4,910 matches
-
se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai săraci și mai cheflii. Cei din Dermendere ziceau că cișmelenii nu-s doar zgârciți, da-s și fuduli. Și totuși am spart obiceiurile. Fiica lui moș Filip, ucrainian, s-a măritat cu fiul prietenului lui, Sava Mataman, bulgar. Mai târziu, când eram învățători la Câșlița Dunăre, au venit părinții cu Ana, fiica lor și ne-a întrebat dacă s-o dea după Mitca Catană, moldovean. Ana ne fusese elevă la cursul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
N-am primit. Ce s-atinge de punctul din urmă din scrisoarea // d-voastre - nici prin gând nu mi-a trecut aceea ce se vorbește despre mine. Bunul e - că nu sunt eu singur despre care se vorbește. Burlă își mărită femeia după toată lumea. Cred că dacă motivele dispărțeniei nu vor fi fizice, amândoi soții - cari nu vorbesc cu nimeni decât despre ei și viața lor, drept că rău, dar numai despre ei - se vor împăca cu vremea. Prin adresele bibliotecei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
trebuie să nu mai fii, pur și simplu. Și oare nu-i mai bine așa? Nepăsarea lor ne-ar face să suferim mai mult. "O să mi-o plătești!" îi spunea o fată tatălui ei, care n-o lăsase să se mărite cu un adorator, prea fercheș după gustul lui. După care s-a omorât. Dar tatăl n-a plătit nimic. Îi plăcea la nebunie pescuitul. După trei duminici, s-a întors la râu, ca să uite, zicea el. Și nu se înșela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
mă străduiam să o învăț anumite realități. Din nefericire, prostituata avea o fire foarte burgheză: nu după multă vreme a consimțit să-și scrie memoriile pentru un ziar religios foarte deschis Ia ideile moderne. Fetișcana, la rându-i, s-a măritat, spre a-și satisface instinctele dezlănțuite și spre a nu lăsa fără întrebuințare niște talente cu totul remarcabile. Sunt, de asemenea, foarte mândru că am fost primit în acea vreme ca un egal într-o asociație masculină prea des calomniată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
și foarte curat. Totdeauna spălat, pomădat, spilcuit, își curăța și moralul de oarecare mici murdării inevitabile. Avea, e drept, o situație aparte. Certat cu familia fiindcă nu învățase carte, avea neamuri pricopsite, de pildă soră-sa Lenora, care, de când se măritase cu moșierul Hallipa, îl trata ca pe dinii bărbatului ei Așa fiind, fata aceea, picată din întîmplare în traiul lui, devenise un mic pivot al traiului lui. Lică și-ar fi bătut joc, pe drept, de cine i-ar fi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aceea, după un timp, când regimentul trebuise să plece în Ardeal. Lică, deși nesupărat de nimeni, se decisese să treacă pentru 153 totdeauna la viața civilă. O împrejurare îl făcuse să plece pe un timp din București. Duduia Mari se măritase cu negustorul îmbogățit, ea, care nu crezuse niciodată în necesitatea căsătoriei și tocmai atunci, când comunismul amorului era în toi! O simplă întîmplare! Negustorul își făcuse socoteală să deschidă un depou la Galați: se temea, poate, ele ceva cercetări asupra
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
abateri de la punctul ei inițial. Prin uz, negreșit că Drăgănescu ar fi putut lua ceva precădere și Elena ar fi putut pierde din prestigiu. El însă pornise de la început cu ideea că nu e iubit, ci numai acceptat; Elena se măritase cu abdicarea amorului după o primă logodnă nefericită. Cu un altul, care după mariaj ar fi căutat să-și afirme privilegiile, Elena ar fi ajuns, desigur, la o dramă a nepotrivirii. Drăgănescu însă ar fi fost nenorocit dacă cineva l-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
avea curajul. își închisese deci singur drumul. Acum, când îi era interzis, Leysins îi părea tot mai mult singura lui salvare. Nu mai era locul necesar dar ponosit, ci un paradis pierdut. Era însă neputincios. Ada, orfană și majoră, se măritase cu avere proprie și, din delicateță, Maxențiu nu ceruse act dotai. Fără delicateță, Acla deschisese la început credit larg prințului, știind că 1-a luat ca să-1 plătească. Averea o administra însă ea, cu strășnicie. Atât timp cât fusese trecut la rubrica
