37,022 matches
-
săturat de atâta chin. Doctorul l-a întrebat ce păcate grele are și, dacă-i spune, are să-i dea o pastilă. Când a auzit doctorul câte grozăvii a făcut i-a zis: Aici să stai până când te vor termina de mâncat viermii de viu, că deja îl mâncau viermii, că doar nu o să mă încarc eu cu păcatele tale. Vestea că la Schinetea este un om pe care-l mănâncă viermii de viu și nu au doctorii ce să-i facă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
întrebat ce păcate grele are și, dacă-i spune, are să-i dea o pastilă. Când a auzit doctorul câte grozăvii a făcut i-a zis: Aici să stai până când te vor termina de mâncat viermii de viu, că deja îl mâncau viermii, că doar nu o să mă încarc eu cu păcatele tale. Vestea că la Schinetea este un om pe care-l mănâncă viermii de viu și nu au doctorii ce să-i facă s-a răspândit ca fulgerul și au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
i-a zis: Aici să stai până când te vor termina de mâncat viermii de viu, că deja îl mâncau viermii, că doar nu o să mă încarc eu cu păcatele tale. Vestea că la Schinetea este un om pe care-l mănâncă viermii de viu și nu au doctorii ce să-i facă s-a răspândit ca fulgerul și au început să meargă oamenii să-l vadă. Așa a ajuns și verișorul meu Petruț, strănepot al lui Ciolac și moșul meu Arghir
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
al lui Ciolac și moșul meu Arghir, nepot de la fratele lui Ciolac, să-l vadă pe Dumitru Cristescu în beciul de la Schineteia cum îl foiau viermii și cum se văita, iar mâna dreaptă era alături desprinsă de la cot, că-i mâncaseră viermii toate cartilagiile și era căzută jos, desprinsă de restul corpului. Petruță a mers cu două autocare încărcate cu credincioși de la Cultul Creștin după Evanghelie din cartierul Nicolina din Iași. Arghir nu a povestit nimic. Doar Petruță a spus tot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sovietic „Colhozul” - la români „Colectivul” - când toate bunurile au fost strânse la comun, când ce e al meu e și al tău și ce e al tău e și al meu. Originala formă de viață când boii ară și caii mănâncă. Orânduirea Socialistă, venită ca un tăvălug de la răsărit, orânduire care a dat progresul cu câteva sute de ani înapoi. Așa că pe cei harnici i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate până în sat frunzele. Atunci când regulile silvice sunt mai aspre, și aici ne referim la nivelul constituțional, sătenii își restrâng practica la pomii din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de a fi om, ci neliniștea de a fi român. COMUNISM Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii. Comuniștii au vrut să ne facă fericiți cu forța: bă, să fiți fericiți, că vă ia mama dracului! Adică să mănânci bine, să bei bine, să dormi bine și la loc comanda! Ca să constați că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în științe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cu romanii, aceștia îi înțelegeau la nivelul sticlei. Nu știau ce sunt. Nu semănau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur și simplu nu i înțelegeau. EVUL MEDIU În Evul Mediu, pe vremea când europenii aveau meseriași-bijutieri, rușii mâncau paie. Fără tradiția asta meșteșugărească și fără dospirea asta adâncă, nu se poate face supercivilizație modernă. Xenopol spune așa: Viciul esențial al istoriei românilor, din cauza războaielor neîntrerupte cu turcii, e absența de dospire îndelungă a Evului Mediu. EXTREMELE Extrema dreaptă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Goethe și nea Ghiță n ar mai fi nici o diferență. GREVĂ Eu am spus că sunt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerată crimă antinațională. Păi ia închipuiți-vă că toți brutarii din România fac grevă! Nu mai mâncăm pâine?! Există zone ale economiei unde greva trebuie să fie, în principiu, interzisă. IDIOTUL Mare noroc că există oameni care sunt idioți! Funcția idiotului e pozitivă, pentru că fără el n-am înțelege nici geniul, nici normalitatea. Păi cum am cunoaște
