a lui Sadoveanu, cu mustrarea trimisă de domn lui Vaso vameșul. Mustrarea îi oferă autorului ocazia de a schița silueta scribului domnesc în acțiune („chiamă pe grămătic și-i poruncește să scrie. Logofătul își iea
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
a-l cîtă în continuare pe poetul german amintit, aceste versuri imediat (...), punîndu-le sub un microscop, cercetîn-du-le, colorîndu-le, căutînd locurile patologice". Creația optzecista manifestă, într-o latura a să nu deosebit de mediatizata ("vîrful" sau îl reprezintă, în conștiința publică, poza ludica, descriptiv-anecdotică, jemanfisistă, a "cenaclului de luni"), dar, în impresia noastră, una dintre cele mai consistente, o asemenea prelucrare savanta a limbajului, însuflețit în microstructura să, inoculat cu visuri, colorat cu pigmenți umorali, sub puterea unor lentile măritoare. Slujindu-se de
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat la „Aius”. Printr-o compunere de tip ludic, am zice că două cărți la „Scrisul Românesc”, două la „Aius” pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu fuge de sub modele - clasice și moderne și într-un caz și în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Pann și Țiganiada, Arghezi și Ion Barbu (acela din Domnișoara Hus), și ajungînd pînă la Tache de catifea al lui Agopian. Meșteșugitele și pline de osîrdie isprăvi ale iscusitului Zăpodie dau la iveală, pe lîngă spectacolul lingvistic, un remarcabil spirit ludic și o extraordinară inventivitate atunci cînd este vorba de a născoci creaturi fantastice, animale desprinse parcă din bestiariile medievale, știme viclene, dulfi procleți, caloieni, moroi, baba-cloanțe, gheșperițe, toate existînd - mai e nevoie să o spunem? - în și prin limbaj: "Și
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi La capătul a peste o mie de pagini (527, în prezenta ediție) autorul își califică încercarea gastro-literară drept "o trăsnaie". Acest gen de relaxare ludică constituie probabil unul dintre motivele importante pentru care scriitura mioriticului urmaș al lui Brillat-Savarin poate trece cu naturalețe drept una dintre abordările cele mai inspirate ale acestui subiect... alimentar. Un alt motiv, complementar, este din capul locului mai străveziu: Radu
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
tavă/ Mai bine să rămînă-n vînt, eu mă rotesc regină-sclavă" ( Sunt fericită, iartă-mă). Dar spre deosebire de un Ion Alexandru, de un Gheorghe Pituț, de un Mihai Elin, autoarea severineană înțelege a lua o distanță am spune, azi, postmodernă, adică ușor ludică, glumeț relativizantă față de lumea neașteptată a începuturilor. Insondabilele adîncuri primare apar "îmblînzite" printr-o rostire parodică, cuprinse într-un discurs menit a neutraliza potențialul lor exploziv. Extrapolînd un peisaj cu altă adresă, putem aprecia că poeta se comportă cu universul
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
programe de demutizare, cadre didactice specializate depunând eforturi în ceea ce privește recuperarea și compensarea deficiențelor auditive. De asemenea, dascăli calificați în psihopedagogie specială predau copiilor cunoștințe de limba română, matematică, geografie, istorie, fizică și altele. În cadrul activităților de terapie cognitivă, ocupațională, psihomotrică, ludică, se urmărește socializarea elevilor în vederea integrării în societate. În prezent, în procesul de învățământ sunt implicate 30 de cadre didactice, iar numărul copiilor înscriși este de 110. De reținut este faptul că de anul trecut, la grădiniță s-a înființat
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat la „Aius”. Printr-o compunere de tip ludic, am zice că două cărți la „Scrisul Românesc”, două la „Aius” pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu fuge de sub modele - clasice și moderne și într-un caz și în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
grupuri de cuvinte în metafore unice. Lumea este văzută în continuă mișcare, de la cer la pământ și înapoi. Subiect poetic devin, fie chipuri obișnuite, pământești ori personaje biblice, poți întâlni figuri medievale, sau persoane cunoscute cândva de către scriitor. Starea de ludic, de joc existențial, nota teatrală, într-o multitudine de imagini, dă versului un dinamism și un colorit special, ancorat într-o atmosferă meditativă și profundă. Viziunea asupra lumii este senzoriala și nonsenzoriala, afectiva sau ironică, plină de întrebări sau de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]