5,446 matches
-
procurarea de informații, acțiuni contrainformative și comunicarea datelor informative către beneficiari. Alături de directorul general a apărut și funcția de director general adjunct, ocupată succesiv de locotenent-colonel Gh. Ștefănescu (1940-1941), colonel Radu Korne (1942), colonel Ioan Lissievici (din septembrie 1943) și maior Traian Borcescu (din 1 ianuarie 1944). Noua organigramă a S.S.I. a cuprins: 1. Secretariatul General (Biroul Cifru, Biroul Militar, Biroul Civil, subbirouri pentru registratură, arhivă și curieri), cu un efectiv de 35 de funcționari (cinci ofițeri, doi subofițeri, 28 civili
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
civili). 2. Secția I-a Informații Externe, care a întocmit două buletine informative zilnic (unul politic și unul militar), analize politice, economice, militare (la date prestabilite sau la cerere) și a coordonat activitatea celor trei fronturi. A. Frontul de Vest (maior Aurelian Andra) a avut ca obiectiv principal Ungaria, pe următoarele puncte: înarmarea și pregătirea de război contra României, acțiuni subversive, propaganda în străinătate. S.S.I. a înființat cinci centre de informații (Brașov, Teiuș, Beiuș, Arad și Timișoara), un subcentru (Turda), șase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a realizat schimbul de date cu aliații și a colaborat în implementarea unor măsuri comune antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată după model german, prin Decretul nr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cristescu) s-a preocupat de rezolvarea problemelor tehnice în favoarea acțiunilor informative/contrainformative. A avut în componență patru birouri și un laborator: Biroul 1 Foto, Biroul 2 Desen Tehnic; Biroul 3 Zincografie; Biroul 4 Tipografie; Laboratorul Tehnic. 11. Secția X Radio (maior Nicolae Luca) a asigurat legăturile cu structurile S.S.I. din țară și străinătate (inclusiv secretizarea acestora), a identificat posturile radio clandestine (prin goniometrie, uneori în colaborare cu partea germană), a interceptat și monitorizat posturile străine și mai ales cele inamice. 12
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
S.S.I. din țară și străinătate (inclusiv secretizarea acestora), a identificat posturile radio clandestine (prin goniometrie, uneori în colaborare cu partea germană), a interceptat și monitorizat posturile străine și mai ales cele inamice. 12. Secția XI Auto (căpitan Ion Gămulea, apoi maior Marcel Iovian) s-a ocupat de asigurarea mijloacelor auto necesare pentru întreg spectrul de probleme al S.S.I. În compunerea sa au intrat două birouri: Biroul 1 Secretariat, Gestiune și Evidență, respectiv Biroul 2 Reparații Auto și Circulație. 13. Secția XII
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
revenit la București (6 septembrie 1940) și s-a întâlnit cu noul prim-ministru român, stabilind liniile comune de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Peste doar câteva zile, la 20 septembrie 1940, locotenent-colonel Ionescu-Micandru a condus un grup de ofițeri germani (maior von Gregory, locotenent-colonel Armster și căpitan von Stransky) într-o inspecție în portul Giurgiu, spre a constata personal măsurile de pază și siguranță. Delegații germani s-au arătat „foarte mulțumiți” de cele constatate și au propus achiziționarea de echipamente contra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru o eficiență reală, construirea unui gard în jurul clădirii, întărirea pazei exterioare a imobilului, armarea gardienilor care s-au dovedit „simpli figuranți” și oprirea circulației camioanelor în zonă. Câteva zile mai târziu, la 11 martie 1941, șeful Serviciului de Control, maior Al. Fălcoianu, a comunicat Serviciului de Siguranță și Pază al Conducătorului Statului atribuțiile care revin celor detașați la Președinție, ofițerii de jandarmi, comisarii și agenții de siguranță, agenții de la S.S.I. și jandarmii curieri. La 14 mai 1941, Biroul 1 din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
