4,819 matches
-
În general firul călătoriei, dar fiecare popas poate oferi prilej atât pentru observații și descrieri locale, cât și pentru considerații de natură generală, fără un plan riguros. Cea mai mare parte a relatării sale, Într-o proporție covârșitoare, este dedicată maghiarilor din Țara Românească - scopul propriu-zis al călătoriei și al cărții. În fiecare localitate În care intră, el se referă mai Întâi la numărul maghiarilor stabiliți aici, la structura lor confesională, ocupațiile exercitate, viața religioasă, poziția și statutul lor În raport cu populația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un plan riguros. Cea mai mare parte a relatării sale, Într-o proporție covârșitoare, este dedicată maghiarilor din Țara Românească - scopul propriu-zis al călătoriei și al cărții. În fiecare localitate În care intră, el se referă mai Întâi la numărul maghiarilor stabiliți aici, la structura lor confesională, ocupațiile exercitate, viața religioasă, poziția și statutul lor În raport cu populația indigenă. Peste tot unde are posibilitatea, cercetează În acest sens registrele parohiale și cele ale agenției consulare austriece. În urma investigațiilor efectuate, ajunge la concluzia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mult mai mare decât cel reieșit din listele consultate, unele categorii, cum ar fi servitorii sau vagabonzii, nefiind Înregistrate. Peste tot are impresia că aude vorbindu-se ungurește, chiar și În București. Totodată, foarte mare i se pare și numărul maghiarilor deznaționalizați din Țara Românească. Într-un capitol de sinteză, din final, călătorul maghiar prezintă principalele zone din Transilvania și Ungaria care au alimentat această emigrație, precum și perioadele sale de desfășurare, Încercând să analizeze, pe larg, și cauzele acesteia. După Ürmösy
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Țara Românească. Într-un capitol de sinteză, din final, călătorul maghiar prezintă principalele zone din Transilvania și Ungaria care au alimentat această emigrație, precum și perioadele sale de desfășurare, Încercând să analizeze, pe larg, și cauzele acesteia. După Ürmösy, emigrarea maghiarilor În Țara Românească a Început În Evul Mediu, În secolele XIV-XV, continuând până În zilele sale. Cei mai mulți provin din Țara Bârsei și din Făgăraș, apoi din comitatele Alba de Sus și de Jos și din Banat. Cauzele emigrării lor ar fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi breslele); dar și carențele psihologice sau de educație (cum ar fi lenea), care rezidă În individ și care nu pot fi contracarate În mod eficient decât prin morală și luminare. În continuare este analizată situația pe care o au maghiarii În Muntenia, preotul clujean constatând că, dacă din punct de vedere material mulți dintre ei se pot considera mulțumiți, mai ales cei care au o meserie, În schimb, În plan spiritual, ei sunt supuși unui proces continuu de românizare, ceea ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oamenii simpli au nevoie de preot și nu Își fac probleme dacă acesta este un călugăr român ș...ț. Ei consideră că a trăi fără preoți cu care să-și rostească rugăciunile este un păcat mai mare decât deznaționalizarea. Apoi, maghiarii nu dispun nici de școli elementare destule: Doar la București există o școală catolică și reformată, precum și la Craiova, dar În aceasta din urmă copiii Învață În românește. Tot la deznaționalizare duc și căsătoriile mixte, pe care Ürmösy le dezaprobă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la Craiova, dar În aceasta din urmă copiii Învață În românește. Tot la deznaționalizare duc și căsătoriile mixte, pe care Ürmösy le dezaprobă cu desăvârșire, precum și insultele batjocoritoare la adresa religiei și obiceiurilor maghiare. Expuși permanent insultelor și ironiei românilor, mulți maghiari preferă, afirmă călătorul clujean, să renunțe la credința și la obiceiurile lor și să se integreze În comunitatea românească. Acestea sunt, pe scurt, principalele informații și probleme referitoare la conaționalii săi de peste munți pe care Ürmösy le discută, pe larg
