128,667 matches
-
1890 1900 1913 Tonajul total 496866 538099 600970 658063 1539445 125809 1742907 Tonajul mediu 170 154 239 363 842 Sursa: C.I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, p. 102 Și cum nevoile țării noastre de export erau axate pe mărfuri de volum mare, cererea pieței mondiale a determinat o înflorire crescândă a activității de comerț și agricultură și ambele activități și-au bazat dezvoltarea pe munca Europei la gurile Dunării. Următorul tabel vine să sprijine cele relatate aici cu privire la efectul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și agricultură și ambele activități și-au bazat dezvoltarea pe munca Europei la gurile Dunării. Următorul tabel vine să sprijine cele relatate aici cu privire la efectul stimulării agriculturii și comerțului românesc, prin aceea că navigația pe Dunăre fiind acum liberă, aceste mărfuri puteau fi valorificate. Tabel nr. 2 Suprafață agricolă destinată cultivării cu cereale în România (hectare) Anul Grâu Orz Ovăz Porumb Total 1862 697885 242300 61853 996066 1998104 1870 870334 232782 59220 1101487 2262823 1890 1509689 518065 178517 1781516 3987787 1900
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
al Ungariei, a 5 regulamente, prin care s-au încălcat în mod flagrant principiile afirmate la Viena (1815) și Paris (1856) privind perceperea de taxe asupra navigației. Mai mult, la Porțile de Fier s-a instituit un regim discriminatoriu față de mărfurile care constituiau elemente de bază al exportului românesc, avantajându-se pe această cale industria și agricultură ungară, deoarece, prin instituirea unor taxe discriminatorii, se creau elemente de protecție,83 îngreunându-se navigația, făcând-o mai costisitoare și mai puțin profitabilă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
prin regulamentele de navigație și taxele ce le-a impus la trecerea prin acest sector, ea a creat cele mai grele obstacole de natură politică; prin aceste tarife s-a încercat punerea în aplicare a unei "politici de păcăleală" taxând mărfurile românești mai scump în timp ce prin alte măsuri tarifare au căutat să mărească traficul cu mărfuri românești pe căile lor ferate, mărfuri care se îndreptau spre Austria sau Germania și pe care căutau să le capteze în portul Orșova, port pe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ea a creat cele mai grele obstacole de natură politică; prin aceste tarife s-a încercat punerea în aplicare a unei "politici de păcăleală" taxând mărfurile românești mai scump în timp ce prin alte măsuri tarifare au căutat să mărească traficul cu mărfuri românești pe căile lor ferate, mărfuri care se îndreptau spre Austria sau Germania și pe care căutau să le capteze în portul Orșova, port pe care l-au amenajat, cu banii proveniți din taxele de la Porțile de Fier, în mod
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
obstacole de natură politică; prin aceste tarife s-a încercat punerea în aplicare a unei "politici de păcăleală" taxând mărfurile românești mai scump în timp ce prin alte măsuri tarifare au căutat să mărească traficul cu mărfuri românești pe căile lor ferate, mărfuri care se îndreptau spre Austria sau Germania și pe care căutau să le capteze în portul Orșova, port pe care l-au amenajat, cu banii proveniți din taxele de la Porțile de Fier, în mod special în acest scop.84 Toate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
orientate rețelele de comunicații ale unui stat (sau modul în care pot fi reorientate aceste rețele) asupra orientării în politica să externă față de alte state. Ceea ce evidențiază faptul că rețelele de comunicații nu sunt doar niște infrastructuri pe care circulă mărfuri sau se vehiculează informații; ele sunt poduri politice între națiuni. Și cazul privind realizarea Sistemului de la Porțile de Fier este un exemplu evident în acest sens. 3.2. Efortul depus în comun de către cele două state vecine în timpul construcției Sistemului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
transport pe fluviu (datorată pe de o parte, reducerii cheltuielilor și riscurilor la trecerea prin sectorul Porților de Fier, iar pe de altă parte, construirii unor nave cu performanțe ridicate și consum de combustibil mai redus). Astfel, evoluția cantității de marfă transportată pe Dunăre (în sectorul românesc al Dunării) în perioada 1970-1978 rezultă din tabelul de mai jos. Tabel nr. 4 Evoluția transportului de marfuri pe Dunăre (exprimat în mii tone) Anul Cantitatea transportată pe Dunăre (mii tone) 1970 3.396
