3,499 matches
-
în patru tipuri. „A” (Andrzejewski) caute să domine spiritele; el ar fi preferat purpura cardinalilor, dar trebuie să se mulțumească cu rolul de moralist în slujba partidului: admirator în taină al ordinii al cărei călugăr-soldat s-ar vrea, el să mândrește cu propriu-i servilism și cere mereu mai multe constrângeri. „B” (Borowski) e prototipul acelor tineri „contaminați de moarte” în timpul ocupației naziste; acolo, el și-a făurit o viziune pesimistă asupra istoriei ca manifestare a forței oarbe: considerând că lumea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și tovarăși de drum refuzând cu îndârjire, mai ales după descoperirea lagărelor de concentrare naziste, în 1945, să recunoască existența fenomenelor identice în URSS. Ei au vorbit mult timp despre ele ca despre niște centre de reeducare de care erau mândri, înainte de a le lega existența de o perioadă stalinistă depășită. Unii, precum Jean-Paul Sartre, s-au arătat mai sensibili față de uzul pe care îl dădea „burghezia” acestor dezvăluiri decât de existența însăși a faptelor. Este adevărat că secretul era bine
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu Statele Unite și Uniunea Sovietică. Motivul acestui decalaj dintre potențialul și realitatea puterii, care ne preocupă în acest context (altele vor fi menționate mai departe), constă în lipsa unei capacități industriale comparabile cu abundența resurselor de materii prime. Deși se poate mândri cu un număr de combinate siderurgice ca Tata Iron Works, printre cele mai moderne existente, ea nu are o producție per capita comparabilă fie și măcar cu una dintre puterile secundare industriale, mai ales în ceea ce privește produsele finite. În 1980, mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o manieră lipsită de înțelepciune. Aceasta necesită un echilibru între capacitatea noastră militară, diplomația globală și politicile financiare. Acum câteva săptămâni, fostul secretar de stat adjunct al lui Robert Reagan, John Whitehead, a declarat că tindem uneori să fim mai mândri de războaiele pe care le-am câștigat recurgând la forța militară decât de cele pe care le-am evitat printr-o diplomație răbdătoare. El vorbea, desigur, despre epoca Războiului Rece, în timpul căruia am am pus la pământ Uniunea Sovietică, dar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
idee”. La Iași elevii noștri s-au întâlnit cu elevi asemeni lor din diferite zone ale țării (Suceava, Cluj, Iași, Vrancea, Timișoara, Buzău), au comunicat și au legat prietenii. Elevii noștri sunt actori amatori, dar comunitatea surzilor din România se mândrește cu actorul surd de origine română Jianu Iancu, actor profesionist care interpretează de 30 de ani piese din repertoriul shakespearian la teatrul “Tyst Teatre” din Stockholm. Elevii noștri au avut ocazia să îl cunoască participând la o reprezentație a acestuia
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
să capete o aură de noblețe și de puritate, la care nu visam atunci. Chiar muncile grele pe care le făceam pentru a ne rotunji micile burse ne-au rămas încrustate în memorie drept etape inițiatice de călire sufletească. Suntem mândri de aceste munci necalificate, care ne-au format și ne-au oferit posibilitatea de a cunoaște direct adevărata societate elvețiană, la care acei norocoși posesori de mari burse sau importante posibilități financiare nu au acces, căci mediul academic sau înalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
din Câmpina nu mai avea cărți poștale, de aceea am ales această foaie de hârtie, care poartă urmele antetului oficial al instituției unde trebăluiesc zilnic. Voi folosi celebrele puncte ale acelei ciudate doamne doctor psiholog din Zürich, cu care se mândrea atât de mult în revista „Dilema“...). Sărbătorile astea de iarnă nu mai au nici un Dumnezeu, nu găsești? Nu mai au nici sare, nici piper, sunt fade. Acesta ar fi unul dintre sensurile propoziției de mai sus. Apoi, secundo, sărbătorile nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ai liberalismului, ai democrației creștine, ai conservatorismului, ba chiar și din cei care refuzau să se lase închiși în vreun sertar politic“. Cine își poate imagina în România „reuniuni și serate ale dizidenților“, altele decât puținele cu care se pot mândri o mână de scriitori și ziariști ce nu-și asumau pe față ideea de dizidență? Pentru Havel, „lucrul cel mai fascinant este că existența unui inamic comun și a programului antitotalitar comun, bazat pe ideea drepturilor omului, ne-a unit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
