3,007 matches
-
vor prefera să schimbe canalul (nici măcar oamenii de cultură nu se mai uită la emisiunile culturale de astăzi - decât doar, eventual, dacă se vorbește despre ei). Apoi, dacă sunt recomandate fără discriminare și pe același ton triumfalist și o carte mediocră, și una bună, și un spectacol ratat, și unul cu o montare genială, și o expoziție penibilă, și una cu adevărat de excepție, „consumatorul“ nu va mai pune nici un preț pe recomandările noastre: cumpărând o dată un produs expirat (dar prezentat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în teritoriu au mai efectuat liderii lui și cum au fost primiți acolo cu pâine și cu sare de către poporul entuziast. Rezultatul unei asemenea campanii? Cu toți steroizii mediatici, PURul și apoi PCul au avut de fiecare dată scoruri electorale mediocre. Propaganda a început să fie eficientă numai atunci când sa trecut de la partid la persoană. Nu cred că au făcuto calculat, ci totul a ținut de întâmplare și de umorile patronului Voiculescu. Pur și simplu, șefului ia cășunat pe Traian Băsescu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
simplu „nu știu“ (dacă tot nu te lasă inima să refuzi invitația zilnică să fii văzut de tot poporul). Sunt, precum spuneam, și cacealmiști care numai așa știu să joace, pentru că altfel sar vedea că sunt de fapt niște inși mediocri, care nu prea au habar de nimic. Afișează siguranță, se aruncă mereu cu capul înainte, se cocoșesc, îți zâmbesc stăpâni pe situație de parcă ar deține marile adevăruri ale acestei lumi, dar de fapt nau nimic în mână. Și - culmea - cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
scepticii. Lumina e destinul său și se va Încrede În ea chiar dacă Îl va omorî. Icar iubește viața, dar nu Înțelege s-o trăiască oricum. Iubește zborul Într-atît, Încît și-a uitat limitele, iar precauția i se pare un ideal mediocru. Va muri săvîrșind una din acele nebunii sublime pe care n-avem dreptul să le judecăm după logica pedantă, de atîtea ori prosperă, a evitării oricărui risc. În timp ce pentru Dedal zborul era un simplu mijloc de a ajunge În Sicilia
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Călinescu după care femeia ar fi fizică, iar bărbatul metafizic. Principalul june prim al antichității grecești, arbitru al frumuseții zeițelor, seamănă adonișilor cu mușchi obosiți și carnea parfumată. Vocația lui e un hedonism de alcov, cu aventuri galante. Un seducător mediocru În comparație cu enigmaticul Don Juan, o frumusețe care evită ideile, ca dealtfel și celebrul, dar prea Îndulcitul Hermes al lui Praxitele de la muzeul din Olimpia care anunță o decadență ce nu va mai ști să regăsească superba demnitate a statuilor lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
oameni răi care nu urmăreau decât să-i rănească adânc. O rană se vindecă mai ușor decât sufletul, loviturile le suporți mai ușor decât amenințările, iar necunoscutul te poate dezamăgi. De câte ori avea prilejul, bărbatul îi arunca priviri sfidătoare, considerând-o mediocră, aducându-i injurii, transformând-o în victimă. De fiecare dată era tratată ca un preș de șters picioarele. Ah, cât de greu îi era! Suporta toate acestea. Își încleșta pumnii, sufla din greu, vocea îi devenea inegală, limba i se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
al doilea construiește credibil (și cu forță) cadre realiste pure-și-dure, însă clachează (lamentabil) pe terenul minat al simbolismului facil Despre Vulpe vânător am mai scris, iar recentul premiu pentru regie acordat de UCIN nu-mi schimbă părerea : este un film mediocru, confuz, un fel de a cincea roată (flască) la Balanța lui Pintilie. Rămân “obolanii roșii al lui Fl. Codre (fără pretenții) și Rămânerea lui Laurențiu Damian (care a proiectat în completare un documentar despre Eminescu). După ce-am văzut mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
regizori bântuiți de himere, afișând dispreț pentru story, intrigă, construcție dramaturgică. O (anumită) parte a criticii de film, favorabilă ea însăși Poeziei, Inefabilului, Simbolului, i-a încurajat împotriva oricărei evidențe. în fine, Publicul ”avizat”, strâmbând din nas la producția americană mediocră (pentru că oamenii aceia nu-și bat capul cu aburiș, ci povestesc profesionist !), a fost de partea lor. Iar rezultatul este un Cinematograf care nu există ! Există doar bunele intenții, dar acestea, după cum am văzut, devin cataclisme lăcrămoase și experimente hiperteziste
