5,936 matches
-
în jurul a două teme centrale, reluate, de altfel, din Poate mâine...: maternitatea și iubirea. Iubirea dintre protagoniști, deși târzie și cu un sfârșit nefericit, este trăită plenar, cu bucurie și freamăt adolescentin și, în același timp, e iubirea unor oameni maturi și cultivați, bogați sufletește. Există în roman numeroase elemente autobiografice (emigrarea în Israel, debutul târziu al personajului central ca prozatoare etc.) și inserții privind corupția, meschinăria, societatea de consum, alteritatea ș.a. În ceea ce privește formula pentru care optează S.A., accentul cade pe
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
atât de jos unele suflete, de ce sentimentele cele mai curate coboară, cu trufie, în subteran? - se întreabă el. Roman total (prin premise, formulă epică și deschidere socială și spirituală), vast, arborescent și, prin realismul fundamental, profund, ieșit dintr-o gândire matură, decisă să înfățișeze fără cruțare adevărurile unei epoci. Fapt esențial într-o operă unde ficțiunea se însoțește cu o istorie relativ recentă și, în consecință, verificabilă. Iar P. câștigă acest dificil pariu. Impresia de autenticitate în confesiune este, de la început
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Ozana, sau la revista „Dorul”. În stagiunea 1969-1970 i se joacă pe scena Teatrului Național din Iași drama istorică Dacia Felix. Fie că aparțin teatrului sau prozei, scrierile publicate de Ș., în majoritate de inspirație istorică, mențin cadența frazei echilibrată, matură, fără ezitări stilistice, având o anumită sonoritate consacrată de literatura noastră istorică. Perioada cuprinsă este relativ amplă - de la epoca lui Decebal până la Mihai Viteazul -, însă autoarea urmărește numai figurile marilor domnitori, concentrându-se asupra imaginii unor eroi. De regulă, aceștia
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
o „dietetică a pulsiunilor”. Cultura intelectuală și morală. Deturnarea nevoilor către scopuri creative, personale. Se va urmări cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune independența spirituală, maturitatea emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de a le „interioriza”. Existența se va concentra pe sentimentul de posesiune. Aceasta are ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor (L. Proal), cu forme: tipul Werther, suicidul în doi (tipul Romeo și Julieta), sinuciderile colective (Tukidides, Tacitus); suicidul comun, cu caracter moral, după o matură deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de situații, rolul cadrului didactic devine de maximă importanță: el trebuie să se implice în a-l determina pe copil să iasă din starea de emoție distructivă, să-i arate că cei din jur sunt toleranți, că oricărui copil și matur i se poate întâmpla să nu poată trece peste niște sincope ce par de netrecut. Ei trebuie să înțeleagă că la școală se vine cu plăcere, cu o stare de fericire. Nu există datorie pe care să o neglijăm, mai
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
compătimiți, de a fi îngrijiți de o anumită persoană înțelegătoare sau chiar maternă (I. Cucu, 1980). Dar aceasta presupune și din partea medicului și anturajului acceptare, toleranță sau refuz. Nu putem cere, însă, bolnavului aflat în regresiune să aibă o judecată matură și discernământ asupra stării sale de boală. Medicul, deși înțelege aceasta, îi vine greu să se adapteze acestei stări de imaturitate afectivă, agresivă temporar sau definitiv, pe care o provoacă starea patologică și îi este cu atât mai greu cu
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
formarea operatorilor de anchetă contribuie în cel mai înalt grad la reușită aplicării chestionarului, la obținerea informației primare și, deci, la eficientă investigației. Albert A. Blankenship se întreba:. Se mai poate formulă cerință că operatorii de anchetă să fie: agreabili, maturi, obiectivi și conștiincioși, interesați de problemele umane, capabili de a trăi intens sentimentele altora (empatie). Marcându-se avantajele și dezavantajele chestionarelor autoadministrate și administrate de către operatorii de anchetă nu se pune problema “condamnării” unei tehnici în favoarea alteia, ci se trage