a rememora compromisurile marelui compozitor cu cel de-al Treilea Reich, o doză de naivitate în a judeca Germania timpului, dar și de a pune câteva întrebări pertinente: „De ce trebuie să etalăm cât de bestiali putem fi? Părem să ne mândrim cu aceasta. Ne mândrim înfățișând o varietate infinită a bestialității. Și, râzând pe înfundate: Cum ar suna un nou poem muzical, «Variațiuni pe tema bestialității»?“. Un roman de citit și reflectat la istoria pe care o rememorează și nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
compozitor cu cel de-al Treilea Reich, o doză de naivitate în a judeca Germania timpului, dar și de a pune câteva întrebări pertinente: „De ce trebuie să etalăm cât de bestiali putem fi? Părem să ne mândrim cu aceasta. Ne mândrim înfățișând o varietate infinită a bestialității. Și, râzând pe înfundate: Cum ar suna un nou poem muzical, «Variațiuni pe tema bestialității»?“. Un roman de citit și reflectat la istoria pe care o rememorează și nu numai de către melomani. *Henry Grindberg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
franceză, am spart conducta de căcat. Acum miroase la fel peste tot, s-a produs reegalizarea și uniformizarea socială între vecini. În scară domnește din nou socialismul olfactiv, cu șanse egale pentru toți. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Litost Luiza VASILIU Ne tot mândrim cu intraductibilitatea cuvântului „dor“, ca și cum n-ar exista „saudade“ în portugheză sau „Sehnsucht“ în germană sau ca și cum nu ar mai fi atâtea cuvinte în atâtea limbi care să nu poată fi explicate decât printr-o poveste. Christopher Moore a adunat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
contestăm precum activiștii de odinioară. Exilul românesc înseamnă câteva sute de profesori eminenți care lucrează în cele mai bune universități ale lumii, mii de specialiști apreciați de întreprinderi occidentale puternice, mii de muncitori calificați în tehnologii avansate. Trebuie să fim mândri de ei și să transformăm răul, făcând din trista și dureroasa diasporă românească a forță novatoare pentru România"51. Regăsim astfel o diasporă destinată integrării, imagine prezentă și în discursul delegitimator al FSN-ului față de oricare altă elită politică care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
chiar alimentat de fenomene care se făceau simțite încă de mai înainte: cărțile au căpătat statutul unei mărfi ordinare, de aceea e mai ușor să găsești în rafturile librăriilor traduceri din literatura universală decît opere românești originale; cinematografia românească se mîndrește în ultima vreme cu diverse premii obținute pe plan universal, dar filmele românești lipsesc de pe ecrane; sînt posturi de radio cu mare audiență, dar din programul lor muzica populară românească lipsește cu desăvîrșire etc. Uneori simpla prezență într-un enunț
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Mihail Sadoveanu, art. cit, p. 25. footnote> . Afirma aceasta Mihail Sadoveanu, „unul dintre acei mulți înțelepți curajoși“ <footnote Folosim din nou caracterizarea pe care însuși autorul Dicționarului i-o face: Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68. footnote> care s-au mîndrit întotdeauna cu firea lor moldovenească. „Strașnic român!“, l-am putea caracteriza cu expresia cu care povestitorul își caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
funcționari mai mult sau mai puțin Înalți din mândrele ierarhii administrative, În țări care au produs, până la al doilea război, poezie și școli poetice de mare anvergură - nu e oare un semn?!... Sigur, un timp, până la revoluție, eu mă puteam mândri, În unele saloane germane sau pariziene, cu „cultul poeziei” nu numai În literatura română contemporană, dar și În straturile largi ale populației cititoare!... Era acesta un semn al dictaturii, al absenței unor drepturi civice elementare, unde poezia - Poezia! -, ca și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înapoi, refugiindu-ne În cumintea turmă umană, incapabili de a ne desprinde privirile de „abis”, de acele „uriașe, terifiante și splendide” priveliști ale „lumii, ale vieții”, ceea ce numim cu un cuvânt grosolan astfel. Noi, marginalii indomptabili ai societății, noi suntem mândri cu „destinul nostru”, nu invidiem pe nimeni dintre cei care se bucură de favorurile mulțimii și ai mai-marilor vremii, iar când „nu mai putem”, când stâlpii „de nervi și de carne” ai ființei noastre Încep să cedeze, noi fugim În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de eunucii reali și falși care o Înconjoară, alte și alte „fețe” ale celor ce ni se pare că lea-am trăit, ale celor ce ni se par a fi stricta noastră posesie. Și, dintre atâtea