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
format de evaziune !), publicul românesc nu este încă (și îmi măsor cuvintele !) la înălțimea propunerilor venite din partea cineaștilor adevărați. Avem, cum spun americanii în filme, a situation, pentru că un cineast adevărat nu se pretează la prestări servicii către populație, regizorii mediocri care puteau servi publicul s-au volatilizat, iar spectatorul mediu așteaptă filme polițiste și comedii ; există așadar un contratimp fatal între cerere și ofertă. Un cineast adevărat spre deosebire de un meseriaș standardizat dorește să se exprime, să exprime Realitatea sau și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
facă ! Poate că pe aceștia nu-i deranjează faptul că nimeni nu vrea să le vadă filmele. Dar pe noi ne deranjează și este un blând eufemism să spui că aceștia fac filme „mediocreș : ar fi bine să facă filme mediocre, filme de gen, care să aducă publicul în sală, cum vrea președintele CNC, domnul Eugen “erbănescu... Nu : toți aceștia fac filme submediocre, care murdăresc ecranul ! Care nu aduc public în sală și nici nu provoacă entuziasm critic (decât dacă te
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sine die, înseamnă că sunt nule până și regizorii lor își dau seama de asta. Să fie oare acesta efectul 4, 3, 2 ? Tot ce se poate : filmul lui Cristian Mungiu a plasat bara mult prea sus, iar regizorii (sub)mediocri se tem să se măsoare cu el. Există două paradoxuri în cinemaul românesc : 1. deși se fac tot mai puține filme de la an la an, o treime se văd totuși încununate cu laurii marilor festivaluri (cum ar fi Cannes-ul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
măsoare cu el. Există două paradoxuri în cinemaul românesc : 1. deși se fac tot mai puține filme de la an la an, o treime se văd totuși încununate cu laurii marilor festivaluri (cum ar fi Cannes-ul) ; 2. deși regizorii (sub)mediocri disprețuiesc premiile alea (nevăzând în ele decât o modă dictată de internaționala festivalurilor și a criticilor aferenți), ei continuă totuși să facă filme, chit că acestea sunt ocolite și de critici, și de spectatorii obișnuiți... Din punctul de vedere al
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bine scris și interpretat, dar cred că internaționala criticii de pe la festivaluri aștepta altceva... “i, cum spunea și ălălalt Radu (Jude) într-un interviu, dacă ăia au decis într-un fel (deși filmul a avut cronici amestecate de la foarte bune la mediocre), cine suntem noi să spunem altfel ? ! Doar nu facem decât să copypăstuim ce zic ăia, nu ? Adevărul e că și „internaționala criticiiș este uneori de o superficialitate care te lasă mască. Unora le-a plăcut (mult) Hârtia..., dar Hârtia... era
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
să iasă măreția dintr-o cultură a filmelor bune. Din două, una : ori „mărețiaș (capodopera) este „factor surprizăș (și e !), și atunci n-are nevoie de „cultura filmelor buneș ca să iasă, ori acest nivel - al filmelor bune sau medii (nu mediocre !) - este „patul germinativș al capodoperelor... Din păcate, ultima ipoteză este un loc comun marxist : cantitatea trece în calitate. Nu cred că este așa : din ce cantitate au ieșit Griffith, Eisenstein, Murnau, Dreyer... ? Exemplele pe care le-am dat, de cinema
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
firește, sunt discutabile, în măsura în care mă definesc pe mine ca spectator față de ceea ce mi se dă să văd (și, așadar, să optez). Obiecțiile de ordin stilistic se referă la o anumită calofilie sățioasă, metodică : există cadre memorabile și există altele pur mediocre. Evident, trebuie să existe și așa ceva, ca în orice film, numai că acestea nu sunt funcționale : nu fac să treacă emoția. Există un ilustrativism de tip carte poștală de care filmul nu a scăpat cu totul ; or, prezența acestuia este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