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călătoriei, cu ocazia diferitelor Întâlniri și a descrierilor de localități, cât și În digresiuni mai ample cu privire la aceste aspecte, cum este cazul capitolului final, dedicat culturii În Țara Românească. Adeseori, referirile privitoare la români sunt făcute cu ocazia prezentării situației maghiarilor, a relațiilor pe care le au aceștia cu autohtonii, ceea ce va influența, desigur, percepția asupra românilor și atitudinea asumată față de aceștia. Aminteam anterior că Ürmösy a efectuat două călătorii În Muntenia. Prima, cea din 1841, care pare a urma traseul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chiar ostil progresului, trăsături pe care le va argumenta pe parcursul călătoriei cu diferite exemple, adăugându-le indolența și intoleranța religioasă. Ürmösy insistă În mod deosebit asupra acestui ultim aspect, susținând că, indiferent de religia lor catolică, luterană, calvină sau unitariană, maghiarii sunt considerați „păgâni” de către românii ortodocși și tratați ca atare. Astfel, În orașul Câmpina, o familie maghiară Îi relatează că românii nu le Îngăduie maghiarilor „păgâni” să se Înmormânteze În cimitire românești, iar dacă totuși acceptă, o fac numai În schimbul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asupra acestui ultim aspect, susținând că, indiferent de religia lor catolică, luterană, calvină sau unitariană, maghiarii sunt considerați „păgâni” de către românii ortodocși și tratați ca atare. Astfel, În orașul Câmpina, o familie maghiară Îi relatează că românii nu le Îngăduie maghiarilor „păgâni” să se Înmormânteze În cimitire românești, iar dacă totuși acceptă, o fac numai În schimbul unei sume Însemnate de bani, iar mormântul este plasat Într-un loc cât mai Îndepărtat. În altă parte, autorul consemnează distincția pe care o fac
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inflexibilă a gazdei sale, care afirmă că prin această slujbă Ürmösy și luteranii săi i-ar „pângări” casa. Fără Îndoială că, prin sublinierea acestei intoleranțe religioase a românilor, Ürmösy vrea să pună În evidență soarta vitregă În care se află maghiarii din Țara Românească, În sensul spiritului naționalist al cărții sale. Dar, În același timp, el argumentează această teză prin intermediul unei percepții tipice iluminismului transilvan, pentru care intoleranța, superstițiile, ignoranța poporului În materie religioasă reprezintă un obiect important al criticismului social
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o familie de țărani din Bucegi sau la călugării de la Sinaia. Semnificativ Însă pentru jocul Înșelător al imaginilor etnice este faptul că se arată foarte surprins de acest lucru, fiind convins că ospitalitatea ar fi o trăsătură specifică, distinctivă, a maghiarilor. În afara acestor considerații generale de etnopsihologie, călătorul maghiar face o serie de observații de ordin social cu privire la stările de lucruri din Țara Românească. Și În această sferă manifestă o poziție destul de negativă, criticismul său iluminist găsind aici câteva domenii tipice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe parcursul câtorva pagini. Potrivit respectivului profesor, românii au fost extrem de vitregiți de soartă pe parcursul istoriei, motiv pentru care nu au putut să pășească pe urmele națiunilor civilizate. Abia la 1833 (așadar după Regulamentul Organic, adăugăm) s-au trezit la fapte. Maghiarii Îi acuză pe români că sunt sălbatici, primitivi, lucru care este adevărat, dar numai În cazul românilor care trăiesc printre maghiari, respectiv cei din Ardeal, deoarece aceștia sunt hăituiți și tratați barbar de către stăpânii lor de pământ. Din acest motiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să pășească pe urmele națiunilor civilizate. Abia la 1833 (așadar după Regulamentul Organic, adăugăm) s-au trezit la fapte. Maghiarii Îi acuză pe români că sunt sălbatici, primitivi, lucru care este adevărat, dar numai În cazul românilor care trăiesc printre maghiari, respectiv cei din Ardeal, deoarece aceștia sunt hăituiți și tratați barbar de către stăpânii lor de pământ. Din acest motiv, continuă profesorul ardelean, Țara Românească deplânge soarta fraților noștri din Ardeal și ș...ț se gândește cu ură la națiunea maghiară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
continuă profesorul ardelean, Țara Românească deplânge soarta fraților noștri din Ardeal și ș...ț se gândește cu ură la națiunea maghiară, cu toate că - nu-i așa? - vecinii ar trebui să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ardeal și ș...ț se gândește cu ură la națiunea maghiară, cu toate că - nu-i așa? - vecinii ar trebui să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ură la națiunea maghiară, cu toate că - nu-i așa? - vecinii ar trebui să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine mai nuanțată În ceea ce privește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine mai nuanțată În ceea ce privește spiritul cărții sale. Evident, unele idei atribuite interlocutorului său, cum ar fi aceea referitoare la ostilitatea cu care sunt priviți maghiarii din Țara Românească, servesc tezei generale a lucrării lui Ürmösy. Dar, În același timp, expunerea unor opinii contrare, cum este cea privitoare la starea materială bună a maghiarilor din Muntenia, precum și invocarea, În mod comparativ, a situației negative a românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
