2,831 matches
-
M.S. Regele cu principele Ferdinand, în cea d-a doua M.S. Regina cu A.S. principele de Hohenzollern și principele Carol, au pornit de la Palat, precedate de d. prefect al Poliției și urmate de trei alte trăsuri în cari erau Curtea Majestăților și Altețelor Lor și au percurs Calea Victoriei, Bulevardul, strada Lipscani, până la Piața St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trei alte trăsuri în cari erau Curtea Majestăților și Altețelor Lor și au percurs Calea Victoriei, Bulevardul, strada Lipscani, până la Piața St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni. Tot timpul cât a durat preumblarea Auguștilor Suverani la luminații, aclamațiunile entuziaste ale populațiunii înțesate pe strade n-au încetat. Serbarea acestei zile solemne a fost favorizată de timpul cel mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
am decis brusc că trebuie să vină cu mine la Nisa și am început să mă gândesc la asta. Știam că Sitta și Carol vor să-l trimită la mare, dar ezitau din cauza cheltuielilor. După dejun... l-am făcut pe Majestatea Sa (Regele Ferdinand nn.) să fie de acord”, scrie Regina Maria. Marți, 1 aprilie. La Palatul Cotroceni, „Sitta și Mihai au venit să mă vadă. Amândoi părinții sunt bucuroși și mulțumiți că-l iau pe Mihai cu mine pentru o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din Constituțiune DECRETEAZĂ Corpurile legiuitoare se vor întruni în ziua de 20 iulie ora 16, pentru a primi jurământul membrilor Regenței numiți prin legea promulgată cu decretul No 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minorității Majestății Sale Regelui Mihai”. La câteva ore după moartea bunicului, Mihai a fost proclamat rege pentru că România trebuia să aibă foarte repede un conducător. (Vezi foto nr. 3.) În ședința Adunării Naționale din 20 iulie 1927, ora 16, în prezența regelui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Elena, regenții, Guvernul și Curtea într-un tren regal care ne duce la București pentru prestarea jurământului. <...> La Cameră înțesată de lume, un val de înduioșare cuprinde pe parlamentari și tribunele publice când, după ce Brătescu-Voinești (directorul Adunării Deputaților) anunță solemn: «Majestatea Sa Regele», apare deodată un copilaș cu păr bălai, îmbrăcat în alb și ținut de mână de maică-sa în mare doliu. Ropote de aplauze emoționante. Copilul duce mâna dreaptă la frunte, militărește. Pe când rosteau cei trei regenți formula Jurământului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
maior Mardare”, adjutant regal. Miercuri, 7 mai. Ora 2030. Familia Regală asistă la o serbare de gală, în care s-au prezentat: un fragment din piesa Ilderim a Reginei Maria, cu G. Vraca, dansuri egiptene Floria Capsali și filmul Călătoria majestății sale Regina Maria în Orient. Sâmbătă, 10 mai. În toate bisericile din țară se țin Te Deum-uri. La serviciile religioase era pomenit cel dintâi Regele Mihai și Augusta lui Familie, iar dacă unul sau mai mulți membri ai Familiei Regale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Știi, Tomescu, ce bucurie mi-a făcut tata ?” „Ce anume, Măria Ta ?” „Mi-a promis o călătorie la Constantinopol împreună cu (hai să-i spunem pe nume) Alice !” „Foarte frumos, Măria Ta, dar ați uitat că de Paști sunteți așteptat de Majestatea Sa Regina ? Este în programul Măriei Tale ca o dată pe an, de Paști, să mergeți la mama.” Descumpănit prințul spune: „Bine, dar mă duc altădată !” „Măria Ta, eu vreau să vă pun o întrebare: oare așa de puțin stă în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aveți și ea vă duce dorul. Pe Alice o vedeți în fiecare zi !” În timpul acesta, spunea Mircea, el observa pe fața prințului o încruntare. „Dar - a continuat profesorul - să vă pun o altă întrebare: Ce se va petrece în mintea Majestății Sale Regelui, tatăl Măriei Tale, când va vedea că preferați să rămâneți lângă Alice și să renunțați la vizita cuvenită mamei ? Se prea poate ca, la început, Majestatea Sa să privească cu indiferență sau chiar să fie mulțumit, dar nu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să vă pun o altă întrebare: Ce se va petrece în mintea Majestății Sale Regelui, tatăl Măriei Tale, când va vedea că preferați să rămâneți lângă Alice și să renunțați la vizita cuvenită mamei ? Se prea poate ca, la început, Majestatea Sa să privească cu indiferență sau chiar să fie mulțumit, dar nu este deloc exclus ca să-i treacă prin minte și următorul gând: cu ușurința cu care renunță la plăcerea și datoria de a-și vedea mama azi, poate, mâine