imensă platitudine Or, ceea ce face Creștinismul (a văzut-o foarte bine Cioran, dar au văzut-o și mulți alții înaintea lui), cu atât mai abitir ortodoxismul, este că tinde spre această platitudine, spre mediocritate. Un ideal comun este un ideal mediocru. Prezența lui Petre țuțea are sens, desigur, dar mai degrabă ca un fel de ipostază fizică a ideilor lui Cioran ; în fond, pe Cioran l-au atras întotdeauna ratații (în episodul al II lea, două secvențe cam lungi înfățișează un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de influență, șefi de partide politice, soții de șefi de partide politice care trăiesc cu bodyguarzii, polițiști conștiincioși, ziariste ambițioase, o crimă ingrediente din care un regizor OK ar fi putut scoate, e drept, nu o capodoperă, ci un film mediocru. Vestea proastă e că sunt mai multe vești proaste : filmul e pe alocuri hilar de prost, actorii (cu o excepție : Victoria Cociaș) joacă telefonat, ca-n telenovele, o urmărire cu mașini e-atât de lungă, că-ncepi să bâțâi din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ce să-ți sară. Nu doar că actrița pusă să o joace pe ziarista care investighează cazul ar fi mai la locul ei aducând tava într-un sitcom. Marea problemă a acestui film este că nu reușește nici măcar să fie mediocru ! Filme românești. Vai ! Cineva a spus despre Proprietarii de stele că e cel mai prost film văzut vreodată. Eu nu pot spune așa ceva : e doar cel mai prost film NEvăzut vreodată nu urăsc pe nimeni atât de tare încât să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
urmare a guvernanților incapabili care se gândesc la buzunarele lor”. Atâta timp cât un ministru accepta că elevii să lipsească de la școală pentru că oricum absentele le sunt motivate, cu sau fără temei, atât timp cât accepta că întro școală și în managementul acesteia părerea mediocrilor să conteze doar pentru că sunt în trena celor de la putere și câtă vreme accepta instaurarea sistematică a fricii față de politrucii înfipți în scaunele de inspectori, nimic nu poate să se schimbe în bine. „Dacă vă întrebați ce are de-a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Thomas Mann sublinia „caracterul ieșit din comun” al evreului, precum și „supărătoarea frecventă superioritate În competiția din interiorul profesiilor accesibile lui” <endnote id="(785, p. 374)"/>. „Voi [evreii] - spune un personaj al prozatorului Panait Istrati - sunteți buni sau răi, dar niciodată mediocri” <endnote id="(722, p. 43)"/>. „În toate, evreii sunt unici ; n-au pereche În lume”, scria la rândul său Emil Cioran În 1936 <endnote id="(512, p. 131)"/>. El a reluat ideea În 1956 : „[Evreii au] groază de orice lene
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de excepții, de capacități și de talente neegalată de nici un alt popor. [...] [Evreii] sunt excepționali prin destin - destin absolut, destin În stare pură, care, conferindu- le forță și lipsă de măsură, Îi ridică deasupra lor Înșiși și nu le Îngăduie mediocri tatea” <endnote id="(310, pp. 72 și 82)"/>. Astfel, evreul este fie „foarte deștept”, fie „foarte, foarte prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o scrisoare de la ion Mihalache sublocotenent în regimentul 5 vânători cu conținut legionar. În Darabani un rol important îl are Ilie Gârneață din Iași. Situația economică. S-au efectuat treierarea păioaselor și timpul frumos permite culesul porumbului. Situația recoltei este mediocră dar suficient pentru nevoile populației. Din cauza prețului nutrețului face ca prețul animalelor să scadă. Arăturile de toamnă sefac cu greutăți din cauza secetei. Din 57000 ha pentru însămânțare au fost însămânțate 5260 ha miriște și 2640 ha ogoare. Grădinile de zarzavat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și suma aproximativă a trăitorilor evrei pe meleagurile județului Fălciu: „La un total de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, și au o stare materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și mijloc material din care să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
raport ce se referea la acest important segment statistic, se mai schimbase ceva dar În rău, firește, datorită condițiilor de trai grele cu care se confruntau acești alogeni. Iată părerea competentă a lui Iancu Gutman: „50% cu o stare materială mediocră, din care ½ cu o stare proastă; 25% meseriași din care 5% cu o stare materială mediocră iar restul chiar proastă; 4% liber profesioniști cu o stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, situația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]