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1970 3.396 1975 6.103 1976 6.740 1977 6.971 1978 8.289 Sursa: Anuarul statistic al R.S.R. (1979) În privința structurii transportului de marfuri în România, a fost înregistrată o evoluție din care reiese că o cantitate de marfă tot mai mare era transportată pe fluviul Dunărea, la această constatare ajungând prin analiza și compararea datelor statistice privind ponderea pe care a avut-o acest mod de transport în asigurarea deplasării mărfurilor în România, analiza ce privește un interval
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din care reiese că o cantitate de marfă tot mai mare era transportată pe fluviul Dunărea, la această constatare ajungând prin analiza și compararea datelor statistice privind ponderea pe care a avut-o acest mod de transport în asigurarea deplasării mărfurilor în România, analiza ce privește un interval de timp de 9 ani (1970-1978). Tabel nr. 5 Evoluția ponderii transportului fluvial în asigurarea deplasării mărfurilor în România Anul Ponderea transportului fluvial în transportul de marfă în România 1970 0,8% 1975
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
datelor statistice privind ponderea pe care a avut-o acest mod de transport în asigurarea deplasării mărfurilor în România, analiza ce privește un interval de timp de 9 ani (1970-1978). Tabel nr. 5 Evoluția ponderii transportului fluvial în asigurarea deplasării mărfurilor în România Anul Ponderea transportului fluvial în transportul de marfă în România 1970 0,8% 1975 0,9% 1976 0,9% 1977 1% 1978 1,1% Sursa: Anuarul statistic al R.S.R. (1979) Având în vedere dezvoltarea industrială a României din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mod de transport în asigurarea deplasării mărfurilor în România, analiza ce privește un interval de timp de 9 ani (1970-1978). Tabel nr. 5 Evoluția ponderii transportului fluvial în asigurarea deplasării mărfurilor în România Anul Ponderea transportului fluvial în transportul de marfă în România 1970 0,8% 1975 0,9% 1976 0,9% 1977 1% 1978 1,1% Sursa: Anuarul statistic al R.S.R. (1979) Având în vedere dezvoltarea industrială a României din acea perioadă, se poate trage concluzia că în fiecare an
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1976 0,9% 1977 1% 1978 1,1% Sursa: Anuarul statistic al R.S.R. (1979) Având în vedere dezvoltarea industrială a României din acea perioadă, se poate trage concluzia că în fiecare an s-a înregistrat o creștere a cantității de marfă transportată în țara noastră, creștere care a fost mai accentuată în transportul fluvial (de la 0,8% în 1970 la 1,1% în 1978). Dar Sistemul de la Porțile de Fier nu are numai rolul de a facilita transportul fluvial și prin
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
că bine-a zis cine a zis cum că una-i socoteala de-acasă, și alta tocmeala din târg. DĂNILĂ: Ce spui, măi frate? ONOFREI: D-apoi cum? Așa că, până la urmă, văzând că tot am prăpădit ziua, și nădejde de marfă nouă nu mai este, m-am împăcat cu un gospodar și-am luat carul care se vede. Zdravăn car, nimic de zis, da' cam mare și cam greu de stăpânit. De, lucru bun cu adevărat, rar de găsit acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
n-am văzut în tot iarmarocul alții ca ei. De unde i-ai luat? DĂNILĂ: Nu i-am luat de nicăieri decât de-acasă de la mine. Și-i duc spre vânzare la iarmaroc, precum bine am chibzuit mai înainte. Oare-s marfă proastă pentru cine ar avea trebuință de doi boi? ONOFREI: Asta-i altă poznă! Apoi acu', măi creștine, odată cu amurgul, te-ai trezit să mergi la târg? Nu-ți fie cu supărare, cine ești dumneata? DĂNILĂ: Și dacă ți-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
DĂNILĂ: De parale aș avea mai puțină trebuință, pentru că nici nu-s prea învățat cu ele. Mai mare nevoie aș fi avut de-un car, iară dumneata, cumetre Onofrei, m-ai cam pus pe gânduri. Zici că nu prea era marfă de soi în târg... ONOFREI: Cam așa ceva. DĂNILĂ: Da... Și-un car mai răsărit care-a fost l-ai umflat dumneata. ONOFREI: Ba, mă iartă, precum ai văzut mai mult m-a umflat el pe mine; că, de nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cum stă razamat în ciomag și parc-ar vrea să zică din fluier. Ceilalți sunt răspândiți care încotro, după tot felul de daraveli. Și, doamne, mare trebuință au de fier pentru potcovit caii, că pe-acolo nu se află asemenea marfă. Mi-au trimis vorbă, și-n fiecare seară îmi tot fac semn cu mâna să le arunc mai degrabă ce le trebuie lor. Așa că, diseară, am să-i fac vânt buzduganului istuia falnic până la dânșii. Uită-te bine la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mecanism principiul de bază al vieții lor materiale. Aceasta presupune Îndeplinirea a două serii de condiții care relevă dreptul și instituțiile . Economia de piață implică În primul rând puterea de a transforma natura, presupune muncă și bani ca produse, ca mărfuri având o valoare de schimb, și nu doar o simplă valoare de folosință. În al doilea rând, virtuțile autoreglatoare ale pieței sunt dependente de o concurență liberă și loială. Dar toate acestea nu sunt o simplă stare naturală, ele implică
