16,589 matches
-
poetului, prozatorului, dramaturgului și memorialistului Valeriu Anania (1921-2011) se impune a fi cercetată, cu pasiune și răbdare, spre a cataloga și a decripta cu exactitate întreaga sa operă literară publicată, în vremuri nu tocmai așezate, sau cea rămasă, deocamdată, în manuscris. O întâmplare din cele fericite mi-a facilitat întâlnirea cu prozatorul, memorialistul și editorul Constantin Pelmuș (1900-1987) care, în deceniul cinci al secolului trecut, îl cunoscuse pe tânărul, foarte tânărul poet Valeriu Anania, ce urma să publice o carte de
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
chiar și după ce ne-am despărțit, deși nici eu n-am mai știut nimic despre dșumneațvșoastrăț, în afară de faptul că, printr-o întâmplare, am citit în „Gândirea” Venere, marmoră caldă...4 pe care de altfel o cunoșteam și o prețuiam din manuscris. De două zile sunt venit în Sibiu unde, în sfârșit, mi-am făcut înscrierea la Facultatea de Medicină. Înainte de a scrie aceste rânduri mă hotărâsem să mă reped până la București, însă greutățile de deplasare sunt enorme, așa că deocamdată trebuie să
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
bulboana vremurilor. Așa că gândul de a-mi tipări volumul n-ar fi de lepădat, mai cu seamă că va figura pe copertă emblema Editurii „Tradiția”. Trebuie să vă spun că o parte dintre poeziile mele alese pentru publicare sunt, în manuscris dactilografiat, la dșomnuțl general Tetrat din București care vi le poate pune la dispoziție. Chiar acum îi voi face și domniei sale o scrisoare. Alte vreo zece bucăți mai noi sunt la mine și vi le voi trimite prin poștă. Mai
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
sau cel mult patruzeci de poeme; o bună parte au fost deja publicate în Gândirea 5, Convorbiri literare 6 și Dacia rediviva 7. Am însă câteva inedite care socotesc că vă vor entuziasma. În prezent am început să citesc un manuscris de roman tradus din limba franceză de către o persoană care mai are traduceri tipărite, printre care faimoasa Mămica. După ce voi termina lectura, vă voi face un referat amănunțit asupra valorii cărții. Persoana în cauză se oferă să facă traduceri din
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
valoarea traducerii vă pot da eu personal garanții morale. Totodată veți comunica și condițiunile drepturilor de traducător. De-abia mâine voi face o vizită dșomnuțlui Papilian. Dacă vă interesează literatura domniei sale, scrieți-mi dacă vă convine să vă dea vreun manuscris. Nu știu însă dacă are ceva gata, dar îl voi întreba. Eu am izbutit ca, în toamna aceasta, să-mi termin tragedia Drumur 8, după o muncă zilnică de aproape doi ani. Lăsând la o parte modestia și lăsându-mă
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
I.E. Torouțiu, publică poeziile Ideal și Album. 7. În revista pe care a fondat-o, Dacia rediviva, publică patru poezii: Întoarcere, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat și Strigoiul. 8. Valeriu Anania - Drumur. Tragedie în 5 acte și 7 tablouri, în versuri. Manuscrisul dactilografiat se află la Biblioteca Academiei Române - A. 1306, 94 p. 9. Radu Gyr (1905-1975), poet, jurnalist și memorialist. După evenimentele din 23 august 1944 este înlăturat din învățământ și presă ca făcând parte din cel de-al doilea „lot de
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
1948-23 decembrie 1959 era Traian Săvulescu, iar vicepreședinte - Ion S. Gheorghiu. 9. Mihai Eminescu - Opere. Volumul V. Poezii postume. Anexe. Note și variante. Exerciții &Moloz. Addenda & Corrigenda. Apocrife. Mărturii. Indice. Ediție critică îngrijită de Perpessicius. Cu 46 de reproduceri după manuscrise. București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958, 721 + Erată. 10. Colectivul coordonat de Perpressicius era format din următorii cercetători - Dumitru P. Panaitescu (1915-1983), Eugen Simion (n. 1933) și Ion Mavrodin Popovici.