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se lasă scrisă. Ajuns în clasa întâi, S. nu acceptă ideea că vorbele pot fi scrise. Cum poate să fie scris ceva ce nu există? Viitorul autor
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
se pândesc una pe cealaltă, întreabă, se întreabă și își răspund, într-un dialog continuu, în replice extinse, deopotrivă de tari, de verosimile, de convingătoare, două mari instanțe vorbesc pe rând ori împletindu-și rostirea: o instanță vitală, a vieții mature, clocotitoare, triumfătoare în însăși nepăsarea afirmării propriilor ritmuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu șanse egale în ordinea verosimilității, dar încă mai fecundă în ordine artistică, o instanță a sensibilității sfâșiate, dureros interogativă și tragică, suspectând
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei („m-am privit într-o frunză/ și m-am văzut mai matur”), imagini insolite, soresciene avant la lettre („am învățat pe dinafară un șirag de cocori,/ m-am iscălit pe un surâs/ și-am colorat tăcerea cu un greier”), indică tendința de înlocuire a mijloacelor expresive. Tradiționalismului tinde să i se substituie
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent la distilarea, după rânduială, a țuicii, soldată cu o beție cumplită; în Ispitirea e istorisită pățania unui țăran matur care, pus - printr-un concurs de împrejurări vodevilesc - în situația de a participa la un examen pentru angajarea pe un post de muncitor, ia examenul cu ușurință, dar nici nu se gândește să se ducă la slujbă, rămânând fidel condiției
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
tragic al țării și al poetului trăitor în ultimul deceniu al dictaturii. U. este și autorul a două romane. Prințul marelui puțin (1971) are un caracter marcat confesiv, evocare sentimentală a iubirii ingenue, patetice a protagonistului, melancolic, neînțeles de femeia matură, capabilă de a trăi aventura, nu însă și de a realiza marea dragoste. Cu vădite inserții autobiografice, textul include amintiri despre întâmplări extraordinare din tinerețea personajului, petrecută la țară, în munte, despre țărani și mineri care dau senzația purității, a
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
atenției asupra isprăvilor lui, fie prin învestirea cu trăsături excepționale, fie prin „urieșizarea” proprie gândirii infantile. Conceput ca un model al omului frumos sufletește și moral, protagonistul se naște la intersecția realului cu visul (fantasticul), a universului copilăriei cu universul maturilor, a logicii necesarului cu logica imprevizibilului, a percepției ingenue cu percepția automatizată. În volumele Calul cu ochi albaștri (1981) și Steaua lui Ciuboțel (1981) strategiile narative nu se schimbă, dar intervine o nuanțare psihologică și morală a lumii copilului. În
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași-Chișinău, 1996, 187-198; Perian, Scriitori, 148-152; Sergiu Adam, „Fără scriitori lumea de mâine nu va exista” (interviu cu Lucian Vasiliu), ATN, 1997, 3; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 219-224; Adrian Popescu, Portretul artistului matur, ST, 1999, 3-4; Ion Moldovan, Noi misive po(d)gorene, F, 1999, 9; Daniel Ștefan Pocovnicu, Pe nerăsuflate, ATN, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 189-192; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 94-98; Grigurcu, Poezie, II, 531-536; Marin Mincu, Poeticitate
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Copiii sunt fascinanți și extrem de importanți. Fascinanți pentru că seamănă cu adulții, dar în același timp sunt diferiți de ei (de la capacitățile general-valabile individului matur, la abilitățile și cerințele proprii, specifice vârstei dar și propriei personalități); fascinanți pentru că se dezvoltă sub semnul schimbării, al solicitării intelectuale, fizice dar și emoționale a adulților. Dar copiii sunt importanți, foarte importanți pentru familie , importanți pentru societate. Familia este
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
