5,376 matches
-
Lazăr se făcea liturghie pentru pomenirea morților, gândi Ștefan. Arhimandritul nu-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-a miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma ei; „iar noi nevrednicii am făcut doar cărăușie” precizase ieromonahul, sărutând mâna arhimandritului Ioan, primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu piardă timp și-au luat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma ei; „iar noi nevrednicii am făcut doar cărăușie” precizase ieromonahul, sărutând mâna arhimandritului Ioan, primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu piardă timp și-au luat merinde, pâine proaspătă și miez de nucă, la mai puțin de un sfert de ceas de la terminarea liturghiei, călări așa cum au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
liturghiei, călări așa cum au venit, intrau în codru ținând-o tot spre răsărit, spre Râmnic. Mergeau alături, drumul fiind destul de bun; în urmă venea măgarul Mitropoliei Târgoviștei, fără povară, legat cu o funie de oblâncul șeii ieromonahului. Cât stătuseră la mânăstire, de teamă să nu fie recunoscut, Ștefan nu scosese nici o vorbă și acum curiozitatea nu i da pace: — Înțeleg că Leu știe bine drumul, măgarul celălalt vine legat, deci cuvioșia ta se pregătește de odihnă? — Nu prea mă încearcă somnul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
multă curiozitate. — Îl cunoști pe taica? — Știu eu? Nu am vorbit cu măria sa niciodată, dar m-am rugat pentru dânsul și ca s-o fac temeinic am intrat în sinea lui. Acum când vin aci și văd minunea asta de mânăstire ridicată întru pomenirea neamului său, pot spune că îl cunosc chiar bine de tot. — ... Ia uite, înflori bălușca, lușca, bălușca și porumbreii. Ceapa ciorii, măria ta. — Bălașa, Dumnezeu s-o pomenească, așa le spunea: bălușcă. — Vezi, măria ta, Bălașa așa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și trăiește viața nu într-o aducere aminte a răului de care a avut parte, ci ca pe o binecuvântare de la Domnul. Nu poate să nu-și aducă aminte de ce-au pătimit ai lui, pentru asta a înălțat o mânăstire la Hurezi și a pus de s-au întărit mormintele de la Brâncoveni, iar amintirea rădăcinilor din care s-a ridicat nu este întunecată, nu vrea să-i răzbune, este senină și albă ca fumul tămâii adus de la Smirna, nu și-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Prințul întoarse capul și-l privi pe ieromonah, i se păru deodată că fața lui trasă cu ochii ascunși în găvanele lor, cu sprâncenele urmând subțire arcada, cu barba albă, rară, s-a desprins din fresca de pe zidul pronaosului bisericii mânăstirii. Gherasim, și el, se uita la prinț și, pe fața care prin slăbiciunea ei dădea impresia că este construită doar din linii verticale, înflori un zâmbet cald. — Eh, beizadea Ștefan, noi doi ne știm de când lumea, ai uitat? — Cum puteam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i părea rău că nu-l luase și pe el. Da, așa era... Totdeauna până acum îi păruse rău că maică-sa, văzând că bărbații în neamul lor nu apucă bătrânețea, la o molimă de ciumă, l-a închinat la mânăstire la Comana și l-a jurat monah. Totdeauna până acum i a părut rău că nu a putut avea un fiu, dar când, după atâta vreme, l-a reîntâlnit pe Ștefan și i-a văzut sufletul oglindit în frumusețea înfățișării
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doar cornii își scutură floarea, continuă el foarte serios. Nici urmă de lotri. Agiile au scos drumari ca să pună piatră... Sfinția sa spune că sunt semne c-o să-nceapă iar ploile mâine și o să țină până-n Vinerea Mare la Prohod. Părinții de la mânăstire de la Nucet spun că toate găinile din sat au făcut ouă cu două gălbenușuri și rumânilor le e frică să pună cloști. Or să pună doar ouă de rață... Marele logofăt Ștefan își mușca mustața în timp ce tatăl său lustruia între
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