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Avea înduioșări: Biata fată! Srescută prin străini! Lică făcuse tot ce putuse, dar el avea acum alte obligații.. . Noroc că Rim era de zahăr, și Sia se putea fără grijă ocroti la ei! ... Cine știe cum vine timpul! Poate găsește s-o mărite, și Rim consimte să-i dea acolo o mică zestre. Seara, în birou, pe când Rim tălmăcea încet deoparte cine știe ce vorbe cu fata, Lina făcea astfel de visuri, blânde ca lâna de pe ghem. Rim studia acum regulat vioara și părea din
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
unor depuneri de familie, la care luase parte și gemenii Hallipa, cu alte doleanțe. Acest amalgam era chiar starea de spirit a bunei Lina, care primea toate lucrurile fără a le coordona și povestea laolaltă proiectele ei materne de a mărita pe Sia cu unul din gemeni, cu mizeriile îndurate de la obraznica ceea de fată, pe care Rim o încuraja. Deși foarte suferitoare, se vedea că Lina era obosită de necazuri. Mini o privea cum suflă greu și își zicea că
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
meu?! Acest efect, care nu era cel așteptat, nu fusese pe placul Linei. - Cine vrei să fie tată-tu? Lică e! . . . E vorba de mamă-ta . . . £u sunt, nerușinato ... eu! ... Eu care te țiu, te ocrotesc și vreau să te mărit! Cuvinte grele, cu un înțeles lămurit și care puteau face pe Sia să intre subt pământ. . Să-ți fie de bine! Da' asta e poveste veche! zisese grosolana fată. Lina înțelesese atunci că Lică i-a vorbit Siei de ea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o femeie. O chemase și îi spusese numele chiriașului - un inginer. - Acolo, în cucurigul acela stau doi tineri stricați, care trăiau amândoi cu o fată pe care o țineau închisă. Nory intîmpinase vestea cu explozii de haz! Iacă! S-a măritat așa cum dorea Lina! . . . Dar cu amândoi, firește! ... Ce idee pe Lina să-i despartă! - Poate că nu era adevărat și o țineau acolo de hatârul lui Rim! credea Elena. - Așa e! . . . Bine zici! Și mai și! ... Trei, nu doi! Mini
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Atunci, Ruja, și-a și explicat,într-o măsură, atitudinea. Între vârsta de cincisprezece și douăzeci de ani, mi-am făcut de cap, după cum mi-a tunat, mie,în orice moment. După douăzeci, mi-am pus în gând să mă mărit, și să mi trăiesc viața, de tânără femee măritată, cu din tot plinul. Să umblu, să alerg prin viață, ca un câine scăpat din lanț; să-mi trăiesc, adică, viața, după propriul plac; să mi-o trăiesc din tot plinul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Și mătușa Alba a fost, la vremea ei, o fată frmoasă, care a iubit și a fost iubită; care agreia și admira natura, peisajele, momentele de relaxare ale vieții; joaca de-a v-ați ascunselea, chiar și când era de măritat, nu, numai, de joacă,în praful drumului, cu ceilalți copii ai vecinilor.A fost nelipsită de la hore, serbări școlare și alte diverse momente princiare, din istoria neamului. A fost drăgălășenia familiei: dragostea rubedeniilor acesteia, marcatoarea de amintiri de neuitat,în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
întrebare care-i va fi năucit, probabil, pe generoșii patrioți ce-i intraseră în curte, fericiți că își făceau datoria: "Bine, bine, lui îi plătiți, dar mie cine îmi plătește?" După care le-a explicat că avea patru fete de măritat, că trebuia să trudească din greu pentru a le asigura zestre și că nu se putea lipsi de ajutorul singurului său fecior, care urma să-l moștenească. Urmarea a fost că, în loc să meargă la liceu, tata a ajuns slugă într-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
s-o scoți din lumea ei interioară. Dacă n-o sâcâiam cu întrebări, putea să tacă ore întregi, fără să ia parte la discuții și, probabil, fără să le asculte. A trebuit să aflu de la alții că, înainte de a se mărita, când Lisa era sat de graniță în imperiul habsburgic, trecuse munții, firește fără pașaport, și mersese pe jos până în București, ca să se angajeze în lunile de iarnă, la familia unui doctor, pentru a strânge ceva bani de zestre. Primăvara, se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sa "are ceva de sectă însetată de adepți". Una din aceste femei singure e o văduvă de pe strada Cămătarilor. A fost frumoasă, probabil, în tinerețe, dar acum are un fund uriaș, ca Venerele din epoca de