două mașini) care să urmeze autoturismul Conducătorului Statului. Pe acest material, generalul Antonescu și-a exprimat punctul de vedere asupra calităților și sarcinilor ce revin viitorilor ofițeri din garda sa. În funcția de șef al gărzii personale a fost propus maiorul Nicolae Caloenescu. Nouă zile mai târziu Biroul 1 a revenit cu o notă în care a arătat că toate indicațiile primului ministru au fost rezolvate, iar ofițerii de armată nu se suprapun peste misiunile ofițerilor de jandarmi. Biroul 2 Contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informativ „complect” a funcționat la Comandamentul Grupului de Armate „Sud”, care a avut posibilități de recrutare, pregătire și dotare a agenților, cu sediul central în Brăila (din aprilie 1944) și apoi la Tușnad (din august 1944). Șefii structurii au fost maior Korsek (până în iulie 1944) și căpitan Doknal. Recrutarea agenților s-a efectuat din rândurile refugiaților transnistrieni, basarabeni și bucovineni, la care s-a adăugat personalul cooptat în U.R.S.S. Pe teritoriul românesc, germanii s-au confruntat cu dificultăți întrucât nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
română”, întrucât avea date că soldații români nu mai vor să lupte contra U.R.S.S. De asemenea, acesta a efectuat schimburi de date referitoare la România, față de care a avut „o atitudine ostilă”, cu atașații militari ai Bulgariei și Ungariei, maior Tchvdaroff, respectiv colonel Andrei Bartha. Contesa Johanna von Platten, văduva unui ofițer căzut în Franța, a venit în România o dată cu generalul Erik Hansen, șeful Misiunii Militare Germane și a lucrat pentru Gestapo pe linia mișcării legionare. I.R.P. Timișoara - Serviciul Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serdaru, „cunoscut pentru activitate prohitleristă”; e) Partidul Frontul Muncii Raționalizate, președinte Aurel Mureșanu, „fără nici un fel de aderenți”; f) Partidul Democrat Muncitoresc din România, președinte Maria Caba Ștefania, „lipsită de seriozitate și aderenți”; g) Partidul Frontul Generației de Foc, președinte maior invalid Zamfir Apostol, „care a avut activitate și legături, în trecut, cu organizațiile fasciste din străinătate”; h) Organizația Frontul Apărătorilor Patriei, președinte avocat Scarlat Băluță, „o rămășiță a fostei mișcări legionare”; i) Partidul Socialist Democrat din România, președinte Ion Flueraș
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
IV-a S. I. (căpitan Virgil Grigoriu). - Secția I-a Informații Externe (locotenent-colonel C. M. Rădulescu), cu următoarea organizare: A. Centrala: - Secretariat; - Biroul 1 Studii Vest (căpitan Florea Iaciu); - Biroul 2 Căutare Vest (referent tehnic I. Bălteanu); - Biroul 1 Studii Sud (maior A. Carp); - Biroul 2 Căutare (maior Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul 1 Căutare Vest, cu următoarele centre informative: 1. Centrul Informativ nr. 1, pe lângă Armata I-a (locotenent-colonel Al. Rusu): a) Subcentrul Informativ nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Grigoriu). - Secția I-a Informații Externe (locotenent-colonel C. M. Rădulescu), cu următoarea organizare: A. Centrala: - Secretariat; - Biroul 1 Studii Vest (căpitan Florea Iaciu); - Biroul 2 Căutare Vest (referent tehnic I. Bălteanu); - Biroul 1 Studii Sud (maior A. Carp); - Biroul 2 Căutare (maior Șt. Slăvescu). B. Organe exterioare: - Biroul 1 Căutare Vest, cu următoarele centre informative: 1. Centrul Informativ nr. 1, pe lângă Armata I-a (locotenent-colonel Al. Rusu): a) Subcentrul Informativ nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa); b) Subcentrul Informativ nr. 2 (agent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informative: 1. Centrul Informativ nr. 1, pe lângă Armata I-a (locotenent-colonel Al. Rusu): a) Subcentrul Informativ nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa); b) Subcentrul Informativ nr. 2 (agent diurnist O. Frumușanu). 2. Centrul Informativ nr. 2, pe lângă Armata IV-a (maior (r) N. Stelea): a) Subcentrul Informativ nr. 3 (căpitan Ion Radu). 3. Centrul Informativ Banat (maior Al. Petrovici). 4. Centrul Informativ Mixt Arad (mr. L. Gligore). - Biroul 2 Căutare Sud, cu următoarele structuri subordonate: 1. Centrul Informativ Turnu-Severin. 2. Centrul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nr. 1 (locotenent (r) Simion Ghișa); b) Subcentrul Informativ nr. 2 (agent diurnist O. Frumușanu). 2. Centrul Informativ nr. 2, pe lângă Armata IV-a (maior (r) N. Stelea): a) Subcentrul Informativ nr. 3 (căpitan Ion Radu). 3. Centrul Informativ Banat (maior Al. Petrovici). 4. Centrul Informativ Mixt Arad (mr. L. Gligore). - Biroul 2 Căutare Sud, cu următoarele structuri subordonate: 1. Centrul Informativ Turnu-Severin. 2. Centrul Informativ Giurgiu (șef grupă A. Rezleanu). 3. Centrul Informativ Dobrogea (colonel Mantu). Rezidenți în străinătate: căpitan