său, cum ar fi aceea referitoare la ostilitatea cu care sunt priviți maghiarii din Țara Românească, servesc tezei generale a lucrării lui Ürmösy. Dar, În același timp, expunerea unor opinii contrare, cum este cea privitoare la starea materială bună a maghiarilor din Muntenia, precum și invocarea, În mod comparativ, a situației negative a românilor din Ardeal, a aspirațiilor lor de emancipare -, aduc o notă de toleranță, de echilibru și de obiectivitate În raport cu orientarea partizană de ansamblu. Pe lângă faptul că face loc acestor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sub o cenzură foarte strictă. Ele publică preponderent știri interne și despre activitatea principelui, acestea din urmă fiind de regulă laudative. Rubrica externă este săracă și, de cele mai multe ori, insistă asupra numărului mare al românilor din Ardeal, În comparație cu cel al maghiarilor din Muntenia, nelipsind nici comentariile critice la adresa sașilor ardeleni. Este interesant faptul că Ürmösy nu comentează mai pe larg informațiile respective. Este evident că dezaprobă În subtext aceste tendințe pe care le atribuie presei române, dar ne putem Întreba dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și i-a alipit oștirii sale, după care aceștia s-au Împrăștiat În trei direcții, corespunzând celor trei provincii istorice, În timp ce Attila și-a ales loc de casă În Secuime. Altă tradiție, care pare mai autentică, se referă la imaginea maghiarilor În mentalitatea populară din Muntenia. Ürmösy relatează despre copiii satului Cioplea, care strigă după trecătorii maghiari, În semn de ocară, „Iancu XE "Iancu" -Vancu”, citează zicătoarea „e drac unguru’” sau o expresie cu care mamele Își sperie copiii: „taci, n-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
datată „din București, 13 martie” și semnată „Sükei”. Ea aparținea pastorului Sükei Imre XE "Imre" , parohul comunității reformate maghiare din București. Sükei dezmințea, În intervenția sa, cu vehemență două dintre afirmațiile vehiculate În lucrare. În primul rând, arăta că numărul maghiarilor din Țara Românească, estimat de Ürmösy la 12.000, nu e decât de 3.000, și reproducea numărul acestora pe localități, conform conscripției oficiale și propriilor sale evidențe. În al doilea rând, susținea că aceștia nu sunt oprimați din punct
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o notă pe marginea observațiilor lui Sükei. Cartea lui Ürmösy, „văzând groasele neadevăruri ce se cuprind Într-Însa”, este socotită „nevrednică de vreo critică.” În schimb, Gazeta reproduce cu vizibilă satisfacție notița lui Sükei, care „se poticni el Însuși, ca maghiar, În neadevărurile pomenitului călător”. Bariț redă atât cifrele privitoare la numărul maghiarilor din Muntenia, comunicate de Sükei, cât și aprecierile potrivit cărora Biserica domnitoare din Țara Românească nu apasă religia ungurilor, ci o suferă bine, căci el Însuși Sükei trage
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
neadevăruri ce se cuprind Într-Însa”, este socotită „nevrednică de vreo critică.” În schimb, Gazeta reproduce cu vizibilă satisfacție notița lui Sükei, care „se poticni el Însuși, ca maghiar, În neadevărurile pomenitului călător”. Bariț redă atât cifrele privitoare la numărul maghiarilor din Muntenia, comunicate de Sükei, cât și aprecierile potrivit cărora Biserica domnitoare din Țara Românească nu apasă religia ungurilor, ci o suferă bine, căci el Însuși Sükei trage de la guvernul român leafa pe an. O recenzie completă, dedicată relatării lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele care făuresc o epocă”, deși regretă lipsa unei analize mai aprofundate și remarcă deficiențe În stil și ortografie, ziariștii pestani socotesc subiectul În sine, ca și tratarea lui, demne de toată atenția. Analizează și ei, pe larg, cauzele emigrării maghiarilor, criticând stările de lucruri din Ardeal și Ungaria care le provoacă. Totodată, jurnaliștii maghiari remarcă foarte atent aspectele mai sensibile, de natură națională, cum ar fi opiniile profesorului român din București (care afirmase că românii Îi urăsc pe maghiari), chiar dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]