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
acum, așteaptă de la dumneavoastră să continuați și să întregiți această misiune”. Adresându-se lui D. Dămăceanu (aghiotantul Marelui Voievod Mihai) și lui M. Tomescu (directorul de studii al Școlii Palatine), ministrul Învățământului a spus: „Domnilor ofițeri, vă rog să transmiteți Majestății Sale Regelui că noua echipă de profesori a fost constituită și că este pe punctul de a intra în funcțiune în conformitate cu recomandările Majestății Voastre și cu regulile generale ale învățământului de stat”. Printre profesorii clasei Marelui Voievod Mihai, în perioada
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Tomescu (directorul de studii al Școlii Palatine), ministrul Învățământului a spus: „Domnilor ofițeri, vă rog să transmiteți Majestății Sale Regelui că noua echipă de profesori a fost constituită și că este pe punctul de a intra în funcțiune în conformitate cu recomandările Majestății Voastre și cu regulile generale ale învățământului de stat”. Printre profesorii clasei Marelui Voievod Mihai, în perioada 1938-1940, s-au aflat: N. Georgescu-Tistu și d. Panaitescu-Perpessicius la limba română, Virgil Arbore la istorie, A. Andronic la matematică, Chr. Musceleanu la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Prințul se odihnea în camera sa din Casa Nouă, o vilă a regelui Carol, în apropierea Palatului Regal din București. Adormit încă, răspunde la telefon. Cel care sunase, un aghiotant de la Palat, îi cere prințului să se trezească fără întârziere: «Majestatea voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare». Prințul Mihai a răspuns cu greu: «Ce anume ați spus?». Mesajul a fost repetat. Încă pe jumătate adormit, Mihai a pus receptorul în furcă și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare». Prințul Mihai a răspuns cu greu: «Ce anume ați spus?». Mesajul a fost repetat. Încă pe jumătate adormit, Mihai a pus receptorul în furcă și s-a întins la loc în pat. De ce «Majestatea voastră» ? De ce să depună jurământul ? Oare nu era tatăl său Regele ?”. Mihai știa din ziua precedentă că tatăl său va abdica și că el va fi noul monarh. Nedumeririle sunt explicabile prin starea de somnolență, lipsa de obișnuință cu noua
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Filitti plângea vulgar, ca la înmormântările de mahala, șeful transporturilor regale, Pavelescu, Flondor, mareșalul Palatului, era mai zăpăcit ca totdeauna. Generalul Antonescu, depunând jurământul (față de Mihai I ? - n.n.), a spus vorbele, desigur, care vor rămâne celebre «Dumnezeu să ajute Țării, Majestății Voastre și mie». Regele a venit, cu aceeași figură palidă, obosită și înfiorător de tristă, mi-a dat mâna mie, generalului, apoi demnitarilor Palatului și sfârșind cu cei care-l însoțea pe patriarh”. Peste ani, Mihai i-a relatat lui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
seamă asupra solemnităților extraordinare prin amploarea lor, precum a fost ședința festivă a proclamării și promovării M. Sale Regelui Carol al IIlea, ca patron și doctor honoris cauza al Universității, în ziua memorbilă de 25 mai 1933, și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al cărei proteguitor și patron a devenit și precum a fost inaugurarea solemnă a anilor de studii 1935-1936 și sfințirea noului edificiu al Universității în prezența Majestății Sale Regelui și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al cărei proteguitor și patron a devenit și precum a fost inaugurarea solemnă a anilor de studii 1935-1936 și sfințirea noului edificiu al Universității în prezența Majestății Sale Regelui și a A.S. R. Marelui Voievod Mihai, cuprinzând deci, în afară de aceste mari solemnități, toate datele câte constiuie un profil demn de numele de care s-a învrednicit Universitatea Carolină. ... Editorial, Anuarul al cărui vast material a fost conștiincios
