3,292 matches
-
favorizează circulația și contaminarea manifestărilor discursive din câmpul politic, manifestând un impact major asupra publicului receptor. Odată cu dezvoltarea și difuzarea mijloacelor moderne de comunicare în masă, se înregistrează o deplasare progresivă a centrului de greutate a spațiului politic spre spațiul mediatic. Astăzi, mai mult decât oricând, media condiționează reușita politică, iar campaniile electorale susținute de ziare și televiziuni demonstrează acest lucru. Media devine ea însăși un act politic distinct: "acest spațiu nou de confruntare, fără a se substitui complet formelor clasice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mesajului publicistic: cine, ce, unde, când, cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
actelor politice și, implicit, de evaluare critică a acestora. Densitatea de informații, de date privind referențialul politic al epocii, se coroborează în textura articolelor cu ample excursuri interpretative, cu analize și glosări tematice cu vădite valențe paideice. Prin natura sa mediatică, limbajului politic eminescian eludează caracterul legitimant al discursului cultivat de actorii politici, instituind o interpretare, o grilă de lectură a vieții politice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Chiar și în cazul textelor care cuprind simple
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înscris, dar încă fără dânsul"424. Expresie a unui moment istoric determinat, limbajul politic eminescian ilustrează la nivel semantic particularitățile codului lingvistic utilizat în cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea, relevând, dincolo de conținutul informațional caracteristic discursului mediatic, valorificarea la nivelul structurii profunde a unor mituri, credințe și simboluri naționale, care configurează opțiunile și atitudinile politice ale jurnalistului. 5.3. Pragmatica Interesată de modul în care comunicatorii își adaptează limbajul la profilul interlocutorului și la datele situației de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajul jurnalistic asupra receptorilor și specificul relației pe care o instituie articolul între gazetar și cititor. În ceea ce privește interpretarea textelor publicistice, analiza pragmatică vizează definirea atitudinilor implicate, a ecourilor ideologice înregistrate la nivelul grupului și al indivizilor 425, deoarece natura limbajului mediatic impune luarea în calcul atât a emițătorului, cât și a receptorului. Competența pragmatică a emitentului, definind capacitatea acestuia de a-și adecva discursul la datele contextului extralingvistic și la finalitățile manifestării discursive, determină selecția mijloacelor de exprimare și organizarea individuală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
demers analitic care se întoarce spre textul eminescian cu achizițiile epistemologice ulterioare momentului Eminescu, considerăm că, în cazul publicisticii, se impune un proces de recontextualizare, premisă necesară înțelegerii atitudinilor și judecăților jurnalistului. Mai mult decât alte tipuri de limbaj, limbajul mediatic este marcat, din punct de vedere structural și funcțional, de aspectele vieții sociale. Tributar din punct de vedere al conținuturilor unui referențial istoric particular, scrisul jurnalistic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește. Într-o interpretare ideală (a se citi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește. Într-o interpretare ideală (a se citi utopistă), limbajul publicistic vizează un proiect civilizator, axat pe informarea și educarea publicului cititor, iar "articularea strategiilor de generare și consum, aproximarea universurilor de așteptare, definirea genurilor mediatice în funcție de un proiect de cunoaștere sau de unul hedonist rămân problematici majore ale cercetării"429 în acest domeniu. Considerăm că specificul limbajului jurnalistic este dat de procesul de resemantizare a referențialului evenimențial, potrivit finalităților demersului jurnalistic și în acord cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din care face parte, jurnalistul operează selecții în densitatea referențialului politic, impunând direcții tematice cu rol de responsabilizare a opiniei publice față de actele politice ale vremii. Expresie a unui moment istoric particular, publicistica eminesciană relevă, dincolo de conținutul informațional specific discursului mediatic, valorificarea, la nivelul structurii de profunzime, a unor mituri, credințe și simboluri naționale, care configurează opțiunile și atitudinile politice ale jurnalistului. La nivel pragmatic, publicistica eminesciană se definește printr-o dinamică particulară a relației jurnalist-cititor, evidențiind fenomenul co-producerii semnificației mesajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Edition du Seuil, Paris. Baylon, Christian, (2005), Sociolinguistique. Société, langue et discours, Armand Colin, Paris. Bălan, Nina, Aurora, (2005), Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova. Beciu, Camelia, (2002), Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, București. Beciu, Camelia, (2009), Comunicare și discurs mediatic, Editura Comunicare.ro, București. Bejan, Petru, (2004), Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași. Bejan, Petru, (2005), Filozofie și științe politice, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași. Benveniste, E., (2000), Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să se situeze participativ și totodată în distanță față de el : fiind în lume ca și cum nu ar fi în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a orienta și stimula evoluția potențelor genetice, inclusiv cele de creativitate, permițând realizarea naturii umane sub toate aspectele acesteia. Omul pe care trebuie să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a orienta și stimula evoluția potențelor genetice, inclusiv cele de creativitate, permițând realizarea naturii umane sub toate aspectele acesteia. Omul pe care trebuie să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