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ca naționalist, bineînțeles. N-am avut încotro. Sunt un imperialist... Eu am făcut un haz ca secretar al Comisiei economice, spunându-le: Domnilor, eu aș vrea să crească populația României până-ntr-acolo încât la Athénée Palace să poată să mănânce toți mămăligă cu fasole! Eu aveam niște planuri pentru poporul român: cucerirea Bulgariei și a Ucrainei, într-o fază istorică, și mai târziu vom mai vedea... Dar nu poți cuceri cu minciuni democratice și cu un popor din care cinci
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mămăligă cu fasole! Eu aveam niște planuri pentru poporul român: cucerirea Bulgariei și a Ucrainei, într-o fază istorică, și mai târziu vom mai vedea... Dar nu poți cuceri cu minciuni democratice și cu un popor din care cinci milioane mănâncă doar de trei ori pe săptămână... Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor?— Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca peria de dinți. Tot ce spune știința să nu-i lase cu gura căscată și tot
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
înțelegi din tot ce spune Petre Țuțea? Zice: nu înțeleg nimic, dar e o grozăvie! Eu, de la vârsta de cinci ani, — așa mi s-a spus mereu — eram cam inteligent. Am intrat în școală cum intră leul în cireadă: o mănâncă toată. Singurul lucru pe care nu l-am putut face în școală a fost idioția parțială, plastică: nu puteam desena un ou. Când am văzut, în închisoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant — puteam eu, ca om
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
dumneavoastră vă risipiți așa, vă poate fura oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat concepția regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. „Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure, că așa
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
-i mulțumea, numai că el Îi și furase un sărut fără să-i spună un cuvânt. S-au privit fugitiv apoi au coborât privirile În pământ rușinați de ceea ce simțeau dar, niciunul nu Îndrăznea să spună un cuvânt. Un timp mâncau În tăcere și evitau să se privească, apoi Încet, Încet, reveneau la normal, astfel Încât nimeni nu observase nimic deosebit la ei. Nici când rămâneau puțin În urma grupului nu se Întreba nimeni de ce au rămas ei doi singuri. Erau preocupați de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
așteptăm să terminăm școala, tu armata...va mai trece un timp dar, eu am să te aștept, de asta să fii sigur. Fericit Feodor Îi strânsese cu putere mâna apoi se alăturaseră și ei grupului gălăgios de tineri, colegii lor. Mâncau cu poftă piersicile zemoase, de le curgea sucul printre degete și făceau haz de cât erau de murdari și lipicioși. Tinerețea și lipsa de experiență nu le-a arătat că, o relație Între ei doi ar putea fi imposibilă. Niciodată
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
te uiți așa la noi? Noi nu am făcut nimic... Foarte rău că nu faceți nimic, fiecare trebuie să facă curat măcar acolo În cotlonul unde stă, că nu vine nimeni din afară să facă curat după voi dar, de mâncat ce ați mâncat? Mai nimic răspundeau ele Într-un glas, am așteptat să veniți voi cu ceva de mâncare. Dar ouăle vecinilor cine le-a furat? Întrebase el Încercând să rămână calm, În fața minciunilor așa de ușor ticluite și rostite
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
la noi? Noi nu am făcut nimic... Foarte rău că nu faceți nimic, fiecare trebuie să facă curat măcar acolo În cotlonul unde stă, că nu vine nimeni din afară să facă curat după voi dar, de mâncat ce ați mâncat? Mai nimic răspundeau ele Într-un glas, am așteptat să veniți voi cu ceva de mâncare. Dar ouăle vecinilor cine le-a furat? Întrebase el Încercând să rămână calm, În fața minciunilor așa de ușor ticluite și rostite de ele. De unde