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
care merită citate (au și fost de altminteri citate, în cei aproape treizeci de ani de la prima apariție a cărții). Unul, de tot acut, din capitolul Melodramame, are însă toate calitățile pentru a ilustra o lecție despre marea literatură. Cu manuscrisul încheiat la subraț, protagonistul ajunge în casa unei dactilografe (e știut cultul lui Radu Cosașu pentru aceste adevărate sparring partners), prietenă a mamei (Mela pe numele ei) ignorate de tânărul scriitor cu încăpățânare. Târgul propus e simplu: efortul trebuie răscumpărat
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
plecat odată petrecut de urale, de ovații și de flori, iar acum mă întorc zdrențăros la haină și la suflet, umil și cu bătălia pierdută. Asta nu e o comparație poetică, ci o realitate crudă. Am trimis ieri la București manuscrisul traducerii 3. E singura speranță. Deocamdată. Azi am plătit taxele la Univșersitateț: 30.000. Ieri am vorbit cu bătrânul și amabilul meu amic Chistodorescu. M-a încântat și m-a ispitit cu cele mai dulci propuneri... ca să fac iarăși pe
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Un ciudat „Raport despre orbi”, pe care Fernando Vidal l-a terminat de scris chiar în noaptea morții, a fost descoperit în apartamentul pe care-l ocupa, sub un nume fals, în Villa Devoto. Conform datelor de care dispunem, este manuscrisul unui paranoic. Totuși, se spune că se pot desprinde din el anumite interpretări ce aruncă lumină asupra crimei și fac ca ipoteza nebuniei să pălească în fața alteia, și mai tenebroasă. Dacă această deducție este corectă, sar explica și de ce Alejandra
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
existența autorului. Reeditarea Hronicului... mai era necesară și pentru că, exceptând unele apariții-pirat din anii ’90, textul nu mai fusese tipărit, dacă nu mă înșel, din anii ’80. Se impunea, deci, o revizuire a edițiilor mai vechi, o nouă confruntare cu manuscrisele poetului și o aducere la zi a notelor. Este exact ceea ce a făcut, cu devotamentul dintotdeauna, Dorli Blaga, oferindu-ne o versiune din care au fost eliminate greșelile de tipar și în care au fost din nou verificate lecțiunile anterioare
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
fost eliminate greșelile de tipar și în care au fost din nou verificate lecțiunile anterioare. Totodată, noua ediție, fără să fie una critică în adevăratul înțeles al cuvântului (ceea ce nici nu pretinde, de altminteri, să fie), a pus în paralel manuscrisul Hronicului..., text de senectute al poetului, și corespondența sa de tinerețe cu viitoarea soție, Cornelia Brediceanu. Astfel încât narațiunea, o autobiografie care pune accentul pe procesul de formare a scriitorului și filosofului, să poată fi creditată și la nivel documentar, prin intermediul
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
omenești în reflectarea și purtarea Cuvântului, așa încât comentariile nu se mai scriu doar asupra textelor în sine, ci și asupra comentariilor de comentarii. O traducere biblică presupune deci, chiar mai mult decât cunoașterea limbilor în care au fost redactate diferitele manuscrise (ebraica și aramaica în cazul Vechiului Testament, greaca veche unificată - „târzie“, vorbită în perioada Imperiului Roman pentru Noul Testament) și neignorarea acestor diverse interpretări. Ținînd totuși seama că, așa cum bine se spune, cel mai bun comentariu rămâne textul biblic însuși. După
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
Și la câțiva ani, tot sub egida Academiei Române, a apărut cea de-a doua Biblie din istoria culturii românești, Biblia lui Petru Pavel Aron 1769-1761 (urmând Bibliei de la București din 1688!), și rămasă, vreme de un pătrar de mileniu în manuscris. Ea se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de academicianul Eugen Simion, în care subliniază farmecul limbii acestei tălmăciri a Sfintei Scripturi, amestec de grai popular ardelenesc și savantă sintaxă latină; cu ocazia aniversării centenarului Serbărilor jubiliare ale Astrei la
Aniversări: Eugen Simion – 80 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3687_a_5012]
-
Gabriel Coșoveanu Nicolae Stan, Ceață pe Tamisa, București, Editura Cartea Românească, 2013, 383 pag. Simultan poematic și abraziv, elaborat pe convenția unui manuscris găsit în anul 2091(numit șantier, care are, evident, și proprietatea de a fi „infinit”, sugerând semioza deschisă de care erau atât de îndrăgostiți textualiștii), romanul lui Nicolae Stan revizitează, ca pe un site arheologic, lumea tranziției românești de după evenimentele
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
profesor universitar, strada Vlădescu, nr. 53, București; Expeditor G. Mărgărit, strada Ion Creangă, nr. 63, Iași]. * Iași, 6 noiembrie 1945 Mult stimate domnule profesor, Sunt încredințat că ați primit rândurile mele deoarece numai după o săptămână de la trimiterea lor, un manuscris a fost tipărit în revista domniei voastre. De asemeni sunt sigur că tot domnia voastră ați ales ceea ce era mai bun. După câte am înțeles din cele șase numere apărute, Lumea face numai prin scrisul domniei voastre educația înaltă a celor
