14,805 matches
-
pe care Mircea Eliade a înțeles-o ca mit al mentalității americane, adică “mitul progresului infinit”, se portretizează un tip de om așa cum ar trebui să fie. În felul acesta, visul la care ne referim ne apare ca o speranță luminoasă pusă în fața unei populații amnezice. Acest model este afirmativ, pozitiv, nu este îndreptat împotriva unui alt model și nici nu este impus, ci sugerat în mod cât se poate de elegant, dorit, năzuit. Maestrul Dan Puric sparge și modifică structural
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
pictor Cristache. - Aveți toată încrederea mea! Voi fi la dispoziția dumneavoastră. Tudor mi-era un prieten drag, asemenea tuturor celor care i-au fost alături. Câinii se apropiară de Bogdan care îi mângâie pe rând. Chipul nebunului căpătă o aură luminoasă și se înveseli. Ar fi dorit să-i întindă și el mâna, să i-o strângă, însă făcu câțiva pași pe loc, în semn de respect și reținere totodată. Bogdan văzu în el un om rătăcit și dornic de regăsire
PROMISIUNEA DE JOI (IX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349090_a_350419]
-
ori față de băile ce le-am facut pe timp de zi, am observat un fenomen colosal, anume că mâinile mele făceau lumină în apă.. da, da! Pe vas deseori stăteam ore întregi pe punte și mă uitam noaptea la ‘valurile luminoase’, care erau cu atat mai vădit luminiscente cu cât era și luna. Aflsasem ulterior că este o bacterie care “se aprinde” sau produce lumină că un licurici, dar în ape fiind, atunci când apa se învălătucește, și -Doamne cum mai era
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
dăruit din toată inima hainele astea frumoase: „dă să dai boala-n toate matracucile dă-n fabrică”.... Și astfel un minunat episod de prietenie interculturală luă sfârșit, în mod cu totul și cu totul fericit, deschizând, în timp, noi orizonturi luminoase... Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: Prietenul nostru, Heimlich, din R.F.G. / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 944, Anul III, 01 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
un arc peste timp, un moșneag cu barba albă, împovărat de ani, de boli, dureri și suferințe, așteptând pe patul de spital o salvare mântuitoare. În aceste momente de așteptare, iată că se apropie o femeie zâmbitoare, cu fața senină, luminoasă și plină de viață. S-apleacă la urechea bătrânului și îi șoptește: dă-mi mânuța, tati! Într-adevăr, putința de a trăi noi înșine în sufletul altuia este o valoare umană. Iată cel mai minunat lucru care i se poate
DĂ-MI MÂNUŢA, TATI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348573_a_349902]
-
așteptăm semnalul final al sacrului din banal. Cutremurătoare așteptare îmbibată de sângeriul petalelor de mac: vor adormi pe loc toți cei de parte bărbătească. Deasupra ei simți un miros cunoscut de lumânare stinsă. Antim o întinsese pe jos, în încăperea luminoasă și goală. Își simți întreg corpul bântuit de friguri. Nu putea mișca nici capul, nici picioarele, dar putea auzi destul de clar zgomotele din jurul ei. Își aminti de otravă și de dorința ei de jetfă, de înțepătura dorită. Mâna stângă se
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
de protocol frumos mobilată, îl trezi pe Vasile, care își aminti că este prima zi în care trebuie să se obișnuiască, atât cu orașul, cât și nouă activitate pentru care era în acest oraș. Intră în baia la fel de curată și luminoasă precum era întreaga casă de protocol pe care armata o avea la dispoziție. Frumoasa zi de primăvară îi dădu ideea ca pentru acomodarea cu orașul să facă o plimbare, dar prin care să-și atingă toate obiectivele pe care le
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
magnifică pentru a fi admirat. Încât îmi dau seama că acest statut de om cu care Creatorul ne-a înzestrat e atât de minunat încât îmi pun următoarele întrebări: Oare de ce să nu trăiesc animat de speranță într-un viitor luminos? De ce să las ca întunericul ce învăluie tot mai mult lumea noastră să stingă din mine bucuria de a trăi și speranța în acel viitor luminos pregătit de Dumnezeu pentru neamul omenesc? De ce să pășim în această viață cu inimile
DEPĂNÂND O AMINTIRE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348609_a_349938]
-