situate pe planul secundar al povestirii, se vor situa cu siguranță pe primul plan în alte articole, putînd fi astfel cunoscuți mai bine. Divergența care există între cele două tipuri de cititor model corespunde unei împărțiri bine cunoscute a producțiilor mediatice: cele care își construiesc publicul prin excludere (public "tematic") și cele care exclud un minim de categorii de cititori (public "generalist"). Această opoziție este confirmată de analiza titlurilor celor două articole: cel din Le Courrier picard este un simplu rezumat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursive aparțin unor tipuri de discurs diferite, asociate unor vaste sectoare ale activității sociale. Astfel, talk-show-ul constituie un gen discursiv în interiorul tipului de discurs "televizat", el însuși parte componentă a unui ansamblu mai amplu care ar fi tipul de discurs "mediatic", în care figurează, de asemenea, tipul de discurs radiofonic și cel al presei scrise. Societatea este astfel împărțită în diferite sectoare: producția de mărfuri, administrație, sănătate, învățămînt, cercetare științifică etc., sectoare care corespund la tot atîtea mari tipuri discursive. Asemenea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
orașul conține biserici, mai degrabă decît temple sau moschee. 18 NUME DE MĂRCI ȘI DE PRODUSE Pentru a încheia această carte, ne vom interesa, mai îndeaproape, de un tip de substantiv comun care ocupă un loc important în universul comunicării mediatice, numele de mărci și corespondenții lor, numele de produse. Datorită acestor mărci, lumea noastră se populează cu entități care nu sînt nici ființe umane, nici animale, nici obiecte: "Coca-Cola", "Renault", "Chanel" și care au, printre altele, particularitatea de a fi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
analyse du discours, Paris, Le Seuil, col. "Mémo", 1996. MOIRAND S., Une grammaire des textes et des dialogues, Paris, Hachette, 1990. Pratiques, nr. 56, "Les types de textes", Metz, 1987. VION R., La Communication verbale, Paris, Hachette, 1992. II. Comunicare mediatică, presă, publicitate ADAM J.-M., "Votez Mir rose, achetez Giscard, Analyses pragmatiques", în Pratiques nr. 30, 1981. ADAM J.-M., BONHOMME M., L'Argumentation publicitaire, Paris, Nathan, 1997. AMOSSY R., HERSCHBERG-PIERROT A., Stéréotypes et clichés, Paris, Nathan, 1997. BOUGNOUX D.
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prezent este în cădere liberă, a fost/ este Corneliu Vadim Tudor care, prin revista România Mare, metamorfozată și în partid, s-a permanentizat în Parlamentul României postrevoluționare pînă la a fi, inclusiv, membru în Parlamentul European. Un produs politic, lansat mediatic prin Televiziune, a fost și Gigi Becali - e drept, astăzi după gratii, dar mult timp un "model" de reușită pentru mulți români. Totuși, cariera ziaristică, atunci, dar și acum, zicem noi, în genere a lucrătorului în mass-media, rămîne și pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că ne include, că îi sîntem actori
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să se situeze participativ și totodată în distanță față de el : fiind în lume ca și cum nu ar fi în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
uneori vulgar, enunțarea cu seninătate a unor aberații, fără nici o argumentare științifică, atacuri directe la persoană, ton șovin și chiar rasist, inventarea unor noțiuni și susținerea unor teorii hilare. Încă din 1993 agrarienii au trecut la o puternică ofensivă mediatică, accentuată după câștigarea alegerilor din 1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era publicat articolul programatic Românismul și renașterea Moldovei, în care erau propuse o serie de măsuri energice pentru întărirea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
spirituală) au de săvîrșit pentru cel pe care-l numim, în mod obișnuit, consumatorul de media. Destructurarea perioadei de tranziție, un ev mediu recondiționat și bun pentru fundalul filmelor de groază, a generat, paralel cu existența noastră grav-culturală și parțial mediatică, o cultură-surogat (susținută și întreținută și de media) și o presă pe care am numi-o bulevardieră. Este un efect colateral care poate apărea mai cu seamă în vremea așa-numitelor reevaluări. Judecînd retrospectiv, constatăm că evoluția noastră postdecembristă n-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ritual făcut adevărului. Însă speranța noastră se află în ceea ce am putea numi generic domnul Cititor, frate geamăn cu Monsieur Teste de care vorbea Paul Valéry. Cititorul sau ascultătorul inteligent și cultivat, alias: consumatorul de media, coautor al atîtor produse mediatice, nu poate fi înșelat de presa de estradă. Receptorul de media este cel care-i poate persifla și ignora pe veleitari și impostori, cel care ne salvează iluziile și credința în cuvînt, după cum tot acesta vestește izbînda și mîntuirea noastră
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]