permanență, scopul ei fiind în principal acela de a-i deprinde pe copii să se supună autorității și să-și educe autocontrolul. Copiii pot testa limitele stabilite, dar aceste restricții le sunt realmente necesare pentru a putea să devină adulți maturi și responsabili. Una dintre greșelile frecvente ale părinților este de a nu aplica pedeapsa când regulile sunt încălcate. Copilul nu-și va însuși normele de disciplină dacă astăzi i se spune un lucru și mâine se retractează sau se face
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
cu iubire, acesta își dezvolta o sensibilitate pentru dragoste și simte că aparține familiei și crește încrederea să în oameni. Simțământul că este iubit. Iubirea necondiționată dă copilului o mare siguranță și-l ajută să devină o persoana serioasă și matură. 2. Corijarea iubitoare Greșelile copiilor noștri nu sunt făcute, cum s-ar putea crede, din răutate, ci mai degrabă pentru că nu sunt asistați corect. Ei doresc să fie înțeleși, apreciați, ajutați și iubiți pentru ceea ce sunt, așa cum rezultă din destăinuirile
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi, lucizi, îndârjiți. E o atmosferă de coșmar, pictată în tonalități dure, violente, supradimensionând aproape neverosimil, ostentativ, o stare de fapt. Cu unele elemente de monografie etnografică a satului dunărean, romanul înfățișează și datini de nuntă și înmormântare, obiceiul de a
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
frescă superficială a vieții chinuite în care și-ar fi avut „rădăcinile” regimul instaurat la sfârșitul lui decembrie 1947. În schimb, Ce mult te-am iubit (1968) se dezvăluie ca o veritabilă operă de creație. Naratorul e aici un Darie matur, venit în satul natal, la înmormântarea mamei. El se reintegrează pentru câteva ore unei spiritualități arhaice, unei lumi clasice. Voce a acestei lumi, evocarea lui Darie căpătă caracterele unui roman-poem, ale unui tablou de epopee. Străbătând romanul-povestire, cititorul poate avea
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
că îi va fi urmaș Vrăjitorului la conducerea tribului. Și porecla nu-l supără. Deși de copil a trecut sub aripa și în grija acestuia, Mama i-a rămas o ființă iubită, lângă care se simte bine și acum. Aproape matur, se îngrijește la rândul lui de ea, o ajută și o protejează cum poate. Caverna lor se află pe peretele stâncos de deasupra întinsurii de ape, cât vezi cu ochii, a Apei Mari care Dă Nori. Tribul lor nu e
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
un bătrân unui tânăr - acesta fiind implicat de cele mai multe ori în diverse moduri în trecut, prin relații de rudenie sau e chiar naratorul povestirii-ramă. Primul roman gravitează în jurul boierului Amărășteanu, pater familiae și figură tutelară. Povestea de dragoste dintre bărbatul matur și prea tânăra soție, care nu îi va rămâne credincioasă, cea a iubirii cu o țărancă, al cărei rod e un fiu bastard, povestea conacului și moșiei de la Amărăști vor fi descoperite, de fiu, atunci când găsește jurnalul tatălui. Trama detectivistă
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
era socotită al doilea ciclu secundar. Vârsta a V-a (17-20 de ani), a tinereții (h”bh), era dedicată studiilor matematice, fiind socotită al treilea ciclu secundar. Vârsta a VI-a (după 20 de ani și până la akmé), a tinereții mature (neóth"), era dedicată studiilor superioare de inițiere în filosofie. Vârsta a VII-a, a deplinei maturități (akmhv), trebuia consacrată integral practicării filosofiei, cu năzuința de a deveni un adevărat sofo" și a câștiga athanasia helisionică. Această periodizare care poate fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frază semnificativă a lui Alcuin: Dum ego adolescens Romam perrexi et aliquantos dies in Papia regale cetate demorare („Pe când eu, la vârsta adolescenței, m-am îndreptat spre Roma și mi-am petrecut câteva zile în regeasca cetate papală”). Alcuin, deja matur, se simțea totuși învățăcel adolescent la Roma! 12. Riché, op. cit., p. 232. 13. Despre curte ca un „centru educativ” se pot găsi detalii semnificative la G. Waitz, Deutsche Verfassungsgeschichte, Kiel, 1880, vol. I, pp. 179-182. Despre funcția paideutică a curții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]