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
existe oferte de servicii (de locuri de muncă); statul să intervină pentru a armoniza, pentru a tempera excesele și mai ales pentru a controla fenomenul șomajului . În acest mecanism de cerere-ofertă și de schimb munca nu trebuie tratată ca ,,o marfă” pentru că aceasta este Împotriva demnității umane. Există un document internațional care interzice o astfel de optică și un asemenea tratament. Astfel, potrivit Declarației de la Philadelphia, adoptată de Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii, din 10 mai 1944, „munca nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este Împotriva demnității umane. Există un document internațional care interzice o astfel de optică și un asemenea tratament. Astfel, potrivit Declarației de la Philadelphia, adoptată de Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii, din 10 mai 1944, „munca nu este o marfă”. De aceea munca nu este supusă nici reglementărilor legale privind concurența sau reglementărilor legale referitoare la taxa pe valoare adăugată. Tot ca urmare a faptului că munca nu este o marfă, relația contractuală dintre angajat și angajator nu este supusă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Muncii, din 10 mai 1944, „munca nu este o marfă”. De aceea munca nu este supusă nici reglementărilor legale privind concurența sau reglementărilor legale referitoare la taxa pe valoare adăugată. Tot ca urmare a faptului că munca nu este o marfă, relația contractuală dintre angajat și angajator nu este supusă prevederilor Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic (art. 2, alin. 2, lit. g). Atunci când spunem că munca nu este o marfă avem În vedere faptul că forța de muncă este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ca urmare a faptului că munca nu este o marfă, relația contractuală dintre angajat și angajator nu este supusă prevederilor Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic (art. 2, alin. 2, lit. g). Atunci când spunem că munca nu este o marfă avem În vedere faptul că forța de muncă este : a) inseparabil legată de persoana care o prestează, spre deosebire de orice marfă; b) imposibil să fie păstrată; persoana care nu Își pune În lucru la un anumit moment forța sa de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic (art. 2, alin. 2, lit. g). Atunci când spunem că munca nu este o marfă avem În vedere faptul că forța de muncă este : a) inseparabil legată de persoana care o prestează, spre deosebire de orice marfă; b) imposibil să fie păstrată; persoana care nu Își pune În lucru la un anumit moment forța sa de muncă, nu o poate utiliza ulterior; În realitate, la o dată ulterioară, se va utiliza forța de muncă existentă la momentul respectiv
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cantitativ, fără a se afecta, de regulă, Însăși substanța biologică a persoanei În cauză (ea poate să crească Însă sub aspect calitativ În ipoteză de capital uman); d) imposibil să fie schimbată (printr un contract de schimb) cu un bun (marfă); e) determinată numeric ca persoane apte de muncă, În principal, prin legile demografice, iar nu de cererea de forță de muncă; f) destul de greu deplasabilă, dintr-o zonă În alta, dintr-o țară În alta; deplasarea persoanei este destul de greu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cumpărătorul, Între cel care oferă și acela care cere. Fiecare dintre acești subiecți se află Într-o dublă postură, capitalismul cere munca și oferă locuri de muncă, iar muncitorul cere locul de muncă și oferă munca, aspect nevalabil pe piața mărfurilor. Poate fi considerat ca element comun relațiilor de pe ambele piețe faptul că ele au ca intermediar o anumită sumă de bani. Chiar dacă s-a Încercat o asociere Între piața mărfurilor, piața capitalului și piața forței de muncă trebuie să ne
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]