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mâncare. Dar ouăle vecinilor cine le-a furat? Întrebase el Încercând să rămână calm, În fața minciunilor așa de ușor ticluite și rostite de ele. De unde să știm noi, cine intră În curtea lor? Au un câine... Săndico, tu ce ai mâncat astăzi? Pâine cu zahăr tată, am Înmuiat În apă și i am dat și lui Prâslea. Bineeee! Eu am văzut coji de ouă la gunoi la noi, de unde au apărut? Poate le-au aruncat vecinii tată, spusese una din gemene
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fie Învățătură de minte. La scurt timp sosise și mama de pe unde muncise și primise o sacoșă de cartofi și puțin orez Într-o pungă. Întețise repede focul să fiarbă orezul să nu se culce copiii nemâncați. În seara asta mâncăm fără gemene spusese tatăl cu naduf. Ele s-au ghiftuit cu ouă de furat, le ajunge. Soția Îl privise cu luare aminte și uimită nu Îndrăznea să Întrebe mai mult. Așa care va să zică...ouă de furat? Apăi, pentru așa o ispravă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nu-și pierdea timpul decât având grijă de gâștele care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul cu piciorușul oblojit de mama sa. Legase și o bucată de lemn subțirică să țină piciorul nemișcat. Pâinișoara o mâncau Împreună. Ținea bobocul găsit În mărăciniș aproape de satul vecin, numai la sânul său și-l hrănea din mâna lui. Într-o lună era vindecat dar tot mai șchiopăta. Mai avea el și o altă meteahnă, nu mânca nimic de la nimeni
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nemișcat. Pâinișoara o mâncau Împreună. Ținea bobocul găsit În mărăciniș aproape de satul vecin, numai la sânul său și-l hrănea din mâna lui. Într-o lună era vindecat dar tot mai șchiopăta. Mai avea el și o altă meteahnă, nu mânca nimic de la nimeni, numai din mâna lui Ionuț, chiar de ar fi stat nemâncat toată ziua. Grija lui Ionuț mai era și un motan enorm al unor vecini care după spusele gemenelor, cam dădea târcoale pe lângă ograda lor. Cred ca
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fratelui lor prin semne. Ai să vezi tu, piaza rea va ajunge friptură de Crăciun. Ochii lui Ionuț Înotau În lacrimi de supărare. Bobocul de gâscă era cel mai bun prieten al său, cum să-l taie și să-l mănânce? Era sigur că nu va putea gusta, nici măcar o bucățică din el. Băiatul purta În abecedarul primit de la copilul trecut În clasa a II a, o iconiță cu Iisus Hristos, cel despre care preotul spunea În biserică: El s-a
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
seară să vorbim. Numai Tu poți face o minune, trimite Tu un om bun În calea tatălui meu, să-i dea ceva de muncă, să trăim și noi ca alți oameni și să nu ajungem să furăm ca să avem ce mânca. Tata este bun muncitor dar nu găsește de lucru tot anul, numai la sapă și la cules...mă doare că vor să mi sacrifice prietenul. Eu l-am găsit nu l-am furat, nimeni nu a Întrebat de el...este
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care, a... mi-am amintit ceva. Să vezi o fază drăguță În troleul cu care merg la școală, Începuse Andreea să povestească: Un puști de cinci ani cred, intrase În vorbă cu șoferul și-l Întreabase dacă și el a mâncat numai iaurt și fasole. Șoferul se uitase la copil, i-a zâmbit și a spus: Nu chiar, dar de ce mă Întrebi? Pentru că tata ne-a spus, că după ce cumpără mașina, o să mâncăm și noi ceva mai bun, zisese puștiul, care
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
șoferul și-l Întreabase dacă și el a mâncat numai iaurt și fasole. Șoferul se uitase la copil, i-a zâmbit și a spus: Nu chiar, dar de ce mă Întrebi? Pentru că tata ne-a spus, că după ce cumpără mașina, o să mâncăm și noi ceva mai bun, zisese puștiul, care mergea la grădinița cu program redus Însoțit de bunica lui. Aaa , dacă așa zice tatăl tau...așa este, ai să te plimbi cu mașina la munte, la mare...unde vrei tu. Da
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]