3,109 matches
-
la diverse scări, unii geomorfologi folosesc următoarea taxonomie: 1. Continent, bazin oceanic, zonă climatică (~10,000,000 km2) 2. Shields, d.ex. Baltic shield sau lanț muntos (~1.000.000 km2) 3. Mare izolată, Sahel (~100.000 km2) 4. Masiv, d.ex. Masivul Central sau un grup de forme de relief înrudite, d.ex. Weald (~10.000 km2) 5. Vale de râu, Cotswolds (~1.000 km2) 6. Munte sau vulcan individual, văi mici (~100 km2) 7. Pante de dealuri, albii de râuri, estuare (~10
Geomorfologie () [Corola-website/Science/304159_a_305488]
-
împiedicat transportul mai departe al particulelor de către vânt. Răspândirea depozitelor de loess variază de la 5% in America de Sud, la 16% în Asia. În România, loessul reprezintă 17% din suprafața țării. Grosimea depozitelor de loess variază și ea, de la paturi subțiri la masive groase de sute de metri. În medie, pe continentul european, grosimea este de 30-40 de metri, pe când în Asia, depunerile de loess pot ajunge până la 400 de metri. În România, loessul se găsește sub altitudini de 400 de metri, în
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
Ind ce străbate Pakistanul de la nord la sud, și-n în estul Pakistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg aproape paralel. Gangele însă izvorăște din Munții Garhwal situați la sud-vest de Himalaya. Statele pe teritoriul cărora se află masivul sunt: Nepal și Bhutan, care cuprind versanții de sud, apoi, la nordul lor, podișul Tibet din provincia chineză cu același nume, în fine India și Pakistan, care cuprind porțiuni din partea sudică, respectiv sud-vestică.
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
de 93.036 km2 și o populație de 11,6 milioane (din care 67 % sunt catolici, 21 % calvini și 5 % luterani), cu un relief mai puțin variat: Câmpia Panonică, Munții Bakony, Verteș Pilis (altitudine scăzută) și ramificațiile Carpaților cu înalte masive (Börzböny, Matra, Bükk), udată de Dunăre (410 km) cu afluentul său Tisa (600 km) și Lacul Balaton, cu importante centre economice și culturale (Debrecin, Mișkolc, Szeged, Györ, Szolnok ș.a.), cu o capitală, după model european, Ungaria a evoluat mai rapid
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
polonezi, croați, austrieci, spanioli, români ș.a. practicând luteranismul, catolicismul dar și alte culte), învecinân- du-se cu Marea Nordului, Marea Baltică, Polonia, Cehia, Austria, Elveția, Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca. Relieful este ordonat în trei sisteme bine definite: Marea Câmpie, în nord, masive muntoase hercinice, erodate, cu aspect de podiș și altitudini reduse, la mijloc (Harz, Rheinisches, Thüringen Wald, Schwöbischer Jura, Böhmer Wald, Schwarz Wald) și Alpii Bavarezi, în sud cu Platoul Bavariei. Fluvii lungi străbat zona și se varsă în mările din
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
separate de vară și iarnă; în timpul verii, ploile cresc fertilitatea câmpiilor. Din acest motiv, uneori mai este numită și "coșul de pâine al Greciei". Regiunea este bine delimitată de granițe topografice. Munții Khásia și Cambunian se află în nord, iar masivul Olimp în nord-est. Spre vest se află lanțul montan Pindus, iar spre sud-est lanțurile de coastă Óssa și Pelion. Mai mulți afluenți ai râului Pineios curg prin această regiune. În jurul anului 2500 î.Hr., în Tesalia exista o cultură neolitică bine
Tesalia () [Corola-website/Science/303945_a_305274]
-
Karakorum este un masiv muntos situat în Asia Centrală. Masivul cuprinde munți ca și K2 care este al doilea munte ca înălțime pe glob. Karakorum face parte din sistemul muntos himalaian fiind amplasat în nordul munților Himalaya. Acești munți înalți se găsesc între regiunile: Pamir
Munții Karakorum () [Corola-website/Science/303966_a_305295]
-
Karakorum este un masiv muntos situat în Asia Centrală. Masivul cuprinde munți ca și K2 care este al doilea munte ca înălțime pe glob. Karakorum face parte din sistemul muntos himalaian fiind amplasat în nordul munților Himalaya. Acești munți înalți se găsesc între regiunile: Pamir la nord est, Kunlun Shan
Munții Karakorum () [Corola-website/Science/303966_a_305295]
-
este o prelungire a continentului, si mai exact a Platoului Deccan. Țara măsoară 400 de kilometri de la nord la sud și 200 km de la vest la est. Ea este împărțită în trei regiuni: câmpiile fertile și dens populate de pe coasta, masivul muntos din interiorul țării și zona arida cu roci calcaroase din nord. Cadrul natural este dat de un relief de podișuri vechi dominat de inselberguri tipice în nord și est și prezentând câteva depresiuni mai mari bine populate (Kandy, Ratnapura
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
de relief fluvial este bine conturat cu terase și lunci largi. Alcătuirea geologică cuprinde pietrișuri, nisipuri, intercalații de argile și cărbuni inferiori (lignit, în partea nordică). Între porii rocilor s-au acumulat rezerve de hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic". Acesta este alcătuit din culmi cristaline
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
de 17 ha. Datorită apariției la suprafată a sării, zăcământul a fost exploatat încă din epoca bronzului, continuând neîntrerupt în epoca dacică și epoca romană (în perioada romană localitatea s-a numit "Salinae" ), în zona de vest și nord-vest a masivului, prin mici cariere (aici se găsesc în prezent „Lacurile Romane”). Minele romane erau, de obicei, camere lungi de 15-30 m, deschise la zi și cu exploatare în vatră. Din aceste perioade au fost descoperite numeroase unelte specifice de minierit, cum
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
sistată. Necesarul de saramură al întreprinderii UPSOM a fost asigurat din noul câmp de sonde deschis la Războieni-Cetate (9 sonde, nr.201-209), pe partea dreaptă a Mureșului. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în minele vechi din partea de sud-vest a masivului de sare, provocând surpări ale tavanelor acestora și apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat instalațiile miniere de la suprafață, precum și zonele locuite învecinate. În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
al XX-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si lacul învecinat Iosif. În anul 1978 s-a ajuns la situația în care pilierul
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
apă dulce sub presiune, la una din sondele învecinate (123 sau 124). Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv magazinul universal PLUS) și au fost avariate străzile limitrofe M.Eminescu și N.Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea medie de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc. Exploatările de sare de la Ocna Mureș au
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
formarea unor extinse lacuri antroposaline. În cursul timpului, toate clădirile și instalațiile miniere (puțuri de extracție, stații de încărcare, ateliere, linii ferate etc) existente de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea pe cupola masivului de sare, au dispărut, fie demolate, fie prăbușite în minele vechi. În ultimii ani au fost demolate și instalațiile aferente minei Mihai (inundată în anul 1978), aflate în incinta întreprinderii (puțul de extracție, moara etc).