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
mă pregătesc pentru licență și-mi ia mult timp pentru redactarea tezei deși vremurile aspre pe care le simțim nu-mi dau folositorul stimulent. Pentru a nu veni cu mâna goală la această încercare de scurtă convorbire, vă trimit un manuscris 9 pe care-l cred vrednic de a fi citit de domnia voastră. V-aș fi mult recunoscător dacă vă voi auzi verdictul și țin să știu dacă vă satisface deși, odată, mi-ați scris să nu țin seamă „de cerințele
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
pagini. 3. Lui G. Călinescu i-a trimis cinci epistole: [București], 15 noiembrie 1944; Iași, 24 septembrie 1945; Iași, 6 noiembrie 1945; Botoșani, 1 februarie [1959] și București, 5 mai 1960. Fiecare misivă e însoțită de unul sau mai multe manuscrise ale poetului. E necesar să precizez că numai misiva trimisă din Botoșani a fost inclusă în cartea -G. Călinescu și contemporanii săi. (Corespondență primită). Volumul 2. Ediție îngrijită, note și indici de Nicolae Mecu. București, Editura Minerva, 1987, p. 150-152
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
p. 5, col. 6-7, sus și Tânguire în Lumea, 2, nr. 31, 5 mai 1946, p. 6, col. 1-2, sus. 6. Lumea. Săptămânal literar, artistic, social. Apare în București (23 septembrie 1945 - 16 iunie 1946). 7. Epistola este însoțită de manuscrisele: Cina, Copacul, Invocație, Solilocviu și Stingere. 8. Forma corectă este abstinența. Provine din latinescul abstinentia. 9. G. Mărgărit - Tânguire. Conține cinci strofe, dactilografiate, a câte patru versuri fiecare.
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
--- Times Literary Supplement publică un articol despre nevoia, resimțită uneori de filologi, de a se întoarce la manuscrisul original, mai degrabă decât să se bazeze pe versiunile digitale. Digitalizarea câștigă teren, majoritatea bibliotecilor mari, de pildă British Library, oferind microfilme în locul originalelor. E bine, e rău? Modernizarea are, firește, și avocați, și contestatari. Sunt specialiști care spun că
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
bibliotecilor mari, de pildă British Library, oferind microfilme în locul originalelor. E bine, e rău? Modernizarea are, firește, și avocați, și contestatari. Sunt specialiști care spun că practic nu există dezavantaje. E adevărat, admite autorul articolului, A.S.G. Edwards, profesor de manuscrise medievale la Universitatea din Kent, că scanarea face conținutul manuscriselor mult mai accesibil, însă dezavantajele sunt, în realitate, destule. Deformări ale dimensiunilor obiectului real, care este văzut pe un ecran de computer, imposibilitatea de a distinge hârtia de pergament, de
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
E bine, e rău? Modernizarea are, firește, și avocați, și contestatari. Sunt specialiști care spun că practic nu există dezavantaje. E adevărat, admite autorul articolului, A.S.G. Edwards, profesor de manuscrise medievale la Universitatea din Kent, că scanarea face conținutul manuscriselor mult mai accesibil, însă dezavantajele sunt, în realitate, destule. Deformări ale dimensiunilor obiectului real, care este văzut pe un ecran de computer, imposibilitatea de a distinge hârtia de pergament, de a aprecia textura cernelurilor, modificări de culoare sau dificultăți în
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
de a aprecia textura cernelurilor, modificări de culoare sau dificultăți în a aprecia numărul de file, ori dacă există sau nu file albe sunt doar câteva defecte, pentru cineva foarte scrupulos. Cu toate astea, nu putem să nu spunem că manuscrisele circulă mult mai în siguranță în formă digitală, iar editorii împătimiți n-au decât să consulte și originalul. Totuși, întrebarea rămâne: în afara acestor editori, manuscrisele mai interesează pe cineva?
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
câteva defecte, pentru cineva foarte scrupulos. Cu toate astea, nu putem să nu spunem că manuscrisele circulă mult mai în siguranță în formă digitală, iar editorii împătimiți n-au decât să consulte și originalul. Totuși, întrebarea rămâne: în afara acestor editori, manuscrisele mai interesează pe cineva?
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
copii oferite de Grand Cinema & More, în parteneriat cu Teatrul de Animație Țăndărică, continuă cu piesa Lampa lui Alladin. Piesa Lampa lui Alladin, a cărei poveste face parte din celebra antologie O mie și una de nopți - cel mai vechi manuscris arab, urmărește aventurile pline de haz ale lui Alladin, un tânăr fecior de croitor, netrebnic, derbedeu și leneș căruia nu îi place nici școala, nici munca. În urma găsirii unei lămpi fermecate, Alladin va putea să-și îndeplinească orice dorință. Prezența
Efecte cu lumini de cuarţ în Lampa lui Alladin, pe scena Grand Cinema and More by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35479_a_36804]