4,239 matches
-
nu știai: era uluită că fie-său făcuse asemenea ticăloșie, sau Îi era ciudă că fusese prins? - Zi ce vrei, Krog, și aia vom face, mă Îndemnă Gupal, cu vocea frântă de rușine. O să dai lupta cu răzvrătiții aici, pe meleagurile noastre? - O să văd. Acum vreau să mă sfătuiesc cu Vindecătorii mei. Abia apoi am apucat să văd de Enkim și de Runa pe Îndelete. - Ce face Unu Vis Vis? - i-am Întrebat. Pe Unu Îl lăsaseră Într-un luminiș, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fi dorit să aleagă mirosul lui Logon dintre mirosurile de sudoare ale miilor de oameni adunați pe câmpie. - Te știu mai bine decât crezi, Krog... reluă Scept, privind la mine cu ochi sclipitori. Știu ce fel de vânător erai pe meleagurile tale, iar acum văd ce ai ajuns... Ce fel de om te-a făcut pe tine călătoria asta? Fie și numai pentru asta, și tot va trebui să scap lumea de tine! Și-acum, spune-mi! Pot să mă Întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nevoie de prea multe cuvinte, mai bine taci, chiar și atunci când știi că dreptatea e a ta. Așa că m-am Întors eu primul cu spatele, mergând pe cât puteam de potolit, cu pași rari, de stăpân ce-și Îmbrățișează cu privirea meleagurile Întinse. Nu mă grăbeam - știam bine că dacă vreun arcaș sau sulițaș de-al lui Scept m-ar fi dat Umbrei acum, totul avea să fie În folosul meu. Mi se făcu ciudă Însă când trecui pe lângă Logon care, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
așa voiau ei. Puteau să-l izgonească în orice clipă. Puteau chiar să-i ia viața, fără să dea socoteală nimănui. Veneau adesea să-i amintească, iar el accepta. Era tributul pe care trebuia să-l plătească pentru pacea acelor meleaguri. Inspiră profund. Mirosul de pădure, de pământ reavăn, de frunze putrezite, de flori cu parfum prea greu, îl pătrunse adânc. Era mirosul de dimineață al selvei, atât de diferit de cel al nopții și chiar de cel al căldurii tăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ori trebuie să renunți la tot, ori nu renunți la nimic... Medicamentele alor tăi sunt bune, știu asta, m-au vindecat de multe ori. Dar mai știu și că, pentru fiecare vindecare, oamenii civilizați aduc o nouă boală pe aceste meleaguri. Mai bine ca Piá să moară de Taré al mațelor, decât să moară tot tribul de gripă, de tuberculoză sau de pojar... Se înnoptase. Se aprinseseră focurile și țânțarii se luptau cu fumul ca să ajungă la victimele lor. José Correcaminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Ordinului Patimilor din Amazonia de Sus peruană s-au minunat de efectele ei... — Aiurea! Haideți, părinte...! Poate că sunteți în rivalitate cu Ordinul Patimilor, dar nu trebuie să vă îndoiți de buna lor credință. Sunteți de paisprezece ani pe aceste meleaguri. Destui, ca să știți că există încă multe lucruri pe care nu reușim să le explicăm. Chiar dumneavoastră mi-ați povestit că, pentru a extrage un sututus cuibărit sub piele, e nevoie să despici carnea și să faci o operație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
s-a mai întors, căci drumul era greu și cine mergea departe putea să nu mai ajungă să și reîntâlnească vreodată familia, iar uneori nici calea spre casă nu o mai știau și rămâneau să-și ducă viața pe alte meleaguri. Peste un an, încercă și fiul cel mijlociu, dar a avut aceeași soartă ca fratele său mai mare. După încă un an, fiul cel mic îndrăzni și el să întrebe: Tată, pot încerca, rogu-te, să-ți aduc pasărea cu
Pasărea cu pene de foc. In: ANTOLOGIE:poezie by Ioana-Diana Stanciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_689]
-
cu un Magician decis să-i dea peste cap întregul sistem de valori. Rosti cu voce tare, poate prea tare, parcă decis să acopere măcar în felul acela zgomotul obsedant al ploii turbulente care nu dorea să plece către alte meleaguri: - Un roman care se scrie singur... Acesta poate fi visul tuturor scriitorilor lumii, dacă stau să analizez mai bine situația. Mda... Nici nu trebuie să-ți mai pui mintea la contribuție, poate că mintea are nevoie de o lungă pauză
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