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
parte din clasa inosilicaților cu anioni străini așezați tetraedric. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică . Se prezintă mai frecvent în natură sub formă de cristale prismatice, care sunt de forme pătrate pe secțiune, sau sub formă de agregate masive. Culoarea mineralului variază de la roșu, roz, galben-brun, galben sau verde. Are o duritate 6,5 - 7,5 și o densitate de 3,1-3,2 (g/cm³). Mineralul ia naștere la presiuni relativ reduse prin procese metamorfice de natură termică de
Andaluzit () [Corola-website/Science/312727_a_314056]
-
este un masiv din Alpii Bernezi situat în apropiere de Lucerna, Elveția. Muntele este la granița dintre cantoanele Lucerna, Nidwald și Obwalden. Cel mai înalt vârf, Tomlishorn are , urmat de vârfurile Esel (2'119,9 m), Klimsen (1'907 m), Matthorn (2'041
Muntele Pilat () [Corola-website/Science/312006_a_313335]
-
este un munte cu , muntele fiind pe locul șapte din masivul Alpii Bernezi, ei alcătuiesc lanțul principal de nord al Alpilor Bernezi. Muntele este situat în cantonul Berna și împreună cu Mönch (Călugărul) și Jungfrau (Fecioara) domină regiunea Bernei de Sus (Berner Oberland). Numele de este pentru prima oară amintit în anul
Eiger () [Corola-website/Science/312023_a_313352]
-
înălțime de peste 3000 de m măsurată din albia văii la Grindelwald fiind bântuit de vreme rea care vine din NV. De la poalele de nord ale muntelui începe parcul Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn care a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO. In zona centrală a masivului se află un tunel de cale ferată și stațiunea „Eigerwand” unde au fost salvați alpiniști mulți de la moarte. Eiger este format în întregime din roci calcaroase, de origine sedimentară din peioada mezozoică, putându-se unele rarități geologice la sud în
Eiger () [Corola-website/Science/312023_a_313352]
-
se află un tunel de cale ferată și stațiunea „Eigerwand” unde au fost salvați alpiniști mulți de la moarte. Eiger este format în întregime din roci calcaroase, de origine sedimentară din peioada mezozoică, putându-se unele rarități geologice la sud în masivul Aar și la nord pe Eigerjoch.
Eiger () [Corola-website/Science/312023_a_313352]
-
pe o morenă a unei văi glaciare din Munții Bucegi, Valea Mălăiești, sub creasta zimțată a Padinei Crucii, străjuită de Bucșoiu la o altitudine de 1720 m, oferă adăpost turiștilor care vor să cunoască această zonă de pe versantul nordic al masivului. Pe platoul de la Mălăiești se găsesc două construcții care pot oferi adăpost turiștilor: refugiul de salvamont și o cabană recentă, mai mare. , înlesnește accesul direct în Munții Bucegi din Țara Bârsei, prin Râșnov, iar primăvara servește ca bază pentru practicarea
Cabana Mălăiești () [Corola-website/Science/312115_a_313444]
-
cu Uganda în sud este o distanță de peste 2.000 km, iar de la Marea Roșie până la frontiera din vest cu Ciad, lățimea teritoriului este de aproape 1.700 km. Relieful variază între suprafețe mari de pustiu, stepă, savană, păduri tropicale și masive muntoase. Teritoriul Sudanului este situat pe unul dintre cele mai stabile platouri din lume, unde se pot distinge câteva grupe de roci. În nord-vest și pe alocuri în centrul țării se găsesc regiuni nisipoase nubiene. În nord, rocile sedimentare sunt
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
origine mai recentă, care însă sunt prea puțin răspândite. În ansablu, Republica Sudan se prezintă ca un platou imens, cu altitudini între 500 și 1000 m deasupra nivelului mării. În est, Sudanul este păzit de Munții Marii Roșii și de masivul etiopian, în vest de Munții Marra (2.200 m), iar în sud de platoul Lake. Zona nordică este pustie, este o prelungire a desertului Sahara. Cel mai înalt munte de pe teritoriul Sudanului este Kinyetti (3.187 m) din masivul Imatonga
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]