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Centrul Informativ Mixt Arad (mr. L. Gligore). - Biroul 2 Căutare Sud, cu următoarele structuri subordonate: 1. Centrul Informativ Turnu-Severin. 2. Centrul Informativ Giurgiu (șef grupă A. Rezleanu). 3. Centrul Informativ Dobrogea (colonel Mantu). Rezidenți în străinătate: căpitan Decebal Celea (Ankara), maior Andrei Carra (Bulgaria), dactilograf special cl. II-a N. Călărașu (Sofia), locotenent-colonel Cezar Marinescu (rezident Berna), șef grupă Gh. Tristianu și șef grupă P. Vernescu (Elveția). - Secția II-a Contrainformații (locotenent-colonel Anton Popovici): 1. Secretariatul (șef grupă Em. Ghițescu): a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Agronomu): a) Subbiroul 1 (șef echipă R. Hariton); b) Subbiroul 2 (agent special P. Vintilescu); c) Subbiroul 3 (șef grupă N. Preoțescu); d) Subbiroul 4 (agent special N. Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurat pe parcursul unui an, atât timp cât misiunea trimisă în România a fost acceptată de sovietici. Din 29 august 1944, la București și-au făcut apariția primii ofițeri de informații americani, în fruntea cărora s-au aflat Frank Wiesner (șeful misiunii) și maiorul Robert Bishop (șeful Secției Contraspionaj). Colaborarea cu structurile autohtone s-a efectuat exclusiv pe linia sovietică, mai ales cu Grupa Specială, prin culegerea de date politice (inițial), apoi și cele de natură militară și economică. Conform unei aprecieri pertinente, după
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Vasile din Ministerul Apărării Naționale se numește în calitate de președinte al delegației părții române în Comisia mixtă pentru întreținerea și reconstituirea frontierei în sectorul de uscat al frontierei de stat dintre România și Republica Bulgaria. Articolul 2 Colonelul Zaim Victor și maiorul Mateescu Emil din Ministerul Apărării Naționale se numesc în calitate de membri ai delegației părți române în comisia mixtă menționată la art. 1. Articolul 3 Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 75 din 3 mai 1986 se abroga. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN ---------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 306 din 23 aprilie 1991 privind numirea delegaţiei părţii române în Comisia mixtă pentru întreţinerea şi reconstituirea frontierei în sectorul de uscat al frontierei de stat româno-bulgare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107809_a_109138]
-
în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România și Republică Federativa Iugoslavia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 1 iunie 1994, se modifică și va avea următorul cuprins: "2-3. Locotenent-colonel Esanu Gabi și maior Luncasu Cristian din Ministerul de Interne, în calitatea de membri ai delegației părții române în Comisia mixtă româno-iugoslava pentru rezolvarea unor probleme ale regimului frontierei de stat româno-iugoslave." PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministru de interne, Gavril Dejeu p. Ministrul
HOTĂRÂRE nr. 956 din 23 decembrie 1998 privind modificarea punctului 2-3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/1994 pentru numirea delegatiilor părţii române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România şi Republica Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122671_a_124000]
-
mai dădea replica, amintirea, cărțile, după 10 ani m-am întors la unitate, mai era numai locotenentul acela pe care noi îl numeam Frumușelu, care s-a ocupat de noi după ce a plecat Găină, am vorbit cu el, acum era maior, am dat înapoi cărțile și o vestă pe care o șterpelisem, eu m-am mărturisit pentru ele! mi-a spus că oricum s-a casat materialul acela, intru în subteran, acum aproape 400 de dolari, dar fac ce-mi place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-titlu este Cartea Românului (Arifeanu, 1921). Cartea Românului, "închinată poporului român" de către autorul ei, maiorul Virgil Arifeanu, este redactată ca manual de educație națională menit să servească drept biblie ostășească și codice al datoriilor civice față de patrie deopotrivă. Totuși, mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestui vacuum creat prin depopularea panteonului național de personajele proletare, sunt canonizate figuri martirice prelevate din Războiul de Independență din 1877-1878. Două nume ies în evidență prin sistematicitatea cu care sunt repetate în toate manualele din generația discursului monofonic (1991-1997): "maiorul George Șonțu" și "căpitanul Valter Mărăcineanu" (Almaș, 1994, pp. 102-103; Cristescu et al., 1994, p. 66), la care se adaugă numele lui Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și a altor "zece mii de eroi [care au plătit] "tributul de sînge" la Grivița
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]