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu două mâni. La un moment dat, a lansat propoziția: "E ceva putred în Danemarca". D. Argetoianu trecând pe lângă banca mea a fost de părere că ar trebui avertizat d. Mociorniță (ca să mai scurteze) că e chemat la telefon de Majestatea Sa Regele Danemarcei, ca să se informeze asupra acelei putreziciuni de care se interesează d. Mociorniță. * D. Mitiță Constantinescu a ținut un vibrant și mișcător discurs la buget. Curios că după cifre și considerații financiare și fiscale, d. Constantinescu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cele nouă martiri. Disprețul de oameni trebuie să fie cel mai ascuns dintre sentimentele noastre. Invidia care strigă și țipă dovedește totdeauna neîndemânare. Primejdioasă e numai invidia care tace. Poporul e un suveran care cere de mâncare; când e sătul, majestatea-sa digeră. Oamenii nu sunt așa de răi cât se spune. Ai lucrat douăzeci de ani la o carte proastă și ei o uită într-o clipă. Filosofii sunt mai mult anatomiști decât medici: disecă și nu vindecă. Spiritul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hitlerismul, kukuxclanul au fost acceptate de tineret și semidocți fără discernământ. M-me d'Oberkirch, în "memoriile" sale, spune că d. duce d'Aumont, privindu-se în oglindă, avea zilnic acest solilocviu: "D'Aumont! Domnul Dumnezeu te-a făcut bun gentilom; majestatea sa te-a făcut duce; fă și domnia-ta ceva pentru tine în lumea asta: bărbierește-te." Un golan întinde trufaș pălăria cerșind, la una din porțile Madridului. Nu ți-e rușine, îl mustră un neguțător, să faci asemenea meserie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldova și în Muntenia în caz de război cu turcii. Ceea ce înseamnă că se realizase o apropiere între Ștefan cel Mare și Matei după distanțarea provocată de jurământul de la Colomeea. La 3 noiembrie 1488, magistrul Sibiului le scria sibienilor că majestatea sa i-a spus că „e permis ca să se facă și exporteze în bună voie arme pentru voievodul moldovean, cât va pofti să aibă”. În anii 1482-1486, Ivan al III-lea încheiase o alianță cu regele Matei. În octombrie 1487
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-a determinat pe Ioan Albert, a fost rezistența opusă de Ștefan și de oastea țării. Foarte importantă a fost și scrisoarea regelui Vladislav care-i scria lui Ioan Albert: „Acum însă înțelegem că lucrurile stau cu totul altminteri, că majestatea sa a intrat cu întreaga sa armată în Moldova pe care a invadat-o și o devastează prin foc și sabie”. Vladislav îl avertizează pe fratele său: „Căci dacă maiestatea sa va voi cu orice preț să persevereze în această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceasta cea mai mare rușine pentru noi amândoi, și chiar pentru regatele noastre, și nu numai rușine, ci și veșnică defăimare și, în cele din urmă, chiar și primejdie. Căci mai întâi (se va isca - n. trad) între noi și majestatea sa ură și discordie, iar între aceste trei regate ilustre, anume Ungaria, Boemia și Polonia, un război primejdios și un incendiu care nu va putea fi stins nici ușor și nici repede. Căci noi, după cum am spus mai sus, nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a-și încălca făgăduiala atât a sa cât și a regatelor sale”. O orientare pro-turcă a lui Ștefan ar fi fost catastrofală pentru Polonia și Ungaria, din care cauză „din nou și în chip insistent să-l roage (solii) pe majestatea sa, ca, pentru numele lui Dumnezeu, luând Seama la această primejdie atât de mare care ar putea duce chiar la năruirea casei și a familiei ambilor regi, să binevoiască să-l lase în pace pe voievod și pe urmașii săi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievod și pe urmașii săi și stăpânirea sa și să-l împace și să-i dea asigurări efective, pentru ca pe viitor să nu aibă a se teme și a se îndoi, căci altminteri s-a isprăvit cu acela și cu majestatea sa și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori puterea turcului dacă amintitului voievod i s-ar asocia dar același lucru va fi silit să-l facă și munteanul”. Tratativele duse de Vladislav constituie recunoaștere strălucită din partea unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o suzeranitate pur nominală și caracterul acesteia ne este dezvăluit chiar de Vladislav al II-lea. Cerându-i lui Ioan Albert să renunțe la pretențiile sale de suzeran, motiv pentru conflicte ulterioare, Vladislav îi scria fratelui său: „Iar acest lucru majestatea sa (Vladislav) nu îl cere pentru vre-un folos sau pentru censul pe care voievodul l-ar da majestății sale, ci pentru liniștea și pacea viitoare a celor doi regi; căci, dimpotrivă, regele (Vladislav) și acest regat (al Ungariei) sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]