tăcere, începu a se risipi părăsind cimitirul. Carmen, nepoata lui Iorgu, sfârșită de durere, cu vocea stinsă, îi pofti pe toți cei de față de la praznic... la pomana celei adormite întru Domnul... ”...Biata Vasilica... gândi Iorgu, a venit pe aceste meleaguri ca o străină și acum a plecat!... S-a dus în necunoscut, îngropată în pământ străin, departe de mama și tatăl ei. Ce destin... ce destin!... Biata Fată...o străină în această lume...!”. Simțea cum totul fusese spulberat de sufletul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lingvistică, etnografie ș.a. Acolo unde izvoarele scrise au fost lacunare ori nu s-au păstrat, arheologia și-a adus din plin contribuția, prin cercetări de suprafață sau sistematice, care au clarificat anumite etape din progresul ori regresul civilizației de pe aceste meleaguri. Perioada secolelor VI-XI a fost, este și va rămâne una de interes major în istoria românilor și cea sud-est europeană, căci include un interval îndelungat, marcat de două importante etape, corespunzătoare culturilor reprezentative spațiului românesc, din a doua jumătate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și să procedeze, simultan, la schimb de populații. Ultimele vorbe ale ilustrului nostru oaspete, adresate În șoaptă tatălui meu, au fost acestea: Așa că, domnule Sterică, pregătește-te sufletește pentru că, În curând, vă veți muta toți românii din Cadrilater pe alte meleaguri românești. Însă ai grijă să nu sufli nimănui nicio vorbă din toate câte ți-am spus, dacă vrei să-ți fie bine, să nu te pască nici o primejdie! Din nenorocire, nu după multe zile, chiar În vara aceluiași an, s-
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
amplifica, prin comparație, meritul pe care tocmai Îl evidențiarăm. În urmă cu vreo cinci ani, un maramureșean cu prenumele Ion (numele lui patronimic nu ni-l mai amintim), stabilit definitiv În S.U.A. și revenit, după zece ani, ca turist, pe meleagurile natale, povestea la televizor, Într-o română stricată, cât de mult a prosperat În țara tuturor posibilităților” (de păcătuire, am adăuga noi) și că „Acum eu mă numesc John”. Ascultându-l cu dispreț, ne-am zis apoi că, dacă acest
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
prost murată. Un fel de nimic, pentru alții, și, de asemenea, un fel de totul, dar, absolut totul, pentru el. Dispunea, deacuma, de larg sprijin din partea tuturor conducătorilor partidelor, Înscriindu-se, definitiv și dominator, În rândurile latifundiarilor vremii, pe acele meleaguri. Își durase o vilă cât toate zilele. Acolo-și duceau viața, el și familia sa. Curte mare. Cu mulți oameni la treabă. Pe un loc de frunte se afla alimentația propriei familii. Ținea la asta ca la ochii din cap
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vom vedea, a sosit un moment istoric, propice, pentru ca, și el, să dea cinstea pe rușine. Rușine, care, de asemenea, vom vedea, că, a fost total spulberată, din clipa imediat următoare actului de pe ecranele televizoarelor, care anunța istoria, că, pe meleagurile României, regimul comunist a ajuns la final. Iată cum au stat lucrurile. În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, moș Victor a venit, ca de obicei, la fermă. Încă de la distanță a rămas uluit. Consătenii, membri cooperatori, pătrunseseră, deja, În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de care dispunea, l-a ajutat să-și pună gândul În operă. Înconjurat și apărat de rarisimele frumuseți ale acelui petec de amenire, mai ceva decât Gadafi al Libiei, Dodul nostru ducea o viață invidiată de către nenumărați bărbați, de pe Întinse meleaguri, natale și străine. El Își plătea bine corpul de pază și protecție, purta un respect deosebit fiecărei membre a acestuia, nu-l interesa corpul, inima ori sufletul nici uneia, ci, totul, se desfășura, potrivit protocolului, Încheiat, Între el și ele, În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
bănet, și, nici cu vreun scop, anume, ascuns. Tocmai, asta e. Ce, tocmai, asta e? Tocmai, asta e, că, ele Înțeleg altceva. Ce? Că ți-ai cam pierdut cumpătul, logica, simțul de cel mai mare și mai tare pe aceste meleaguri. La asta, Lozie, drept să-ți spun, iată, nici cu gândul n-am gândit. Eu atâta am avut de spus. Atâta? Da. Atâta. Bine. Îți mulțumesc. Și, dacă o să mai ai a-mi spune, câte ceva, te rog să nu te
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