pun următoarele întrebări: Oare de ce să nu trăiesc animat de speranță într-un viitor luminos? De ce să las ca întunericul ce învăluie tot mai mult lumea noastră să stingă din mine bucuria de a trăi și speranța în acel viitor luminos pregătit de Dumnezeu pentru neamul omenesc? De ce să pășim în această viață cu inimile îngreunate de răutate și întuneric căutând victime asupra cărora să revărsăm totul, pentru că primii care vom fi cei mai nefericiți vom fi de fapt noi înșine
DEPĂNÂND O AMINTIRE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348609_a_349938]
-
speranța că își regăsesc direcția. Asta a făcut schimbarea din ei. Au rămas cu tinerețea mâncata de cozile la ouă, carne, pâine, lapte și cu maturitatea că dilemă în căutarea răspunsului la întrebarea unde au greșit. De ce negrul este mai luminos decât albul, de ce râul este lider de grup și prostia conduce cu mână de fier viețile lor ordonate, dedicate, muncite și dăruite. De ce un profesor universitar nu poate lua credit, un medic nu-și poate permite un concediu și funcționarul
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
n-are roadă și mă-nspăimânt că-aș putea să devin un nou măslin ce sub blestem să cadă. Mă zbat să fiu tot timpul pregătit să-ntâmpin,Doamne,-oricând a ta venire cu trup curat,cu sufletul gătit în straie luminoase de iubire. Dar până-atunci mă întristez și plâng știind ce rost pe acest drum Te-aduce și parcă simt cum bicele mă frâng și-alături de tâlhari mă pun pe cruce. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348663_a_349992]
-
Articolele Autorului Ce te motivează? Poți obține orice dacă îți dorești cu adevărat. Ai muncit din greu pentru a te dezvolta emoțional și spiritual iar munca pe care ai făcut-o în aceste domenii va fi răsplătită. Viitorul poate fi luminos. Păcat că există oameni care nu înțeleg sau nu iau în considerare ce le transmite propriul suflet și îl inchid în temnițele întunecoase ale nesiguranței, uitând-ul sau ignorând strigătele sale de libertate și dorința de contopire cu alt suflet
OCHII GOI ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348670_a_349999]
-
ce îmbrăcau nuanțele unei depline nefericiri. „Hai să uităm cum o floare e uitată/... Să uităm tot, o dată și încă o dată”, am citit. Fals și pretențios, așa îmi păreau că sună aceste cuvinte ce altădată îmi reînviaseră în suflet imagini luminoase. Apoi, a sunat Raoul. Mă întreba dacă l-am uitat. El și ceilalți m-au așteptat la Ortansa, să își ia la revedere. Nu mă simțeam în stare să inventez o scuză pentru absența mea, așa că schimbând vorba, am vrut
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
înaltă, dar încă de la început te afli într-un spațiu imaginar în care Marian, sub înrâurirea magică, își desfășoară viziunile ca într-un univers paralel. „Era ca o incinerare. Pasărea ca purpura, ca focul verii în priviri, și cu stea luminoasă în frunte, lăsa să se reflecte în aripile ei, soarele. Acum ca niciodată, astrul coborî mai aproape, până doborî măiastra sub flacăra-i prăbușită în asfințit.” Motive fantastice tipice sunt relevate în limbaj liricizat dar concret întrerupător realității recunoscute: metamorfoza
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
zornăiau în inimă, ele veneau din altă viață tiptil. Odată cu mine se strecurau pe sub preșul cerului în piață, umbra mea din altă viață orbită de strălucirea lor pe piepturi de prinți. Le frecasem câteva secole cu plușul atâtor dorinți. Materia luminoasă Particule rupte din fraze intrate-n implozie, Doar verbul fierbe într-un abur invizibil. Undeva pe marginea buzei universului Strigă conștiința materiei ceva ilizibil. Așteaptă!Respiră mirosul tăcerii, Culoarea adjectivului el n-are cum s-o înțeleagă Dacă ora e
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]
-
trecerea zăvorului în locașul său metalic. Nu era nevoie să numere pașii parcurși până la ieșirea din bloc. Își așeză mâna direct și sigur pe clanță. Ieși liniștit și își îndreptă capul spre soare. Nu-l vedea, dar îi simțea privirea luminoasă și mângâierea pe frunte. Nu știa cât era ora, dar era sigur că astrul zilei nu se înălțase mai mult decât potrivit orei nouă. Plecă în mers liniștit pe trotuar, cu pași egali, lăsând bastonul să-i atârne leneș de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
ce-o depunem iarăși firii, De toate câte ne va da în schimb. Când glasul se îneacă de durere Și clipele se fac mereu mai lungi, Iubirea iarăși drepturile-și cere, Cu sunete domoale și prelungi. Și-n ale sale luminoase sfere Din ce în ce-i mai greu să mai ajungi. Referință Bibliografică: VIBRAȚII / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1580, Anul V, 29 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VIBRAŢII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348741_a_350070]