seminția lui în fața divanului împărătesc de la Istanbul. Brâncoveanu zâmbea liniștit, ținea mâna dreaptă pe brațul stâng al jilțului domnesc, în spatele lui cei trei prinți, Constantin, Ștefan și Radu, aveau întipărită expresia unei tristeți demne, ca într-un tablou votiv de mânăstire. Ștefan Cantacuzino citea cu noduri și când se poticnea ridica privirea spre boieri și spre tatăl său stolnicul. Când termină cu cititul, turcul, stăpân pe sine, înțelesese că rușinea lui de a duce la îndeplinire ordinul sultanului era mult mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poartă, să rătăcesc prin târg, cum am cutreierat prin casele domnești. Aș fi învelit copitele calului în cârpe groase și aș fi colindat așa, fără să mă simtă nimeni, târgul meu cu ctitoriile mele, hanurile mele, casele mele. Mai întâi mânăstirile... Apoi, multă vreme și-a adus aminte plimbarea aceea fără însă să-și poată da seama când au fost doar cugetările sale în stare de trezie și când anume a pășit pe tărâmul visului. Mergea așa călare... Cum era calul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au fost doar cugetările sale în stare de trezie și când anume a pășit pe tărâmul visului. Mergea așa călare... Cum era calul, nu-și putea da seama. Mergea la pas prin târgul adormit, pentru că era noapte. Mai întâi luă mânăstirile, apoi toate ctitoriile la rând. Dar clopotnița Mitropoliei, când? Și asta am înălțat-o tot eu. La Sfântul Ion grecesc, mare minune: așa cum este noapte, ieromonahul stă la ușa bisericii și se căznește să-i descuie ușa. „Nu pot să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Sfântul Gheorghe.” „Nu, nu, mă duc la Hurezi.” „Ce să caute Hurezii în târg la București, măria ta?” Și așa mereu, la nesfârșit, de la ctitorie la ctitorie, ajungea, dar ușa nu se lăsa descuiată. „Du-te, măria ta, la mânăstire la Sfântul Gheorghe cel Nou” și iar călare prin târgul adormit: „...la Sfântul Gheorghe cel Nou...” Îl zări pe Ștefan în picioare privindu-l cu milă. — Pe boieri i-au silit să plece și să meargă în alai înaintea imbrohorului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sultanul nebun să renunțe la atâta haraci și atâtea daruri. — Taică, să lăsăm joaca. Toți boierii, dorobanții și muzicile sunt în dealul Văcăreștilor să-l întâmpine pe imbrohor. Bine faci că te îmbraci așa frumos. Cică ar fi trimis de la mânăstire de la Sfântul Ion grecesc un popă. Ar fi auzit că am fi bolnavi și au trimis să ne împărtășim. Așteaptă la ușă. Păi nu suntem bolnavi. Ne împărtășim de Paști. — Unde? — Cum? Nu apucăm Sfânta Înviere aici? Mama și ceilalți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
după treburi... Sfinția sa Antim e cam ostenit... L-au chemat la casele stolnicului, nașul măriei tale, că pregătesc schimbarea dregătorilor. Dar sfinția ta de unde ești, că nu te cunosc? — Nevrednicul Gherasim ieromonah, de la episcopia Târgoviștei. Nu am loc în vreo mânăstire anume, slujesc acolo unde este nevoie de mine, când cade bolnav sau moare vreun popă; până vine altul păzesc eu turma. Eh, dacă n-ar fi frica asta... — Care frică? Tot spui de spaimă și nu înțeleg nimic. — Doamne, miluiește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Auzii că visterniceasa Maria s-a întors în Moldova, la moșia ei de la Hangu, intră și el în vorbă. Neica Dinu întoarse enervat privirile spre spătar și răspunse: — Care moșie de la Hangu? N-are nici un fel de moșie, e locul mânăstirii și egumenul a făcut jalbă la Neculai Vodă să-și ia satele înapoi. Și o să le capete, pentru că mânăstirea are toate zapisurile de danie pentru sate, tocmai de la ctitor, de la Miron Barnovschi. — Înțelesesem, neică Dinule, că vodă Neculai Mavrocordat vrea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Neica Dinu întoarse enervat privirile spre spătar și răspunse: — Care moșie de la Hangu? N-are nici un fel de moșie, e locul mânăstirii și egumenul a făcut jalbă la Neculai Vodă să-și ia satele înapoi. Și o să le capete, pentru că mânăstirea are toate zapisurile de danie pentru sate, tocmai de la ctitor, de la Miron Barnovschi. — Înțelesesem, neică Dinule, că vodă Neculai Mavrocordat vrea să dăruiască mânăstirea Hangu patriarhiei Alexandriei, preafericitul patriarh Samoilă fiind acum în Moldova după danii. Vrând ca Hangu să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a făcut jalbă la Neculai Vodă să-și ia satele înapoi. Și o să le capete, pentru că mânăstirea are toate zapisurile de danie pentru sate, tocmai de la ctitor, de la Miron Barnovschi. — Înțelesesem, neică Dinule, că vodă Neculai Mavrocordat vrea să dăruiască mânăstirea Hangu patriarhiei Alexandriei, preafericitul patriarh Samoilă fiind acum în Moldova după danii. Vrând ca Hangu să fie mai bogată, egumenul a dat-o în judecată pe visterniceasa Maria, soața răposatului Ilie, nepotul nostru de văr, ca să-i ia satele Bălțătești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