niciodată, nu li s-au adresat, una alteia, două persoane, care s-au răvășit, s-au răcorit și s-au Îndulcit, reciproc, Într-o asemenea baie de foc! Da. Parcă, niciodată! Niciodată! Nici aici și nici pe aiurea, pe alte meleaguri! Pare firesc? Pare nefiresc? Eu zic, mai de grabă, nu, că pare, ci, că, chiar, este nefiresc de firesc! Iar acum, la o cu totul Întâmplătoare reîntâlnire, la o cu totul neașteptată revedere, În aceeași odaie, În poziții similare, ea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pentru ele, măreț, li s-a părut. Și, cu adevărat, așa a și fost. Numărătoarea voturilor, finalul acesteia, mai cu seamă, a fost similar cu un vulcan brusc erupt. Cu o violență și cu o duritate neîntâlnite, Încă, pe aceste meleaguri. De ce? Iată de ce. Pentru că, În ciuda multor altfel de așteptări, Învingătoare au ieșit ele: Petronela Dima și Gabriela Burlacu. La președenție - cu un procent de 62 la sută; la primministeriat - cu procentul de 59 la sută. A fost un moment monumental
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fine, serbarea, marea serbare, propriu-zisă, a luat sfârșit. Participanții au fost invitați la a doua parte a manifestării, care avea să devină de pomină, ca să nu spun, care avea să intre, definitiv, În istoria sfârșiturilor de ani școlari, de pe aceste meleaguri! Acolo ceva ca din rai!, s-au exprimat cei mai mulți dintre bărbați. Dar, să fiu drept, nici femeile nu au dat Înapoi, de la ce le era dat să vadă, ci, mai degrabă, au dat buzna, chiar, mai abitir decât bărbații, spre
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de față, de a pune În dezbatere problema, și de a găsi o soluție acceptabilă. Și, până la urmă, au găsit, cei reuniți În istorica adunare, soluția mult căutată. Să ne delimităm de restul lumii. De restul mulțimilor. De restul locuitorilor meleagurilor, dintre munți, mare și cele două mari fluvii: al Râsului și al Plânsului. Da. Să cerem autorităților să ne permită să ne organizăm, acolo, o țară, un ținut, un enclav, numai al nostru. Numai al homosexualilor și al lesbienelor. Și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Într-un hău. Și s-a tot rostogolit. Și se tot rostogolește, și În prezent, dacă nu cumva mă Înșel, după cum, Îmi povestesc bătrânii, că ar fi sucombat, bătutul de Dmnezeu Să Trăiți Bine, care ar fi Împărățit, pe aceste meleaguri, zice-se, pe la Îngemănarea celui de al doilea, cu cel deal treilea, mileniu, de după Hristos. Chestiunea doamnei Tocmai i se difuzau primele exemplare din ultima carte cu care ieșise pe piață, când, una din ele, cade În mâna doamnei Aura
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care am spicuit câte ceva, puțin mai sus, i-au sucit capul și fruntașului nostru În Întrecerea socialistă Scorojel al lui Păcălete, poreclit, ceva mai târziu, Roșia Montana, și, astfel, românul Scojorel al lui Păcălete, alias Roșia Montana, sa pomenit pe meleaguri spaniole. S-a dus acolo cu vise cât lumea de mari. A căutat mult și bine, și n-a dat peste nici un dram de vis, care să se asemuie cu ale celor care-l mânaseră pe glie spaniolă. Și, mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Într-un cort, instalat În una din păduricile din vecinătate. Zis și făcut. Acolo, la acel chef, fură invitați, În mod deosebit, politicieni zonali. Îi ademenea programul, un program cum nu mai văzuse nici unul dintre ei, vreodată, nici pe acele meleaguri, și nici pe altele. Ei nu se prinseră, că, la mijloc, ar putea fi vorba de o capcană. Au primit invitațiile. Au trimis răspuns că vor lua parte. Și, s-au prezentat, la chermeză. El, Sandu T. Leagă, pe din
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
financiarcontabil, al societății noastre, domnul În persoană, te va servi, impecabil. Da, Costel? Da, Radu. Impecabil! Clondirul cimitirului Deposedat de moșie, boierul Cristea Trei Nasuri, Îl băgă În măsa, pe Mitrea Cocor, cu tot cu regimul său, care tocmai se instalase pe meleagurile de la Malu Surpat, și se retrase, ca la un soi de umbră, la petecul de moșie, pe care-l mai deținea, undeva, prin apropierea Dunării, către Deltă. Acolo, o făcu, o vreme, pe administratorul propriei proprietăți. La scurt timp, Însă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pentru cetățenii săi. Thomas Își iubise patria de adopție, locuise cîțiva ani acolo, mereu neliniștit. Revenit de ceva vreme din exilul voluntar, nu se simțise altfel, multă vreme, nici În patriamamă. Poate din pricina faptului că el avea și patriibunici, străbunici, meleaguri pe care, de voie, de nevoie, unii dintre Înaintașii lui le părăsiseră cîndva. Tihna pe care Thomas nu o afla cu totul era, poate, În preajma fiordurilor, În Norvegia, de unde neamul său plecase de multă vreme. Iar melancolia ce-l cuprindea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]