-
Dacă crezi că vrei să-i spui asta Marei, n-ai decât! Ea a ales traseul! Jur că am să o omor pe Simona... mai târziu. Acum am o stringentă nevoie de ea. Mara se apropie de mine, surâzătoare și luminoasă, cu obrajii îmujorați de efort. -- Ești bine? -- N-aș putea să nu fiu când mă privești așa! Mă simt cu capul în nori! -- Vei fii, la propriu, când vom ajunge la Dochia! Ai nevoie de ajutor? O, da! Da, din partea
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
2013 ne apucăm de lucru. Apoi "...după aceea a urmat tăcerea" , iar plecarea iubitului meu gorjan spre stele, în lumea celestă, unde durere nu este, nici ură omenească, iar veșnicia i-a oferit grădina luxuriantă a raiului dorit... și aștri luminoși adunați într-un cor magnific îi aduc murmurul izvoarelor, tremurul frunzelor, tălăzuirea valurilor mării necuprinse, ciripitul păsărilor, dragostea noastră, a românilor, care-l slăvim cu pioșenie întru veșnicie: „NU TE VOM UITA, IUBITE MAESTRE - SERGIU NICOLAESCU!" În loc de epilog Ieri, 7
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
modele, eu am fost norocoasă, am avut modele în familie, în școală, modele cărora le mulțumesc din nou. Căutați-vă prieteni, prieteni adevărați cu care să puteți dezvolta legături durabile. Văd că zâmbiți și e bine că zâmbiți, văd fețe luminoase și zâmbitoare! Riscați, pentru ce credeți voi că este important, o idee, un vis, pentru că poate unul din cele mai mari minusuri în viață e să nu ai curajul să riști, odată cu înaintarea în vîrstă toți devenim așa, mai puțin
CONVORBIRI LITERARE LA TG.NEAMT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349238_a_350567]
-
împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trăsnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne Dar și cu acea gheață în măduvă Așteptăm momentul când figura ta luminoasă Ne va arăta curcubeul libertății Acea sclipire care era începutul închegării noastre O BUCATĂ DE CER SE PRĂBUȘEȘTE S-a întunecat Băiatul încă nu s-a întors Umbrele lucrurilor sar Și rânjesc Ecranul se umple cu grindină O bucată de
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
timp purta pe cap mereu o pălărie și repeta că ziua morții este și ea o zi. Dar ziua nașterii? Nu mi-a răspuns, a fugit de la locul faptei, pentru prima oară l-am zărit zâmbind, un zâmbet frumos, luminos, apoi m-am trezit cu o hârtie mototolită în mână, era tot ce rămăsese din el, a râs, dar eu nu-l mai auzeam, mă acoperise o lacrimă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Asterisc / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ASTERISC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349323_a_350652]
-
fost numită Biserica Eleon. Ruinele acestei bazilici se află astăzi în interiorul bisericii catolice Tatăl Nostru (Pater Noster). În anul 387, pe locul Înălțării a fost zidită o biserică mare octogonală - Capela Înălțării, după cum o numeau bizantinii și a cărei cruce luminoasă era văzută de către întreg Ierusalimul. Biserica Înălțării a fost distrusă de către perși și reconstruită de cruciați păstrând același plan. În anul 1187, biserica a fost transformată în moschee de către Saladin, iar locurile de pelerinaj din jurul ei au fost distribuite familiior
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
părăsești ostenită te simt iubire ca un izvor de bucurie atunci când rostesc Numele Domnului parcurg pașii până la tine privind rădăcinile aproape împietrite de sub tălpile oamenilor când te ating cu lacrima privirii prind câte o fibră din care știu că mâini luminoase deschid ferestrele spre El și îi sărut geometria atunci simt teamă spune-mi tu iubire aspră unde să mă duc unde să mă ascund dacă între mine și tine verbele pocnesc din călcâie ca într-un step amețitor apoi dispar
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
împătimit al formulelor tradiționale. Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de bucurie tristă ale creatorului liric, retrăind minuni ale vieții sau dorințe eșuate, nu fac decât să limitez larga cuprindere a marii poezii din totdeauna.Și ca exemplu luminos, mă gândesc iarăși cu admirație la elegiacile minuni ale poeziei eminesciene, exemplu și datorie de urmat pentru cei ce bat la porțile cuvântului scris. * Autoarea cărții de față, scriitoarea Vasilica Ilie, confirmă cele scrise mai sus în ideia de a
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]