posesii, de care suntem mândri sau bolnavi!, aceste insule și crâmpeie de amintiri sunt, de fapt, unica noastră noblețe. Noi, cufundați În secole burgheze, având banul ca deviză trivială, noi visăm, nu-i așa, la o aristocrație a inimii, a sângelui nevăzut al candorii, dacă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un profet cu fața Întoarsă spre trecut? -, aceea de pedagog: nu să-i Învăț pe alții, ci, cu acea anima ce mă locuiește, feminitatea indisociabilă creației, să-i „asist” pe lectorii mei, să „presimt” nu atât bolile cu care se mândresc, ci pe acelea care vor veni și... de care se tem! Și-apoi, copil cum am rămas - copil dizgrațios, dacă vreți, vu mon âge, dar... totuși copil! -, am vrut să mă joc. Cu ce? Ei bine, tocmai cu acele „jucării
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pur și simplu, tot atâtea delicte!... (Am amintit mai sus cazul flagrant și tragic al șefilor marii greve a minerilor din Valea Jiului din ’77, asasinați sau strămutați, adică asasinați altfel!...Ă Am Îndurat Însă, În timp, „ambele singurătăți” și mă mândresc cu faptul - sper să nu mă’nșel! - de a nu-mi fi schimbat, deteriorat, acrit caracterul! Nu, orice, oricât și chiar oricum s-au perindat necazurile, chiar și dramele existenței mele, am orgoliul de a crede că nu sunt „altul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
primul rând decât ca o formă a creației individuale; apoi, doar ca pe o formă a libertății sociale. Și, prin aceasta, m-am considerat totdeauna un urmaș, chiar și Îndepărtat, al celor din Renaștere, amestecați Într-un atelier sau altul, mândri nu de propria lor vanitate, ci de a fi doar ucenicul unui „mare Meșter”, mândri de mândria și orgoliul lui și al casei sale, imuni la boala vanității și a orgoliului exacerbat ce sterilizează nu puține vocații. Când În tinerețe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a libertății sociale. Și, prin aceasta, m-am considerat totdeauna un urmaș, chiar și Îndepărtat, al celor din Renaștere, amestecați Într-un atelier sau altul, mândri nu de propria lor vanitate, ci de a fi doar ucenicul unui „mare Meșter”, mândri de mândria și orgoliul lui și al casei sale, imuni la boala vanității și a orgoliului exacerbat ce sterilizează nu puține vocații. Când În tinerețe Îl clamam ca maestru al meu pe Dostoievski, În timp ce prieteni ai mei, debutanți ca și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de ieri sau de politicienii demagogi și profitori de azi! Revenirile mele pe teritoriul național, repetate și ciudate sau incomode pentru mulți, mai ales În vechiul regim, ca și sângele meu ardelenesc o dovedesc cu prisosință. Și pot să mă mândresc cu faptul că am plătit cu vârf și Îndesat și „Înainte” și „după” credința mea că aparțin unei națiuni viguroase, profund legitimate istoric și capabilă de valori ample, universale și nu regret o clipă ce am „pierdut” sau ce am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
începutul anului școlar, se va transfera la Liceul "Cuza Vodă" din aceeași localitate. 1978, 28 martie. Se naște la Huși, Teolin, primul fiu din noua căsnicie. 1979, 2 iunie. Se oficializează căsătoria cu Lina (fostă Ionică, n. 25 noiembrie 1949, Mândrești, jud. Galați). Concurează cu Varvarienii (roman) pentru debutul în volum, la Ed. Junimea din Iași. 1980. Câștigă concursul pentru debut (proză) al Editurii Junimea (1979-1980), în volum, dar este respins de cenzură. În locul acestuia, va apărea în anul următor Marele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
copt și-au putut să se dezvăluie sub soare în savoarea miezului lor gustos. Fiindcă, într-adevăr, fragmentele, în care Lamparia, la un moment dat, nu prea mai crede, devin adevărate mostre, dacă nu bijuterii, cu care scriitorul se poate mândri, în materie de gândire artistică și estetică. Nu există domeniu, din sfera creației artistice, care să fi scăpat observației autorului. Artă, literatură, poezie, proză, eseu, act critic, istorie literară, teatru, regie, actorie, poet, prozator, dramaturg, estetician, critic literar, mit, stil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căci acolo ar fi avut catedră, sau celui jurnalistic. Ar fi trebuit să facă față unor coterii gata să-l demoleze dacă și-ar fi arătat colții, sau gata să-l aburce-n șaua tronului criticii literare spre a se mândri cu el, așa cum o fac Miticii dâmbovițeni de prin preajma vedetelor ce umplu ecranele televizoarelor sau coloanele ziarelor. Numai că, acest cap instruit și plin de lumina unei judecăți limpezi a decis că este bine să-și numere zilele la Huși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]