piatră. Alta a fost măritată cu un comerciant de dulciuri care a părăsit-o. Ca specialistă în mineralogie, a făcut parte din numeroase echipe care s-au deplasat spre sud în jumătatea secetoasă a anului. Când s-a întors dintr-o expediție, l-a găsit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cățea" sau "fiu de tîrfă" de cei ce aveau chef să mă insulte, încît mi-am închipuit că vorbise din răutate. De altfel, era pacienta mea. Tereza mi-a povestit că avusese o căsnicie ruinată, că făcuse greșeala să se mărite cu un bărbat pe care nu-l iubise și că suferea de insomnii cumplite din pricina cărora avea tot felul de fobii. Când am încercat să aflu dacă mai consultase vreun psihiatru, a părut încurcată. "E ceva care nu merge în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu-i intre cumva În ochi. La fel făcuse În urmă cu treizeci de ani cu Susan, cînd era mică, pînă s-o trimită la școală În Anglia și apoi din nou, cînd s-a Întors, pînă cînd s-a măritat cu domnul Santiago și au Început să vină copiii. Cinthia Își făcu apariția În goană, gîfÎind și strigînd: sînt aici, mamă Bertha, dar biata bătrînă murise din pricina tensiunii, căci Întotdeauna avusese tensiunea ridicată. Înainte de a o lăsa cu totul puterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
uriaș, ca să-și alăpteze copilul. A doua zi, Dora dispăruse iar. Lăsase un bilet În care spunea că pleacă În munți cu vînzătorul de Înghețată de la D’Onofrio. Arminda Își lăsă capul În piept și păru deodată Îmbătrînită. „Doamna se mărită cu domnul Juan Lucas!“, strigă Nilda, cu plicul deschis În mînă. Julius tocmai se Întorsese de la piață, unde pentru a șaptea oară Îi spuseseră că pictorul Peter plecase fără să lase nici o adresă. Și-l Închipuia șezînd pe malul lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de vorbă cu doi bărbați pe care abia Îi cunoscuseră, prietenii tatălui lor, incredibilii John și Julius, beți, Încîntători ca atunci cînd i-a cunoscut ea, parc-ar fi fost ieri!, parcă ieri cunoscuse un peruvian la Londra și se măritase cu el la Lima, acum se cununase la Londra cu un peruvian pe care-l cunoscuse la Lima. Și cînd te gîndești că Juan Lucas era la Londra cînd ea plecase cu Santiago... Parcă ieri Îi promisese lui Julius să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
uitau la ea zîmbind, așteptîndu-se să vadă o mamă mîndră de copilul ei. Desigur că n-au lipsit nici cei care gîndeau, ba chiar șopteau la urechea vecinului că nu merita un copil ca Julius, că era ușuratică, că se măritase de două ori, a doua oară cu un don Juan care pe deasupra poate o mai și Înșela. Dar, ce-i drept, erau acolo și multe femei care și-ar fi dorit ca Juan Lucas să fie bărbatul lor; Susan privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
stîng, cînd Își dădu seama că pe fața lui Susan, care nu Înțelegea o iotă, se citea totuși o oarecare nemulțumire, căci Își Închipuia că Ernesto Pedro, folosindu-se de un text literar, Încerca să rezume soarta femeilor care se mărită cu bărbați ca Juan Lucas. Îi veni un chef grozav să-l Înțepe, se uită că e Altamira, care continua să-și țină ochiul pe jumătate Închis și amintindu-și de Nilda fu cît pe-aci să-i spună: ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a orașului la Șosea. Distracțiile erau peste tot la-ndemână. La Operetă cânta încă Leonard, circul Sidoli (fără bătrânul Gio vanni Sidoli, care murise cu un deceniu în urmă, dar cu cele două fiice ale lui împă mântenite aici și măritate cu mari financiari evrei) se lăuda, după ce arsese deja de patru ori, cu un cort nou, azuriu cu dungi albe, și cu douăzeci și patru de cai îm podobiți cum nu se mai văzuse până atunci, iar șantanurile atrăgeau o clientelă veselă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
timiditatea și a reușit să-și întemeieze un cămin. Lumea satului, cum e ea, credea că gata!, s-a zis cu însurătoarea lui. Mai toate fetele cu care fusese-n vorbă l-au părăsit rând pe rând și s-au măritat. Doar Vasile rămânea mereu același, tot singur la baluri, la film, la nunți. Gurile rele credeau că băiatul ăsta o fi având el un defect, că, altfel, n-ar fugi așa fetele de el. Mai știi, poate... dar nu, el
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]