după danii. Vrând ca Hangu să fie mai bogată, egumenul a dat-o în judecată pe visterniceasa Maria, soața răposatului Ilie, nepotul nostru de văr, ca să-i ia satele Bălțătești și Mânzești. — Am auzit toate astea și noi, doar că mânăstirea are hrisoave pentru sate, că ar fi date de ctitor, iar visterniceasa n-are nimic, zice că nu are documente pentru că i le-a dat lui Ștefan Brâncoveanu când a măritat-o pe Bălașa cu Ștefan. Judecata a fost întărită
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în șoaptă. — Numai Dumnezeu știe unde-i dreptatea! — Ba noi doi știm bine. Nepotul Ilie vistiernicul ne a arătat înscrisurile... Mai ții minte? Satele Bălțătești și Mânzești fuseseră dintotdeauna ale lui Todirașcu Cantacuzino, vărul nostru. Când a zidit Barnovschi Vodă mânăstirea Hangu a vrut să o înzestreze cu niște sate și atunci a făcut schimb, i a dat lui Todirașcu pentru Mânzeștii și Băltățeștii de peste munte față de Hangu alte două sate, Cărcăcenii de la Hârlău și Miclăușenii de lângă Dorohoi, care fuseseră ale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a șters oare schimbul pe care l-a făcut Barnovschi cu Todirașcu Cantacuzino? Dacă nu avea drept vodă Barnovschi să schimbe ce nu era al lui înseamnă că Todirașcu și a luat înapoi, după pravila sfântă a pământului, satele date mânăstirii. În alte vremuri pleca Badea Ușurelu, trimis de taica, o zi și o noapte până la Iași să-i scape pe Cantacuzini de spânzurătoare, acum se pierd moșiile Cantacuzinilor în Moldova și noi... — Visterniceasa Maria nu e Cantacuzină și nepoată-sa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mihai” nu mai era loc. Când a ajuns la Mitropolie nu s-a dat jos din caleașcă, l-a trimis pe feciorul de lângă vizitiu să întrebe dacă sfinția sa îl poate primi. Peste câteva minute află că mitropolitul Antim era la mânăstirea Radu Vodă și că pentru vecernie a rămas doar arhimandritul Manuil. Era hotărât să-l vadă pe sfinția sa, așa că porunci să fie dus la mânăstirea Radu Vodă. Caleașca coborî dealul pe la crucea lui Papa Brâncoveanu, intră pe Podul lui Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întrebe dacă sfinția sa îl poate primi. Peste câteva minute află că mitropolitul Antim era la mânăstirea Radu Vodă și că pentru vecernie a rămas doar arhimandritul Manuil. Era hotărât să-l vadă pe sfinția sa, așa că porunci să fie dus la mânăstirea Radu Vodă. Caleașca coborî dealul pe la crucea lui Papa Brâncoveanu, intră pe Podul lui Șerban Vodă, până la biserica din Slobozie, cea zidită de Leon Vodă și întărită de Constantin Vodă Brâncoveanu, apoi o făcu la stânga prin Slobozie, ridicând tot praful
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
el și apăsă ca să intre înăuntru pe clanța neagră de fier ciocănit cu o lucrătură rară. Atent, cântări din ochi ușa grea din stejar. Doamne, ce sculptură pe ușă, se miră el în gând, aduce cu cea de la Snagov, de la mânăstire. Tot așa flori și frunze, care când se împleteau, când se răsfirau pe după niște striuri răsucite, nu mai groase de un lat de deget, închipuind în spiralarea lor probabil urcarea spre cer. Deschise larg ușa. În pătratul de lumină pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
greșit, așa este. Mare cinste pentru noi, domnia sa marele spătar Mihai Cantacuzinul, ctitor și binefăcător, a pășit pragul bisericii noastre, spuse preotul fericit către cei opt sau nouă credincioși, apoi scuzându-se, reluă: În seara aceasta poporul este dincolo, la mânăstire, arătă el cu mâna în direcția în care era biserica Radu Vodă, este priveghi mare cu vlădica Antim, duceți-vă rogu-vă și domniile voastre. Priveghi mare, cu prinoase multe de pâine, vin, pere văratece și cireșe pietroase. De la Curte acum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]